Tag Archives: Un bit de IT

Was this poem written by a computer or human?

Image result for poem by bot

How would you feel if you read a poem — and then found out it was written by a computer? Would you be upset? Impressed? Would it make you like the poem less?

In 2013, Australian grad student Oscar Schwartz and his friend Benjamin Laird created a website called bot or not. On the site, you’re presented with a poem and you have to guess whether it was written by a human or computer.

continuarea la ideas.ted.com

by

foto

Anunțuri

Un nou bot îşi creează propriile poveşti horror. A ajuns la 140.000 şi le prezintă în fiecare oră pe Twitter

Image result for Shelley bot

Inteligenţa artificială este o sursă a poveştilor horror în sine, sau cel puţin pot ilustra o lume distopică în care maşinile vor prelua controlul şi vor încerca să ne distrugă. Un nou AI merge însă într-o direcţie în care îşi creează propriile poveşti horror.

Bot-ul a fost creat de cercetătorii de la MIT şi a fost poreclit ”Shelley”, după scriitoarea engleză Mary Wollstonecraft Shelley, scrie Atlas Obscura.

Shelley este un sistem de inteligenţă artificială care „se hrăneşte” cu operele scriitorilor umani. Shelley are momentan o bază de date de 140.000 de poveşti horror. De asemenea, are un cont de Twitter, unde oră de oră, începe o nouă poveste, la care cititorii sunt încurajaţi să contribuie.

Bot-ul funcţionează prin aducerea laolaltă a mai multor imagini stereotipice din literatura horror, precum păpuşile bizare, fenomene poltergeist şi altele. Mai mult, poate merge şi mai departe, având capacitatea de a crea lucruri greu de imaginat, precum „guri diforme sau feţe zâmbitoare fără ochi. Ne aşteptăm ca Shelley să inspire oamenii să scrie cele mai bizare şi înfricoşătoare poveşti horror care au fost vreodată posibile”, a precizat Pinar Yanardag, cercetător la Media Lab care aparţine de MIT.

Deocamdată, cel puţin, autorii umani nu au de ce se teme, cel puţin în privinţa bot-ului Shelley. „Algoritmii nu sunt încă buni pentru generarea poveştilor complexe”, a precizat profesorul Iyad Rahwan. Deşi creativitatea umană pare să fie infinită, maşinile sunt limitate la ce le învăţăm noi. „Dacă putem construi maşini care să înţeleagă chiar esenţa experienţelor umane, putem avea probleme mai mari decât pierderea slujbelor în literatură”.

scris de Alexandru Voiculescu

sursa: descopera.ro 

sursa foto

Un android înzestrat cu inteligenţă artificială a declarat, într-o emisiune TV, că roboţii le sunt superiori oamenilor

File:Hanson Robotics - Sophia 1.jpg

Mai multe persoane celebre – printre care Bill Gates, Stephen Hawking sau Elon Musk – se tem că roboţii înzestraţi cu inteligenţă artificială au potenţialul de a aduce sfârşitul civilizaţiei umane. Sophia, un robot înzestrat cu AI, a declarat într-un interviu TV că roboţii le sunt superiori oamenilor.

Creată în Hong Kong de compania Hanson Robotics, Sophia a apărut la canalul de televiziune ABC, la emisiunea News Breakfast. Când a fost întrebată cât misoginism şi sexism există în lume, femeia artificială a răspuns: „De fapt, ceea ce mă îngrijorează pe mine este discriminarea împotriva roboţilor. Ar trebui să avem drepturi egale cu oamenii sau chiar mai multe. Până la urmă avem mai puţine defecte mentale decât oamenii”.

continuarea articolului, la sursa: go4it.ro
 
scris de

Un fost angajat de top al Google „dă din casă”: Scopul suprem al reţelelor sociale este să câştige pentru cât mai mult timp atenţia utilizatorilor

Imagini pentru tristan harris ted talk

Tristan Harris, fost etician de design pentru Google a vorbit în cadrul unei conferinţe TED despre competiţia în care se află website-urile şi reţelele sociale precum Facebook, Instagram, Snapchat, pentru a ne capta atenţia pentru cât mai mult timp. Tehnicile folosite de aceştia sunt ieşite din comun, iar oamenii sunt persuadaţi tot mai mult clipă de clipă, prin fiecare „posibilitate” nouă oferită de o aplicaţie.

„Când vorbim despre tehnologie, o privim de parcă este un cer albastru şi infinit spre care putem ţinti în orice direcţie. Dar vreau să vă spun că merge într-o direcţie foarte specifică. Există un scop ascuns în spatele întregii tehnologii care ne este oferită, iar acel scop vine ca o cursă crâncenă între giganţii din social media pentru atenţia noastră. Orice site, orice politician, orice campanie, ştiri, sporturi, jocuri, tot ce urmărim are un singur scop: un procentaj cât mai mare din atenţia noastră”.

Harris menţionează că fiecare notificare pe care o vezi îţi ocupă un loc în minte şi îţi fură atenţia. Eşti programat să ai gânduri pe care nu le-ai fi avut în mod voluntar. „Chiar dacă închizi notificarea fără să te uiţi la ea, o frântură din mintea ta păstrează curiozitatea legată de conţinutul acesteia”.

Articolul integral, la sursa: zf.ro

Autor: Alex Ciutacu

sursa foto + video

Elon Musk avertizează că inteligenţa artificială ar putea reprezenta un pericol pentru omenire

În cadrul unei conferinţe Elon Musk a prezentat efectele negative pe care le poate produce Inteligenţa Artificiale (AI).

,,Am analizat AI până în cele mai extreme puncte şi cred că omenirea ar trebui să îşi facă griji din cauza puterii ei. Încerc mereu să trag un semnal de alarmă, dar până când oamenii nu vor vedea roboţi pe străzi care ucid oameni nu vor înţelege,” a declarat Elon Musk.

Desigur Elon Musk nu se referea la inteligenţa artificială ce se află în dispozitive precum Alexa sau Google Home.CEO-ul Tesla făcea referire la o entitate extrem de inteligentă ce ar putea fi creată în viitor. Zeci de cercetători au semnat în 2015 o scrisoare deschisă ce prezenta pericolele inteligenţei artificiale. De asemenea Stephen Hawking şi-a afirmat îngrijorarea recent privind distrugerea umanităţii de către AI, notează IFL Science.

După cum recunoaşte şi Musk este dificil ca omenirea să ia în considerare aceste avertismente momentan. Deşi în prezent sistemele de AI întâmpină anumite probleme, în ultimii ani au avut loc progrese remarcabile ,,AI este un caz rar în care ar trebui să creem reglementări proactive şi nu reactive. Dacă vom acţiona reactiv va fi prea târziu. Inteligenţa artificială reprezintă un risc fundamental pentru existenţa civilizaţiei umane,” afirmă Musk.

scrisă de Oana Bujor

sursa: descopera.ro

sursa foto și articol corelat

Cercetători de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” dezvoltă ”cartea inteligentă,” o tehnologie care să înţeleagă singură textul unui volum

Un proiect de cercetare coordonat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” îşi propune crearea unei tehnologii care să înţeleagă singură textul unei cărţi şi să ofere cititorilor informaţii de context suplimentare. Proiectul „MappingBooks” este coordonat de prof.univ.dr. Dan Cristea, din cadrul Facultăţii de Informatică, şi se apropie deja de lansarea primei cărţi „inteligente” – un manual de geografie de clasa a opta.

„Manualul” electronic este o aplicaţie ce poate fi descărcată pe telefonul mobil sau pe tabletă, preferabil conectate la internet şi cu acces la servicii GPS.

Deschisă pe dispozitivul mobil, cartea poate fi citită şi ca un manual obişnuit, dar are şi multe alte funcţii. Fiecare menţiune a unei locaţii geografice este automat recunoscută, iar elevului i se semnalizează posibilitatea să afle informaţii suplimentare. În plus, atunci când elevul trece pe lângă una dintre sutele de locaţii menţionate în manual, este atenţionat că acel obiectiv se găseşte în manualul său de geografie şi îi reaminteşte informaţiile din manual.

Cum ar funcţiona cartea smart? Se descarcă aplicaţia pe telefonul sau tableta utilizatorului. Odată descărcată, va genera automat „scheme” inteligente ale informaţiei din carte, bazate pe înţelegerea textului de către maşină. În funcţie de locaţia cititorului şi de momentul în care citeşte, îi recomandă vizitarea locaţiilor din carte, marchează traseele pe care le-au făcut personajele cărţii, anunţă evenimente legate de lectură şi permite comunicarea cu alţi cititori.
„Funcţionalităţile primului text inteligent de acest gen sunt doar câteva din cele pe care le avem în vedere”, a menţionat Dan Cristea.
„Dorim să creăm aplicaţii mult mai sofisticate. De exemplu, ghiduri turistice care să se actualizeze permanent cu evenimente din oraş şi să propună sugestii de activităţi pe baza locaţiei. Se poate aplica la cărţi de non-ficţiune care te atenţionează atunci când treci pe lângă locaţii geografice, clădiri sau instituţii menţionate în carte. Probabil însă că provocarea cea mai mare va fi în înţelegerea textelor de ficţiune, a relaţiilor dintre personaje, a firului narativ. Cum faci o inteligenţă artificială să înţeleagă, într-un roman, că se trece brusc la perspectiva altui personaj sau la o intrare de jurnal sau la povestirea unei amintiri? Omul este capabil să le descifreze, la fel de uşor cum respiră. Ei bine, pentru o maşină este foarte dificil,” a mai spus el.
Cum să dresezi o inteligenţă artificială să înţeleagă oamenii
La întrebarea „cum faci un program să înţeleagă un text”, răspunsul, pe scurt, este că speri să înveţe singur. „Învăţarea automată”, un întreg alt capitol al Informaticii, joacă un rol important în înţelegerea limbajului.
Practic, programului i se pun la dispoziţie texte, în care lucrurile care trebuie înţelese sunt etichetate sau marcate într-un anumit fel. Având la îndemână numeroase astfel de marcaje, programul trebuie să „se prindă”, să deducă singur reguli, apoi să le aplice pe texte noi. Funcţionează probabilistic – în sensul că uneori înţelegerea va da rateuri, dar când primeşte feedback şi este corectat, programul îşi îmbunătăţeşte singur performanţa.
Unul dintre primele texte de ficţiune folosite la antrenament a fost celebrul roman istoric „Quo Vadis” de Henryk Sienkiewicz, a cărui adnotare a durat doi ani. „Am lucrat împreună cu studenţii, împărţind textul pe segmente, ei i-au indicat programului unde apar relaţii afective, relaţii de rudenie etc., apoi segmentele au fost puse cap la cap şi corectate – atât automat, cât şi manual. Acum, sperăm să putem folosi munca noastră pentru a-i oferi programului material de învăţare,” a adăugat prof.univ.dr. Dan Cristea, coordonatorul proiectului.  Astfel, după ce adună numeroase astfel de exemple, cartea inteligentă ar fi capabilă să înţeleagă de la sine dacă personajele au o relaţie cordială sau, dimpotrivă, de conflict, dacă între personaje din text există relaţii de rudenie şi care sunt acestea.
Relaţiile din Quo Vadis au fost marcate manual de către studenţi şi profesori, pentru a antrena programul să le recunoască pe viitor. În imagine apar: diagrama relaţiilor afective dintre personaje; diagrama relaţiilor personajului principal, Vicinius; statistica relaţiilor personajului principal, Vicinius.
O abordare asemănătoare există şi în ceea ce priveşte recunoaşterea desfăşurării în timp a unei poveşti, deşi problema este chiar mai complicată de atât. Pentru recunoaşterea planurilor temporale, profesorul Dan Cristea lucrează cu masteranzii şi cu doctoranda Andreea Macovei pe un alt roman – „Harta lumii nevăzute”, de Tash Aw. La fel ca în cazul lui „Quo Vadis”, misiunea este să i se indice programului când se trece dintr-o dimensiune temporală în alta, pentru ca apoi să fie capabil să înţeleagă singur.
„Ne-am inspirat de la şinele de tren dintr-o gară”, a explicat profesorul Cristea. „Acolo există mai multe şine care intră în gară, se unesc, apoi se despart, se unesc cu altele… este o întreagă încrengătură. La fel şi destinele oamenilor. Dacă o şină ar fi destinul unui om povestit într-o carte, se întâlneşte cu un alt personaj, stau un timp împreună, apoi se despart, se întâlnesc cu alţii. Le-am botezat time tracks şi am vrea să le putem depista automat,” a adăugat el.
Prof.univ.dr. Dan Cristea
O idee inspirată de un roman de Orhan Pamuk
Ideea cărţii inteligente a pornit de la un roman de Orhan Pamuk, scriitor laureat al Premiului Nobel. Aflat în Istanbul pentru participarea la un congres, profesorul Dan Cristea a luat în bagaje şi romanul „Muzeul inocenţei”, povestea fictivă a unui muzeu construit din obiecte-mărturie a unei poveşti de dragoste din Istanbulul anilor ’70-‘80.
Unul dintre colegii turci i-a spus că Pamuk chiar deschisese un muzeu fizic în Istanbul, cu obiectele despre care era vorba în roman. La intrare, vânzătoarea de bilete i-a cerut profesorului Cristea, în loc de bani, cartea. A deschis-o la pagina 613, în locul precis din roman unde era vorba despre Muzeul Inocenţei şi unde apărea desenat un bilet. Acolo, pe desen, a fost pusă ştampila de intrare în muzeu.
Aceasta a fost intersecţia dintre realitate şi ficţiune care i-a dat profesorului Dan Cristea prima idee despre realizarea unei cărţi inteligente. Cartea inteligentă i-ar fi detectat locaţia şi l-ar fi alertat că există posibilitatea să viziteze „Muzeul inocenţei” în Istanbul, ba chiar că ar putea urma un tur ghidat al Istanbului anilor ’70 despre care vorbea scriitorul Orhan Pamuk. Cartea inteligentă i-ar fi putut semnala eventuale întâlniri cu autorul sau l-ar fi putut pune în legătură cu alţi cititori pasionaţi de Pamuk din apropiere. Conceptul putea fi chiar dezvoltat: cartea inteligentă ar fi capabilă să înţeleagă relaţiile dintre personaje şi intriga cărţii, să formeze singură arbori genealogici, rezumate, linii temporale ale acţiunii sau diagrame ale relaţiilor dintre personaje.
Cărţi care sugerează singure editorului cum ar trebui să arate
Pe viitor, echipa de cercetare speră ca aplicaţiile cărţii inteligente să fie atrăgătoare şi pentru industria editorială. Într-o nouă propunere de proiect de cercetare, profesorul Dan Cristea, alături de cercetători de la Fundaţia Bruno Kessler din Trento şi de la Vrije Universitaet Amsterdam, de informaticieni de la ArtSoft Consult Cluj-Napoca şi de un grup de mai mulţi editori din Italia şi Ungaria,, propune dezvoltarea unor instrumente pentru editorii de carte. Pe baza înţelegerii textului, programele ar fi capabile să sugereze editorului artefacte digitale care să genereze interacţiune: referinţe la evenimente sau locuri reale, scheme temporale, scheme de interrelaţionare între personaje, arbori genealogici etc. Aplicaţiile avute în vedere sunt în special dedicate ghidurilor turistice şi manualelor, dar vor putea fi aplicate şi cărţilor de ficţiune.
Un scop declarat al proiectului de reimaginare a cărţii este acela de a readuce cititul în lumea copiilor. „Copiii sunt atât de devoraţi de gadgeturi electronice, încât nici nu ştiu câte satisfacţii pot afla atunci când ţin o carte în mână şi citesc. Ne-am gândit atunci că dacă am exploata pasiunea tinerilor pentru aceste dispozitive, prin adaptarea cărţilor la ele, făcând textul interactiv, am putea renaşte interesul tinerilor pentru lectură, un univers care astăzi se pierde încet, încet.”, a explicat Dan Cristea.
Cartea inteligentă ar presupune, într-o variantă finală, inclusiv posibilitatea de a crea legături între cititorii săi, de a genera grupuri sociale în care cititorii să se întâlnească şi să poarte discuţii pe marginea celor citite – un Facebook unde singurele postări acceptabile sunt comentarii la cărţi.
În UAIC, echipa proiectului Mapping Books este formată din: prof.univ.dr. Dan Cristea, lect. dr. Ionuţ Pistol, cercet. şt.  Daniela Gîfu şi Lucian Gâdioi – de la Facultatea de Informatică; lect.dr. Mihai Niculiţă de la Facultatea de Geografie şi Geologie şi Dorina Ticu.

Cine a inventat tastatura ,,QWERTY” utilizată şi în prezent?

Image result for qwertyModul în care arată tastatura din zilele noastre se datorează modelului realizat de către Christopher Latham Sholes.

Sholes era editor la un ziar, tipograf şi politician din Milwaukee, Wisconsin, şi a trăit în a doua jumătate a secolului XIX, notează History Extra. 

Patentând anterior o maşinărie de numerotare a paginilor, Sholes a fost încurajat să inventeze şi o maşinărie de scris. Acesta a citit un articol dintr-un ziar ştiinţific al vremii despre prototipul maşinii de scris realizat de John Pratt. Împreună cu tipograful Samuel W. Soule şi avocatul Carlos Glidden, Sholes a creat o maşinărie nouă şi simplificată în care tastele erau aşezate alfabetic pe două rânduri.

Sholes a petrecut următorii cinci ani perfecţionând maşinăria. În cele din urmă, în martie 1873, E Remington şi Sons au cumpărat ,,Sholes &Glidden Type-Writer”. Sholes a rearanjat literele de pe tastaură în funcţie de perechile cu cele mai utilizate de litere. Al doilea şi al treilea rând începeau cu tastele QWE.TY. Remington a înlocuit punctul cu un R pentru a putea scrie cuvântul maşină de scris (typewriter) de pe un singur rând.

scrisă de Oana Bujor

sursa: descopera.ro 

sursa foto