Tag Archives: Drepturi de autor

UE vrea ca motoarele de căutare să plătească pentru a utiliza știri online

Comisia Europeană lucrează la o reformă a drepturilor de proprietate intelectuală, care ar da organizațiilor media dreptul de a taxa platformele de Internet de genul Bing sau Google dacă motoarele de căutare publică extrase din articolele lor, informează Financial Times.

Potrivit Financial Times, propunerile Executivului comunitar, care ar urma să fie date publicității luna viitoare, sunt destinate să reducă puterea marilor companii din sectorul online în negocierile dintre motoarele de căutare și creatorii de conținut. Însă noua taxă ar pune și mai multe presiuni asupra relațiilor, și așa tensionate, între Silicon Valley și Bruxelles pe teme precum taxele și concurența.

Miercuri, Departamentul american al Trezoreriei a criticat Comisia Europeană pentru intenția sa de a amenda grupul informatic american Apple cu mai multe miliarde de euro din cauza neplății taxelor în Europa.

În centrul noului plan este o propunere conform căreia organizațiile media vor primi “drepturi exclusive” pentru a permite conținutului lor să fie disponibil online publicului, iar astfel servicii precum Google News ar fi forțate să negocieze cu organizațiile media pentru a putea publica extrase din articolele lor. Cu toate acestea, organizațiile media nu sunt obligate să perceapă taxe pentru ca un agregator să publice extrase din conținutul lor și ar putea să îl ofere gratuit.

“Vrem să fie foarte clar, acordarea unor astfel de drepturi către organizațiile media nu va afecta modul în care utilizatorii fac schimb de hyperlink-uri pe Internet”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Christian Wigand.

Criticii acestei idei susțin că eforturi similare de a taxa Google pentru că a publicat știri online au eșuat atât în Germania și Spania. În cazul Spaniei, Google a răspuns prin închiderea serviciului Google News în această țară, iar în Germania multe organizații mediu au renunțat la dreptul de a impune taxe pentru a apărea în continuare în rezultatele de căutare ale motorului de știri, după ce anterior au suferit o diminuare semnificativă a traficului.

by    

sursa: presalibera.net

Ministrul culturii, Vlad Alexandrescu, introduce taxă pentru cărțile împrumutate de la bibliotecă

INCREDIBIL: Ministrul culturii, Vlad Alexandrescu, introduce taxă pentru cărțile împrumutate de la bibliotecăZIUAnews a semnalat ca Ministerul Culturii, condus de catre tehnocratul Vlad Alexandrescu, a lansat recent in dezbatere publica proiectul de modificare si completare a Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, care include o multime de aberatii incredibile.

Insa, una dintre modificarile acestei legi depaseste orice imaginatie si nici macar Ceausescu, Hitler ori Stalin n-au gandit o asemenea aberatie. Ministrul Vlad Alexandrescu vrea „remuneratie echitabila” pentru cei care imprumuta carti de la biblioteca, adica taxa pentru cei care iau carti pentru citit acasa. Este incredibil! Cum a putut un ministru al Guvernului Romaniei sa propuna o asemenea imbecilitate, mai ales acum cand interesul pentru lectura si numarul cititorilor din biblioteci a scazut dramatic?

Jocurile de culise pentru stoparea controlului ORDA

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe, a transmis in urma cu ceva timp Ministerului Culturii documentaţia pentru elaborarea unui proiect de lege în vederea transpunerii Directivei nr. 2014/26/UE privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața interna.

Numai ca Ministerul Culturii nu a tinut cont de propunerile ORDA decat in proportie de 15% poate si din cauza ca se dorea intarirea disciplinei financiare de incasare si distribuire a remuneratiilor rezultate din drepturilor de autor. Ori, toate organismele de gestiune colectivă nu doresc controlul ORDA, fapt pentru care au si facut presiuni ca Ministerul Culturii sa nu tina cont in proiectul de lege decat in proportie de 15% de propunerile ORDA. Ca atare, proiectul ajuns in dezbatere publica este o inseilare de modificari legislative aberante facute de anumite persoane din Ministerului Culturii sprijinite de mai multi avocati de la Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania (UFPR). Insa, in proiectul initiat de Ministerul Culturii este si propunere incredibila de modificare a unui articol, care efectiv inseamna o sabotare directa a accesului la lectura a celor care apleaza la cartile aflate in biblioteci.

Lectură doar pe bani în bibliotecile publice și universitare

Astfel, in actuala lege se precizeaza la alineatului 3 al articolului 14 ca „Remuneratia echitabila prevazuta la alin. 2 nu se datoreaza in cazul in care imprumutul este realizat prin bibliotecile institutiilor de invatamant si prin bibliotecile cu acces gratuit”. Trebuie spus ca alineatul 2 stipuleaza ca „Prin difuzare, în sensul prezentei legi, se înţelege distribuirea către public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vânzare, închiriere, împrumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit”.

Practic, pana acum, prevederile alineatului 2 sunt exceptate de o remuneratie echitabila, adica nu se platea nicio taxa pentru imprumutarea cartilor de la bibliotecile de invatamant si a celor cu acces gratuit. In categoria bibliotecilor cu acces gratuit intra cele aflate in mediul rural, la orase si in municipii, iar numarul acestora este in jur de 400.

Acum Ministerul Culturii condus de tehnocratul Vlad Alexandrescu propunea modificarea alineatului 3 in urmatoarea forma: „Remuneratia echitabila prevazuta la alin.2 nu se datoreaza in cazul in care este realizat prin bibliotecile institutiilor de invatamant preuniversitar”. Adica, nu se plateste taxa pentru cartile imprumutate de la bibliotecile institutiilor de invatamant preuniversitar. In rest, se taxeaza orice carte imprumutata de la bibliotecile institutiilor de invatamant superior, precum si de la cele circa 400 aflate in sate, comune, orase si municipii. Este strigator la cer, mai ales ca interesul pentru lectura a scazut enorm, iar acum, tu ministrul Culturii in cabinetul Ciolos vrei sa scoti bani pe urma celor care doresc sa-si dezvolte cunostiintele prin lectura. Incredibil.O propunere incalificabila care depaseste orice imaginatie, mai ales a unui om care a ajuns prin jocul politic pe fotoliul de ministrul al culturii romane.

scrisă de Ion Teleanu

sursa: ziuanews.ro

Situatie incerta pentru profesiile liberale: Guvernul s-a razgandit si nu mai modifica legislatia, asa cum promisese saptamana trecuta. Ce se intampla cu reclasificarea activitatilor independente

Image result for confusionActivitatile independente desfasurate de profesiile libere sau in baza contractelor de drepturi de autor nu vor mai fi reclasificate in activitati dependente, anunta AvocatNet.ro, si asta in ciuda anuntului de saptamana trecuta al Guvernului Ponta. Modificarile la normele de aplicare a Codului Fiscal, publicate astazi [28 mai 2015] in Monitorul Oficial, nu cuprind masura anuntata de Executiv, care insemna practic ca activitatile independente urmau sa fie reconsiderate drept dependente.

Asadar, Hotararea de Guvern nr. 367/2015 privind modificarea Normelor de aplicare a Codului fiscal, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 373 din 28 mai 2015, nu contine nicio referire la faptul ca activitatile independente ar putea fi reclasificate in activitati dependente, transmite AvocatNet.ro.

Ce anuntase Guvernul in urma cu o saptaman? Ca a adoptat un proiect de hotarare pentru modificarea Normelor de aplicare a Codului fiscal, abrogand punctul 1, care are urmatoarea prevedere:

  •     O activitate poate fi reconsiderata (…) ca activitate dependenta, in cazul in care raportul juridic in baza caruia se desfasoara activitatea nu reflecta continutul economic al acestuia. Activitatile desfasurate in mod independent, in conditiile legii, care genereaza venituri din profesii libere, precum si drepturile de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, nu pot fi reconsiderate ca activitati dependente (…)”.

Acest punct a ramas in vigoare insa si dupa HG-ul publicat astazi in Monitorul Oficial.

Pe de alta parte, in Codul Fiscal exista prevederi clare legate de conditiile in care activitatile independente pot fi considerate activitati dependente (ceea ce atrage recalcularea impozitului pe venit si a contributiilor sociale obligatorii). Ceea ce inseamna ca in acest moment exista o posibila contradictie intre Codul Fiscal (o lege) si Normele de aplicare a Codului Fiscal (o hotarare de guvern), fapt ce a dus deja la situatia in care Fiscul a reconsiderat incadrarea din activitate independenta in dependenta pentru angajatii mai multor companii (printre care si mutle din domeniul farma). Ca urmare a presiunilor aparute din partea patronatelor din domeniu, a unor companii vizate si din partea multor consultanti, Guvernul a anuntat o amnistie pentru cei carora Fiscul le-a recalculat sume imense de plata. Nu e clar ce se va intampla in continuare in situatii similare.

de Red. Economic
sursa: startupcafe.ro 

Ministrul de Finante, veste buna pentru jurnalisti, scriitori si actori

Ministrul Finantelor, Darius Valcov, a sustinut ca toate persoanele care inregistreaza venituri din drepturi de autor vor beneficia de o crestere a veniturilor lunare, datorata reducerii fiscalitatii.

De asemenea, el a facut o comparatie a evolutiei obligatiilor de plata aferente veniturilor obtinute din drepturi de autor pentru anii 2015, 2016 si 2017, pe baza modificarilor propuse in proiectul noului Cod Fiscal.

Datele se refera la persoanele care, in 2015, au venituri exclusiv din drepturi de autor, nu din alte surse, arata pe Facebook Darius Valcov.

„Scritorii, jurnalistii, actorii, pictorii, arhitectii – toate persoanele care inregistreaza venituri din drepturi de autor vor beneficia de o crestere a veniturilor lunare, datorata reducerii fiscalitatii”, a insistat ministrul Finantelor.

'O comparație a evoluției obligațiilor de plată aferente veniturilor obținute din drepturi de autor pentru anii 2015 / 2016 / 2017, pe baza modificărilor propuse în proiectul noului Cod Fiscal.</p>
<p>Datele se referă la persoanele care în 2015 au venituri exclusiv din drepturi de autor, nu din alte surse.</p>
<p>Scritorii, jurnaliștii, actorii, pictorii, arhitecții - toate persoanele care înregistrează venituri din drepturi de autor vor beneficia de o creștere a veniturilor lunare, datorată reducerii fiscalității.'

O comparație a evoluției obligațiilor de plată aferente veniturilor obținute din drepturi de autor pentru anii 2015 / 2016 / 2017, pe baza modificărilor propuse în proiectul noului Cod Fiscal.

Datele se referă la persoanele care în 2015 au venituri exclusiv din drepturi de autor, nu din alte surse.

Scritorii, jurnaliștii, actorii, pictorii, arhitecții – toate persoanele care înregistrează venituri din drepturi de autor vor beneficia de o creștere a veniturilor lunare, datorată reducerii fiscalității.

Datele arata ca, de exemplu, cei care au obtinut in 2015 un venit lunar de 1.000 lei, vor avea in 2016 un venit suplimentar de 54 de lei, ca urmare a scaderii obligatiilor totale de plata cu CAS, CASS si impozit pe venit, de la 236 lei la 181,92 lei.

In 2017, venitul suplimentar va fi de 70 de lei.

Pe de alta parte, cei care au venituri exclusiv ca PFA, nu din alte surse, isi vor vedea veniturile scazand cu 3,5 lei pentru cei care castiga 1.000 lei, cu 7 lei pentru cei cu venituri lunare de 2.000 lei, dar vor creste cu 31 lei in 2016 si cu 72 lei in 2017 pentru cei cu venituri lunare de 4.000 lei.

C.P.

International Copyright Law: 2014 in Review

Copyright law remains just as broken in 2014 as it was in 2013, but some countries have been tinkering around the edges of copyright this year in an attempt to address its flaws.

The United Kingdom stands out as a country where the need for copyright reform has been comprehensively studied over the past decade, and where a number of key recommendations of the most recent study—for once—were not shelved, but actually found their way into the law books. These included provisions facilitating the use of copyright works by students, researchers, teachers, libraries and the disabled.

The rest of Europe is at an earlier stage of its current copyright review, though a leaked whitepaper hints that the proposals that come out of it will be unambitious, placing undue emphasis on strengthening copyright enforcement through intermediaries, and by facilitating user-generated content through licensing rather than by introducing a fit-for-purpose copyright limitation such as fair use.

A similar wide-ranging copyright review began in Australia in 2012, the final conclusions of that report being tabled in Parliament this February. The key recommendation the report made was that Australia should adopt a fair use exception in its copyright law. Unfortunately the government’s priorities were quite different. The recommendation on fair use was dismissively rejected, and instead the government this month announced further protections for copyright owners such as a graduated response scheme and website blocking, as well as recently drafting new data retention laws that could be used for copyright enforcement.

A Spanish copyright amendment due to take force next January goes further, holding website operators criminally liable for refusing to remove links to allegedly copyright-infringing content, and also taking aim at news aggregators such as Google by charging a ridiculous “ancillary copyright” fee for the use of news snippets alongside links. The predictable result was the demise of the Spanish version of Google News.

As often seems to be the case, some welcome sanity in copyright policy this year came not from the piracy-obsessed legislatures, but from the courts. Among the most important copyright-related court decisions from around the world this year came from the European Court of Justice, which separately ruled in favour of the legality of embedded hyperlinks, clarified that a library is entitled to freely digitize its own collection, and narrowed the lawfulness of the levies that most Europeans pay on copying devices and media—ruling that these levies can’t be inflated to compensate for piracy.

Looking ahead to 2015, Europe’s copyright review, referred to above, will be one of the key developments to watch for. Many of the problems of copyright in Europe—such as the lack of a single market for digital copyright works, which results in geographic walled-gardens of content online—are problems for which the rest of the world is also looking for solutions. Will constructive attempts to address copyright’s shortcomings take priority over the tired and quixotic war on piracy in international copyright policy circles in 2015?  We can only hope.

This article is part of our Year In Review series; read other articles about the fight for digital rights in 2014. Like what you’re reading? EFF is a member-supported nonprofit, powered by donations from individuals around the world. Join us today and defend free speech, privacy, and innovation.

By Jeremy Malcolm 

sursa: electronic frontier foundation

O declaraţie europeană în domeniul cărţilor va fi semnată la Târgul de la Frankfurt

indexAproximativ 15 manageri ai unor organisme publice europene din domeniul cărţilor vor semna o declaraţie comună, pe 9 octombrie, la iniţiativa Centrului Naţional al Cărţii (CNL) din Franţa, la Târgul de Carte de la Frankfurt, unul dintre cele mai importante evenimente de acest tip din lume.

Această primă declaraţie comună europeană în domeniul cărţilor are obiectivul de a garanta drepturile de autor şi de a le proteja pe cele ale cititorilor, a precizat joi CNL.

Declaraţia vizează apariţia unor poziţii comune referitoare la apărarea drepturilor de autor, impunerea unui TVA redus în cazul cărţilor tipărite şi digitale şi libera alegere a cititorului, adică interoperabilitatea ce permite lecturarea oricărei cărţi de pe dispozitivul dorit. Acţiuni colective vor putea fi astfel realizate în colaborare cu federaţiile profesionale europene.

Printre organismele semnatare se mai află, pe lângă CNL, Departamentul de Promovare a Literaturii şi a Traducerilor de la Institutul Goethe (Germania), Serviciul General al Literelor şi al Cărţilor din cadrul Ministerului Federaţiei Wallonie-Bruxelles (Belgia), Departamentul Cultură din Guvernul Cataloniei (Spania), Centrul Naţional al Cărţii şi Lecturii (Italia) şi Institutul Polonez al Cărţii.

În cadrul unei reuniuni a miniştrilor Culturii din UE, pe 24 septembrie, la Torino, ministrul francez Fleur Pellerin a „insistat asupra necesităţii de a păstra finanţarea creaţiei şi remunerarea creatorilor, care reprezintă o condiţie obligatorie pentru menţinerea vitalităţii sectorului cultural european”.

Târgul de carte de la Frankfurt are loc în acest an în perioada 8 – 14 octombrie.

de Florin Badescu – Mediafax

Guvernul extinde durata de protecţie a drepturilor patrimoniale ale artiştilor de la 50 la 70 ani

Durata de protecţie a drepturilor patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi va fi extinsă de la 50 ani la 70 ani printr-un proiect de lege elaborat de Guvern şi care va fi trimis Parlamentului, considerându-se că actualul termen îi lipseşte pe aceştia de venituri tocmai la finalul vieţii.

Modificarea va fi operată în regim de urgenţă, în baza unei directive a Comisiei Europene, care nu a fost transpusă în legislatia naţională până la 1 noiembrie 2013, aşa cum era necesar, oficialii de la Bruxelles declanşând împotriva României procedura în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru.

„În momentul de faţă, Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe prevede că drepturile artiştilor interpreţi sau executanţi privind interpretarea sau execuţia sunt protejate pe o durată de 50 de ani. În realitate, s-a constatat că artiştii interpreţi sau executanţi debutează, în general, devreme şi, adeseori, actualul termen de 50 de ani nu le protejează executările sau interpretările pe întreaga durată a vieţii, lipsindu-i pe aceştia de veniturile necesare tocmai în perioada de sfârşit a vieţii. Ţinând cont de existenţa acestei situaţii injuste şi păgubitoare pentru o multitudine de artişti interpreti sau executanţi, la nivelul Uniunii Europene s-a elaborat Directiva nr. 2011/77/UE prin care s-a extins durata de protecţie a drepturilor acestora, astfel încât artiştii interpreti sau executanţi să poată beneficia cel puţin pe toată durata vieţii de veniturile provenind din drepturile de autor asupra interpretărilor şi execuţiilor proprii”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

Urmare a acestei situaţii, a fost elaborat actul normativ care prevede că durata de protecţie a drepturilor patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi va fi extinsă de la 50 ani la 70 ani, tot la 70 de ani de la moartea ultimului supravieţuitor dintre textier şi compozitor fiind extinsă şi durata de protectie în cazul compoziţiilor muzicale cu text.

Astfel, va fi stabilit că termenul de protecţie a unei compoziţii muzicale cu text încetează după 70 de ani de la decesul ultimului supravieţuitor dintre textier şi compozitor, indiferent dacă aceştia au fost sau nu desemnaţi drept coautori, cu condiţia ca acea contribuţie adusă respectivei compoziţii muzicale cu text să fi fost creată în mod special pentru aceasta.

Durata de protecţie a drepturilor patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi va fi de 50 de ani de la data interpretării sau execuţiei, dar cu o serie de excepţii, respectiv precum în cazul în care fixarea executării pe o fonogramă face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public în decursul acestui termen, drepturile încetând la 70 de ani de la prima astfel de publicare sau de la prima astfel de comunicare către public, în funcţie de care dintre aceste date este prima.

De asemenea, durata de protecţie a drepturilor patrimoniale ale producătorilor de fonograme va fi de 50 ani de la data primei fixări, dar, dacă în decursul acestei perioade fonograma face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări publice legale, durata de protecţie a drepturilor va fi de 70 de ani de la data la care a avut loc prima dintre acestea.

În cazul în care fixarea executării, altfel decât pe o fonogramă, face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public în decursul acestui termen, drepturile încetează la 50 de ani de la prima publicare sau de la prima comunicare către public, în funcţie de care dintre aceste date este prima.

În cazul în care, la 50 de ani de la publicarea legală a fonogramei sau, în lipsa unei astfel de publicări, la 50 de ani de la comunicarea legală a acesteia către public, producătorul fonogramei nu oferă copii ale fonogramei spre vânzare într-o cantitate suficientă sau nu pune fonograma la dispoziţia publicului, prin cablu sau fără cablu, în aşa fel încât membrii publicului să aibă acces individual din locul si momentul ales, artistul interpret sau executant poate rezilia contractul prin care a cesionat unui producător de fonograme drepturile asupra fixării executării sale.

Dreptul de reziliere a contractului de cesiune poate fi exercitat cu condiţia ca producătorul, în termen de un an de la notificarea de către artistul interpret sau executant a intenţiei sale de a rezilia contractul de cesiune, să nu desfăşoare cele două activităţi de exploatare. Dreptul de reziliere nu poate face obiectul unei renunţări din partea artistului interpret sau executant.

În cazul în care pe fonogramă sunt înregistrate interpretările mai multor artişti interpreţi sau executanţi, aceştia îşi pot rezilia contractele lor de cesiune. În cazul în care contractul de cesiune se reziliază, drepturile producătorului de fonograme asupra fonogramei încetează.

În cazul în care contractul de cesiune prevede dreptul artistului interpret sau executant la o remuneraţie unică, acesta are dreptul de a primi de la producătorul de fonograme o remuneraţie suplimentară anuală pentru fiecare an întreg imediat următor celui de-al 50-lea an de la publicarea legală a fonogramei sau, în lipsa unei astfel de publicări, celui de-al 50-lea an de la comunicarea legală a acesteia către public. Dreptul de a obţine o remuneraţie anuală suplimentară nu poate face obiectul unei renunţări din partea artistului interpret sau executant.

Suma totală pe care producătorul de fonograme trebuie să o aloce pentru plata remuneraţiei suplimentare anuale va corespunde unui procent de 20 % din veniturile pe care producătorul de fonograme le-a obţinut în cursul anului anterior celui pentru care se plăteşte remuneraţia, din reproducerea, distribuirea şi punerea la dispoziţie a fonogramelor respective, după cel de al 50-lea an de la publicarea legală a fonogramei sau, în lipsa unei astfel de publicări, după cel de-al 50-lea an de la comunicarea legală a acesteia către public.

Producătorii de fonograme trebuie să furnizeze, la cerere, artiştilor interpreţi sau executanţi care sunt îndreptăţiţi la plata remuneraţiei suplimentare anuale orice informaţie necesară pentru asigurarea plăţii respectivei remuneraţii.

Dreptul de a obţine remuneraţia suplimentară anuală este gestionat de organismele de gestiune colectivă.

În cazul în care un artist interpret sau executant are dreptul la o remuneraţie plătită treptat, nici plăţile în avans, nici reducerile definite în contract nu se deduc din plăţile efectuate către artist după cel de al 50-lea an de la publicarea legală a fonogramei sau, în lipsa unei astfel de publicări, după cel de al 50-lea an de la comunicarea legală către public a acesteia.

La capitolul privind dispoziţiile tranzitorii, documentul stabileşte că, până la transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2011/77/UE, fixărilor de interpretări şi executări şi fonogramelor cu privire la care drepturile artistului interpret sau executant şi ale producătorului de fonograme sunt încă protejate, în temeiul dispoziţiilor în vigoare la 1 noiembrie 2013, le sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile din directivă. Prevederea va fi aplicată şi în cazul fixărilor de interpretări şi executări şi fonogramelor realizate între 1 noiembrie 2013 şi data transpunerii în legislaţia naţională a directivei.

Până la transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2011/77/UE, compoziţiilor muzicale cu text în care cel puţin compoziţia muzicală sau textul sunt protejate în cel puţin un stat membru la 1 noiembrie 2013 şi compoziţiile muzicale cu text apărute după acea dată le sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile din directivă, fără a se aduce atingere actelor de exploatare ce au avut loc înaintea datei de 1 noiembrie 2013.

De asemenea, până la transpunerea în. legislaţia naţională a Directivei 2011/77/UE, contractelor de cesiune prin care un artist interpret sau executant are dreptul la plăţi treptate şi care sunt încheiate înainte de 1 noiembrie 2013 le sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile din directivă.

În lipsa unor clauze contractuale contrare exprese, se va considera că un contract de cesiune încheiat înainte de 1 noiembrie 2013 continuă să producă efecte şi după data la care, în temeiul legislaţiei anterioare, drepturile artistului interpret sau executant ar fi încetat să mai fie protejate.

de Alexandru Moise – Mediafax