Tag Archives: Agenţi literari

O agenţie literară în formare pentru cei interesaţi

Puteţi lua legătura cu Ioana Dumitrachescu printr-un comment la postarea sa de pe Facebook. Pentru conformitate, vă rog să menţionaţi că sursa de informare este blogul 1traducator. Mulţumesc.

Postarea publicată de Ioana Dumitrachescu

Dragilor, în curând (sper ca până la sfârșitul anului acesta) voi înfiinţa o agenţie literară. Gândul acesta îmi era în minte de ceva timp, iar acum a venit momentul să o fac.
România duce lipsă de agenţii literare, avem doar 2 sau 3 și toate se ocupă de import. Toate aduc autori străini, preferabil autori bestseller care să asigure vânzarea cărţilor, dar nimeni nu se încumetă să se ocupe de autorii români și să le ofere șansa de a ajunge în străinătate cu cărţile lor.
Credeţi-mă! Avem autori foarte buni! Avem autori care dincolo ar fi citiţi și apreciaţi. Ei bine, eu vreau să mă ocup de autorii noștri, să le fac legătura cu lumea din străinătate. Știu că e mult de muncă, mult de învăţat, multă convingere de dezbătut, dar eu cred că merită efortul.
Așa că am nevoie de o echipă! Vreau ca această agenţie literară să deschidă porţi spre o lume diferită, cititori numeroși și valori preţuite. Nu știu dacă realizaţi cât de mult contează ca o ţară să aibă autori bine vânduţi, autori care fac istorie, nu doar pe plan economic, dar și turistic, cultural, spiritual.
Deci, cei care aveţi curajul să vă alăturaţi în această frumoasă nebunie, vă aștept mesajele. Voi avea nevoie de traducători, marketeri, PR, și evident iubitori de carte care doresc să devină agenţi literari la rândul lor.

Vă îmbrăţișez!

Agenţii literare în atenţia celor interesaţi

AGENŢIA LITERARĂ LIVIA STOIA ( fostă AGENŢIA LITERARĂ SUN )
Adresă : Str. Gârlei nr. 58, sector 1, Bucureşti
Telefon : 021.2329909
Fax: 021.2329909;
E-mail: office@sunagency.ro
Director : Livia Stoia
SIMONA KESSLER INTERNATIONAL AGENCY
Adresă : Str. Banul Andronache nr. 37, sector 1, Bucureşti
Telefon : 021.3164806
Fax : 021.3164794
E-mail : simona@kessler-agency.ro
Director : Simona Kessler
ANDREW NURNBERG
Adresă : Str. Vend nr.15, 1025, Budapesta, Ungaria
Telefon : +36 1 302 6451
Fax : +36 1 311 3948
E-mail : j.hermann@nurnberg.hu
PRAVA I PREVODI
Adresă : B-dul Mihaila Pupina nr. 10b, I, et 5, 11070, Belgrad, Serbia
Telefon : +381 11 311 9880
Fax : +3811 11 311 9879
E-mail : office@pravaiprevodi.org
Talk4u Literary & Copyright Agency
Adresă: Aleea Dorohoi nr. 1, bl. E21, sc. 3, ap. 56, sect. 4, cod poştal 041686, Bucureşti
Telefon: 0040 724 353 215 / 0040 771 540 479
E-mail: office@talk4u.ro
Director: Cristina Tătăreanu

vezi sursa

Literary agents in Romania*

* Aceste date sunt pur informative. Responsabilitatea corectitudinii informaţiilor revine în exclusivitate siteului care le-a publicat. Dacă sunteţi interesaţi de contactarea unui agent literar, sunteţi rugaţi să verificaţi valabilitatea ofertelor din lista de mai jos. Dacă doriţi, puteţi reveni pe blogul 1traducator cu diverse comentarii referitoare la aceste oferte de servicii literare. Atât scriitorilor cât şi agenţilor literari le dorim mult succes în… interacţiune!

1traducator

*****

Agenţi literari în România (sursa: http://www.writers.net/agents/country/176/ ):

Mihnea Andrei

Diana Dascalu Bucharest

Tavi Octav Cluj-Napoca photo

Rrrrr Robor (Robor Rownb Rit-er) Rrrrr
85 robor roedr,robor robge rville

Panaite Silviu Bucuresti

Simona Zelter (Humanitas) Galati

Literary Agents by Country : http://www.writers.net/agents/browse/loc.php

Finding an Agent in our Directory of Literary Agents: http://www.writers.net/agents.html

O grădină

În filmul antologic Being There, Peter Sellers joacă rolul unui grădinar sărac cu duhul, care ajunge sfetnicul unui influent om de afaceri. Dacă în film vorbele simple ale grădinarului despre „grădina şi mersul firesc al naturii” lasă să apară lumea de afaceri şi politica într-o lumină mai caldă, prin asocierea culturii cu import-exportul se obţine, după părerea mea, efectul invers: cultura ca obiect neutru al unei tranzacţii la rece, cultura ca marfă, redusă la aspectul pecuniar şi cantitate: cît iese, cît intră, pe cîţi bani. De ce să facem această asociere reducţionistă?! La ce ar folosi să punem în balanţă marfare întregi de drepturi de traducere cu cîte o expediere par avion a unui pacheţel de literatură autohtonă?

Nu am să mă lansez într-o tiradă patetică de ce nu pot considera literatura o marfă de import-export, am să spun doar că în ultimii 16 ani în care am lucrat ca agent literar nu mi-a trecut niciodată prin cap că mă ocup cu „import de proprietate intelectuală”, şi nici foarte recent, cînd am negociat drepturile de traducere în întreaga lume pentru romanul Degete mici de Filip Florian, nu am considerat că am făcut un export! Cred că rolul meu este de a ajuta un autor să-şi găsească o cale spre cititorii săi.

Discuţia despre numărul evident mai mare de traduceri în limba română, decît din limba română poate să înceapă cu cărţile bisericeşti din secolul al XVI-lea – psaltiri, evanghelii, cazanii, vieţile sfinţilor -, care tot traduceri erau, şi poate atinge o coardă foarte sensibilă cînd se ajunge la provincialismul literaturii române.

De ce ar exista interes faţă de autorii români în străinătate? Răspunsul poate fi tot o întrebare: dacă editorii români nu au încredere în talentul autohton, de ce ar avea o editură străină? Este o chestiune de gust, încredere şi angajament. Cred sincer că, atunci cînd editorii noştri vor începe să ia în serios autorii români, îi vor publica şi promova pe măsura talentului lor, atunci cînd autorul nu va mai avea acel sentiment jenant că i s-a făcut un hatîr de a fi fost publicat, ci dimpotrivă, editura va considera o onoare de a publica opera unui autor, atunci se va da un semn care poate avea şi ecou internaţional. De-a lungul anilor, am fost contactată de numeroşi autori români cu speranţa de a-i reprezenta internaţional şi nu m-am angajat în acest demers din două motive: pe de-o parte, reprezentarea autorilor străini este mai mult decît un full time job, iar pe de altă parte, chiar dacă opera mă convingea, personalitatea autorului uneori se dovedea o barieră de netrecut.

Reprezentarea unui autor autohton nu este doar o chestiune de procedură formală: semnezi un contract de reprezentare, faci o prezentare, o trimiţi la cît mai mulţi, stabileşti opţiunile, faci follow-up şi accepţi oferta cea mai mare. Înseamnă mult mai mult: simpatie şi încredere, afinitate şi dedicare, angajament personal, iar toate acestea cer timp.

Iar acest timp mi-l pot lua numai în cazuri excepţionale, atunci cînd opera şi autorul mă conving deopotrivă. În acest moment, nici nu-mi pun problema profitabilităţii unui astfel de angajament, mă bucur nespus că două edituri de renume, Harcourt şi Suhrkamp, au inclus romanul lui Filip Florian în programul lor, că două editoare de renume internaţional, Drenka Willen şi Katharina Raabe, au susţinut romanul cu mult entuziasm şi că am obţinut termeni foarte buni pentru autor.

Prefer să compar literatura noastră tînără cu o grădină de flori rare al căror parfum bizar va ajunge pe toate meridianele, dacă le vom creşte cu încredere şi entuziasm.


Raport de activitate
Am fost 10 ani redactor de carte la Editura Meridiane, din 1992 am început să lucrez ca agent literar, iar în 1994 am înfiinţat prima agenţie literară independentă din România [Simona Kessler International Copyright Agency, Ltd.].

În ultimii trei ani, am înregistrat o creştere considerabilă a numărului de contracte, în momentul de faţă administrăm în jur de 2000 de contracte, ceea ce înseamnă aproximativ 3000 de titluri, iar cifra noastră de afaceri se apropie de 100.000 de euro.

Din contractele încheiate prin agenţia noastră, în 2006, aproape 60% au fost pentru ficţiune, atît literară – de exemplu: Zadie Smith, Margaret Atwood, Kiran Desai, Barry Unsworth, Jonathan Safran Foer, Sarah Hall, John Banville, Joseph O’Connor etc. -, cît şi comercială – de exemplu: Peter James, Arthur Golden, Tony Parsons, Philip Kerr, Peter Mayle, Nicholas Evans, Lee Child, Mo Hayder etc.

În 2006, tendinţa cea mai pregnantă a fost orientarea spre literatura pentru copii şi tineri, am încheiat peste 100 de contracte, majoritatea trilogii sau serii – de exemplu: Terry Pratchett, Luc Besson, Ice Age, P.B. Kerr, Joseph Delaney, Superman, Christopher Paolini, X-Men, Nancy Farmer, Spiderman etc

scrisă de Simona Kessler (Articol preluat din Dilema Veche, februarie 2007)

Agentul literar si cartea ca marfa

Din momentul cand e conceputa si pana e rasfoita, citita, uitata pe un raft sau aruncata la gunoi, cartea trece prin mainile mai multor oameni. Scriitorul este cel care o scrie, editorul e cel care o pregateste pentru tipar, tipograful este cel care o multiplica, librarul e cel care o vinde. La capatul lantului mai apare, uneori, bibliotecarul, a carui prezenta nu influenteaza insa deloc pretul cartii. Toti ceilalti, in schimb, participa la crearea produsului numit carte si, ca atare, isi aroga o parte din castig.
Din pacate, primul si cel mai important, din punctul de vedere al multora, scriitorul, fara de care obiectul n-ar exista, este si cel mai nedreptatit. Ar trebui sa primeasca (dupa cum este stipulat in mai toate contractele) intre 8 si 10 la suta din pretul fiecarei carti vandute. O suma ridicola, prin comparatie cu ce se intampla in alte parti. Uneori, insa, scriitorul nu primeste nimic. Tipografia capata partea cu care isi acopera cheltuielile de tipar, plus, in mod cert, un oarecare profit. Librarul cere intre 30 si 50 la suta din pretul cartii – si asta in conditiile in care nu plateste la primirea marfii, ci dupa vinderea ei, iar daca respectiva institutie nu reuseste sa vanda cartea intr-un anumit interval, o returneaza. Castig garantat, fara nici un efort! Editorului ii ramane cam intre 5 si 10 la suta din profit, uneori mai mult. Impartirea atat de stramba a profitului arata limpede ca scriitorul, cu foarte mici exceptii, nu poate trai din vanzarea cartilor sale, fiind obligat sa aiba si o alta meserie. O carte buna se scrie in cel putin un an, dar cum la noi tirajele sunt de regula foarte mici, acel eventual platit 10 la suta din acel eventual castig pe care i l-ar asigura cartea vanduta e de departe insuficient traiului.
Situatia este radical diferita in alte parti, desi sistemul arata aproape identic. Spun „aproape” pentru ca pe lantul aparitiei cartii mai exista un personaj, extrem de important: agentul literar. Acesta preia manuscrisul si se ocupa de tot ce urmeaza: bate la portile editurilor, obtine cel mai bun contract, face planul de promovare s.a.m.d. Fireste, in schimbul unui beneficiu. Dar in vremea cat agentul rezolva problemele practice, scriitorul este scutit de batai de cap si se poate gandi la o alta carte. Iar un agent literar se ocupa simultan de mai multi scriitori. Nu stiu de ce o asemenea meserie nu s-a implantat si la noi. Ar fi benefica din mai multe motive: scriitorul ar fi degrevat de o droaie de probleme neplacute (la care, de regula, nici nu se pricepe); profitul de pe urma cartii ar fi impartit mai echitabil; un mare numar de veleitari poate n-ar mai aparea pe rafturi cu aberatiile pe care le-au conceput in nopti de nesomn. In plus, existenta lui ar fi o mare dovada de profesionalism. Dar cum celelalte verigi ale lantului sunt in foarte multe cazuri total neprofesioniste, nu ma mira ca agentul literar intarzie sa apara si sa se impuna.

Autor: Stelian Turlea  , 22 iul 2009

Interviu cu Iulia Dondorici, agent literar al lui Petru Cimpoeşu în spaţiul german

Iulia DONDORICI: Încercăm să facem cît mai mult PR pentru autorii noştri, şi editurile văd acest lucru cu ochi buni
interviu de un cristian

un cristian: Cum nu cunosc foarte mulţi agenţi literari (ca sa fiu sincer, nu cunosc nici unul), mi se pare ok să începem cu statutul de agent literar. Ce-nseamnă să fii agent literar?
Iulia Dondorici: Există mai multe genuri de agenţii (de autori, de licenţe etc.) Noi am început prin a reprezenta scriitori români în spaţiul de limbă germană; pînă în prezent e vorba de Ana Maria Sandu, Ion Manolescu şi Petru Cimpoeşu. O să ne extindem cu carte de specialitate şi carte pentru copii. Avem şi un site cu informaţii generale şi de ultimă oră despre literatura română şi despre autorii noştri: http://www.rumaenische-literatur.de.

un cristian: De cînd practici meseria şi de ce ţi-ai ales-o?
Iulia Dondorici: E un domeniu relativ nou în România, acesta al agenţiilor literare, nici in Germania nu e la fel de răspîndit ca in Statele Unite, de pildă, unde peste 80% din cărţile care apar sînt propuse editurilor de agenţii literare. Nu e propiu-zis o meserie, şi nici nu ştiu dacă a fost o alegere ca atare. Totul a început la sfîrşitul anului trecut cu romanul Anei Maria Sandu, “Fata din casa vagon” (Polirom, 2006). Citindu-l, mi-a plăcut foarte mult şi mi-am dorit să-l traduc în germană. Aşa am început să caut edituri interesate. Cîteva luni mai tîrziu am cunoscut-o şi pe Nadine Lipp şi în prezent lucrăm împreună. Ea e de profesie filolog, originară din Timişoara, şi foarte pasionată de literatura română. În plus, are deja experinţă în munca de editură (traduceri, lectorat, promovare de carte).

un cristian: Bun, de la traduceri la impresariere, cam ăsta e drumul. Şi cum “terenul” e liber, negocierile sînt în desfăşurare. Că tot ziceai de raritatea “agenţilor” din ţară, cîte agenţii literare există în România (sau cîţi agenţi?)
Iulia Dondorici: Eu ştiu două agenţii în România, e posibil să fie mai multe. Una e Sun Agency, dar ei nu promovează literatura, şi Kessler Agency, care reprezintă edituri străine în România.

un cristian: Reprezentaţi autorii doar în afară sau şi-n ţară?
Iulia Dondorici: Deocamdată acţionăm numai în spaţiul german (Germania, Elveţia, Austria). Poate că pe viitor o sa ne profilăm şi în România. Există foarte multă literatură germană contemporană de calitate, care nu este tradusă la noi şi e pacat. În comparaţie cu literatura americană, de pildă, literatura germană e sub-reprezentată.

un cristian: De cînd îl impresariaţi pe Cimpoeşu?
Iulia Dondorici: Din ianuarie anul acesta.

un cristian: Voi l-aţi contactat sau editura Polirom v-a contactat? Mai exact, cum vă alegeţi autorii?
Iulia Dondorici: Noi l-am contactat pe Petru Cimpoeşu, dar, bineînţeles că sîntem în contact şi cu Editura Polirom. Importantă e calitatea estetic-literară a operelor, apoi bineînţeles că alegem acei autori despre care credem că ar putea fi interesanţi pentru publicul şi editurile germane. Şi apoi trebuie să vrea şi autorii să colaboreze cu noi. De fapt, e o situaţie oarecum ciudată: în mod normal, autorii îşi aleg o agenţie şi o contacteaza pentru a fi reprezentaţi de ea, noi facem invers.

un cristian: Doar că practica asta nu prea are cum să vină din partea autorilor români, care nu prea au la cine să apeleze… La Viena, la invitaţia ICR-ului, Petru Cimpoeşu a citit un fragment tradus de tine.
Iulia Dondorici: Este vorba de un fragment din romanul “Simion liftnicul” tradus de d-na Aranca Munteanu (o excelentă traducătoare din limba română din Viena) şi citit la ICR Viena. Ei au în prezent o serie de lecturi cu autori români. Un alt fragment din acelaşi roman a fost tradus de mine şi publicat în “Aurora. Magazin für Kultur, Wissen und Gesellschaft”. Aceasta e o revista online care acordă atenţie specială literaturii şi culturii române.

un cristian: Atunci v-aţi cunoscut sau vă ştiaţi dinainte?
Iulia Dondorici: Îl cunoşteam dinainte pe scriitorul Petru Cimpoeşu, pe care îl apreciez în mod deosebit. În special ultimele lui romane cred că ar vor putea avea succes în Germania.

un cristian: Un spaţiu care nu e tocmai străin autorilor români, vezi traducerile din Cărtărescu, Nora Iuga, nu mai vorbesc de prezenţa Hertei Muller…
Iulia Dondorici: Da, sigur că nu e străin, însă literatura română e foarte slab reprezentată în Germania, chiar în comparaţie cu alte literaturi est-europene. Cu literatura poloneză sau cu cea maghiară, de pildă, nici nu suportă comparaţie. De fapt, se poate spune că abia apariţia primului volum din “Orbitorul” lui Cărtărescu în traducere germană a atras atenţia cu adevărat asupra literaturii române unor cercuri mai largi de cititori şi editori. Dar acesta este abia primul pas, iar pînă la impunerea literaturii române contemporane ca o mărime constantă pe piaţa de carte germană mai este un drum foarte lung.

un cristian: Petru Cimpoeşu a semnat un contract de impresariere sau v-a mandatat să-i căutaţi o editură în spaţiul german?
Iulia Dondorici: Exact, ne-a mandatat să căutăm o editură pentru romanele sale.

un cristian: Puteţi negocia doar traduceri sau şi apariţii în reviste, TV, radio, prezenţe la tîrgurile de carte?
Iulia Dondorici: Şi, şi.

un cristian: Lucraţi procentual (cotă parte din viitoarele contracte) sau pe sumă fixă?
Iulia Dondorici: Agenţiile serioase lucrează exclusiv procentual. Prin urmare, şi noi facem la fel. 10% din drepturile de autor. Se practică între 10 şi 20%.

un cristian: Concret, ce s-a obţinut pînă acum? (fără să dăm nume sau să anticipăm ce încă nu e parafat).
Iulia Dondorici: În privinţa romanului “Simion liftnicul” sîntem în discuţii cu cîteva edituri care ar fi interesate să-l publice.

un cristian: Cam cît de des comunicaţi cu autorul şi care sînt “termenele” şi “conditiile” lui? Bănuiesc că există, dincolo de orizontul de aşteptare şi o limită de aşteptare…
Iulia Dondorici: Sîntem în Berlin. De cîte ori e nevoie, depinde, uneori şi la citeva zile, alteori într-un interval de cîteva săptămîni sau chiar o lună, ţinem legătura. Se poate spune că există un interes pentru literatura română pe piaţa germană, mai crescut decît acum 2-3 ani, să zicem. Totuşi literatura română e un risc pentru editorii germani, de aceea se hotărăsc mai greu la început. Noi încercăm să facem cît mai mult PR pentru autorii noştri, şi editurile văd acest lucru cu ochi buni. Contractele sau întelegerile sînt pe un an, respectiv pe doi ani, şi se prelungesc de comun acord.

un cristian: Vă propuneţi nu doar să aduceţi autori români pe piaţa germană, ci să şi traduceţi autori de limba germană în România. Cam la cine v-aţi orientat dintre autorii germani?
Iulia Dondorici: Partea a doua e deocamdată mai mult în stadiu de intenţie. Personal aş vrea să traduc de pildă o scriitoare cum e Carmen Francesca Banciu, o scriitoare de limba germană din România, care la la ora actuală e foarte bine receptată în Germania. Dar există, de pildă, chiar volume individuale sau colective ale Grupului de Acţiune Banat, de pildă, care ar fi de interes major pentru istoria literaturii române şi care nu sînt accesibile decît în germană (şi astfel sînt ca şi inexistente, de fapt). Sau un roman foarte bun al Katharinei Hacker, “Die Habenichtse”, care a obţinut într-unul din anii trecuţi şi un foarte important premiu literar. De asemenea, autori mai vechi cum ar fi Christa Wolf nu sînt nici ei traduşi. Dacă tot a venit vorba de Christa Wolf, de pildă “Ein Tag im Jahr”, ultima ei carte importantă, ar fi extrem de interesantă şi pentru cititorii români, pentru că are de-a face cu experienţa comunismului în fosta RDG şi cu problemele tranziţiei. E foarte accesibilă şi, repet, ar fi interesant să o avem în româneşte, căci Christa Wolf are o privire şi o evaluare personală, extrem de critică, atît a trecutului (comunist), cît şi a prezentului şi a sistemului capitalist. Şi bineînţeles, lista ar putea continua, ne aştaptă o muncă de traducere extraordinară din germană, care ar trebui măcar începută. Mai ales că există şi programul de finanţare a cărţii germane al Institutului Goethe.

un cristian: Cum se lucrează cu autorul Petru Cimpoeşu?
Iulia Dondorici: E o muncă foarte plăcută şi am fost cu toţii entuziasmaţi că putem colabora. Are şi un umor deosebit.

un cristian: Vă axaţi doar pe autori români contemporani?
Iulia Dondorici: Nu. Ne vom ocupa şi de carte pentru copii şi carte de specialitate. De asemena, două autoare care pe mine mă interesează în mod deosebit sunt Lena Constante şi Jeni Acterian. Dar, sigur, literatura contemporană e foarte vie şi ne interesează în mod deosebit.

un cristian: Dacă tot sîntem în plin campionat european de fotbal, am să amintesc aici o fraza a unui antrenor, al ruşilor, care ar fi spus că-n afara timpului în care doarme, se dedică exclusiv jucătorilor pe care-i are la dispoziţie. Crezi că lucrul în echipă, cu autorul şi pentru autor, înseamnă şi o relaţie personală foarte bună cu acesta sau doar cu cărţile lui? Vă alegeţi autorii şi prin prisma carismei acestuia, nu doar a valorii cărţilor pe care el le scrie?
Iulia Dondorici: Absolut, şi o relaţie personală foarte bună cu autorul. Colaborarea autorului cu agentul este în primul rînd o relaţie bazată pe încredere. De aceea, noi şi luăm legatura cu autorii, în primul rînd, şi apoi cu editurile, care administrează licenţele de traducere. Prima condiţie e să credem în valoarea şi succesul posibil al cărţilor respective pe piaţa germană. Apoi luăm legătura cu autorul şi, dacă simţim că putem colabora, atunci ajungem repede la o înţelegere.

Iulia Dondorici, născută în Tîrgovişte, în 1979. Studii de filologie română, engleză şi germană la Bucureşti şi Berlin. Din 2004, doctorat pe tema „Imagini ale corpului în literatura românească interbelică“ la Universitatea Humboldt din Berlin. Numeroase articole şi recenzii în „Observator cultural“, „Literaturkritik.de“ şi „Aurora. Magazin für Kultur, Wissen und Gesellschaft“.

Nadine Lipp, născută în Timişoara, în 1979. Studii de filologie franceză, germană şi spaniolă la Göttingen, Toulouse şi Berlin. Colaborări la editurile Wallstein şi Matthes & Seitz Berlin. Colaboratoare la Wissenschaftskolleg zu Berlin şi la Colegiul Noua Europă, Bucureşti. Traduceri din franceză şi română.

iunie 24, 2008

sursa: http://miculftiriadi.wordpress.com/2008/06/24/interviu-cu-iulia-dondorici-agent-literar-al-lui-petru-cimpoesu-in-spatiul-german/

„Lipp & Dondorici”: Prima agenţie literară care promovează autori români în spaţiul de limbă germană

Mulţi cititori deplâng numărul scăzut al autorilor români traduşi în limba germană. Două tinere entuziaste au decis să schimbe această situaţie…

România anului 2005: Alexandru Robe are 38 de ani, un apartament şi o prietenă pentru care este invidiat. Ziua predă literatura română la universitatea din Bucureşti, iar noaptea studiază istoria catastrofelor aviatice. Până când, într-o zi, află că cineva încearcă să-i fure amintirile, inclusiv pe cele din comunism, pentru a le vinde… Povestea eroului imaginat de Ion Manolescu i-a încântat pe cititorii din ţară. Romanul „Derapaj” a devenit bestsellerul românesc al anilor 2006 şi 2007 şi a fost comparat de mulţi critici cu cărţile lui Umberto Eco.

Ion Manolescu Cu siguranţă, romanul i-ar interesa şi pe cititorii din spaţiul de limbă germană. De promovarea lui se ocupă două tinere pasionate de cărţi, care au înfiinţat în toamna anului trecut prima agenţie literară din Germania specializată în domeniul literaturii române: Iulia Dondorici şi Nadine Lipp.

Printre autorii reprezentaţi de această agenţie se numără, alături de Ion Manolescu, şi Petru Cimpoeşu, Ana Maria Sandu, Lucian Dan Teodorovici şi Dora Pavel. La Târgul de Carte din Leipzig, Nadine Lipp şi Iulia Dondorici au organizat şi moderat lecturi publice ale scriitorului Ion Manolescu, prezentând fragmente de traduceri proprii din romanul „Derapaj”.

Cum au ajuns cele două prietene, amândouă născute în 1979 în România, să înfiinţeze propria agenţie literară? Iată ce a răspuns Iulia Dondorici pentru Deutsche Welle:

„Din entuziasm pentru literatura română! Având în vedere că pe piaţa germană sunt foarte puţini autori români traduşi, literatura noastră este încă slab reprezentată, încercăm să umplem această lipsă.”

Iulia Dondorici: „Încercăm să le uşurăm autorilor contactul cu publicul german”

Activitatea unui agent literar cuprinde aspecte foarte diverse, a explicat Iulia Dondorici:

„Noi căutăm edituri germane şi încercăm să-i promovăm pe aceşti autori români, de pildă, să le uşurăm contactul cu publicul german şi să organizăm lecturi. Facem traduceri de probă din romanele lor şi le prezentăm editorilor germani. După părerea mea, autorii cu care colaborăm sunt pe de-o parte reprezentativi pentru literatura română contemporană, şi pe de altă parte, interesanţi pentru piaţa germană. Deşi scrierile lor au un specific românesc, acesta nu este foarte pronunţat, problematica fiind mai degrabă reprezentativă pentru Europa de Est în general.”

Iulia Dondorici este o adevărată expertă în domeniul filologiei. A studiat româna, engleza şi germana la Bucureşti şi Berlin, a realizat numeroase traduceri din germană şi română, publicând, de asemenea, articole de specialitate şi recenzii în reviste din spaţii culturale diferite, precum Aurora. Magazin für Kultur, Wissen und Gesellschaft, Literaturkritik sau Observator cultural.

Din 2004, îşi scrie teza de doctorat la prestigioasa Universitate Humboldt din Berlin pe tema „Imagini ale corpului în literatura română interbelică”.

Nadine Lipp: „În literatura română am găsit ceva ce lipseşte în Germania: un umor specific”

Şi Nadine Lipp are o impresionantă experienţă academică internaţională: a studiat filologia franceză, germană şi spaniolă la Göttingen, Toulouse şi Berlin, iar în prezent este colaboratoare la Wissenschaftskolleg zu Berlin şi Colegiul Noua Europă din Bucureşti. De asemenea, a colaborat deja la editurile germane Wallstein şi Matthes & Seitz Berlin.

Cum s-a născut pasiunea ei pentru literatura română şi ce apreciază cel mai mult la autorii pe care îi reprezintă agenţia „Lipp & Dondorici”?

„Sunt originară din Timişoara şi locuiesc în Germania din 1991. Mă simt foarte bine aici, dar ceea ce am găsit – sau regăsit – în literatura română este umorul specific românesc, ce lipseşte în Republica Federală. Pe de altă parte, cred că şi acest aspect poate fi o dificultate pentru noi, având în vedere că este vorba de o diferenţă culturală, datorită căreia ar putea fi mai dificil să găsim edituri germane pentru autorii pe care îi reprezentăm.

Unul dintre autorii mei preferaţi este Lucian Dan Teodorovici, deoarece cărţile lui sunt pline de umor, dar în spatele acestui umor savuros se află nişte realităţi crude…”

Autor: Alexandra Sora ; Editor: Vlad Drăghicescu

website si posibilitate de contact: http://www.rumaenische-literatur.de/index.php?option=com_content&view=article&id=60&Itemid=2&lang=ro

 

Primii paşi în profesia de agent literar

Ştiaţi că la Cluj a apărut prima revistă de literatură comparată din lume? În 1879 Hugo Meltzl şi Brassai Sámuel editau aici Acta Comparationis Litterarum Universarum pentru a compara teme, simboluri şi motive similare, prezente în diferite literaturi. De-a lungul timpului, au predat în colectivul de literatură universală şi comparată al Literelor clujene profesori prestigioşi, ca Liviu Rusu, Liviu Petrescu, Ion Pulbere, Teodor Boşca, Ion Vartic, Cornel Căpuşan, Ştefan Bitan, prestigiul ştiinţific al disciplinei fiind ilustrat şi de faptul că mulţi scriitori şi universitari cunoscuţi (Nicolae Balotă, Matei Călinescu etc.) şi-au susţinut doctoratul în literatură comparată la Cluj. Tot la Cluj a trăit şi comparatistul Adrian Marino.

Creată în 2002, prima de acest fel din ţară, specializarea de ”Literatură universală şi comparată” oferă o serie de cursuri care, îmbinând mai multe metode (comparatism, tematism, arhetipologie, mitocriticã, psihocriticã, psihoistorie etc.) şi reunind multidisciplinar mai multe domenii (literatură universală, istoria religiilor, mitologie, filosofie, teorie literară, istoria artelor, istoria ideilor şi a mentalităţilor, studii culturale), panorameazã principalele epoci şi curente literare (Antichitate, Ev Mediu, Renaştere, Baroc, Iluminism, Romantism, Realism, Modernism, Postmodernism), cele mai importante genuri şi specii literare (epopeea, romanul, teatrul, poezia) şi, cu titlu exemplificator, câteva mari mituri, teme şi simboluri (eroul, demonicul, fausticul, eschatologia, femeia, dublul, iubirea etc.).

(…) Pe baza competenţelor şi a abilităţilor dobândite, absolvenţii noştri pot practica mai multe meserii: Agent literar; Agent reclamă publicitară; Asistent de cercetare în filologie; Asistent de cercetare în antropologie; Ataşat diplomatic – cultural; Bibliotecar cu studii superioare; Cercetător în filologie; Comentator publicist; Consilier guvernamental; Consilier instituţii publice; Consilier învăţământ; Consilier teritorial şef inspectoratul pentru cultura; Consultant artistic; Corector (studii superioare); Corespondent presă; Corespondent radio; Corespondent special; Critic de artă; Critic literar; Documentarist; Editorialist; Expert învăţământ; Filolog; Funcţionar documentare; Funcţionar informaţii; Interpret; Lector carte; Lector presă; Lector scenarii; Muzeograf; Profesor în învăţământul primar, gimnazial, preuniversitar şi universitar; Redactor carte/presă; Referent difuzare carte; Referent literar; Referent de specialitate în învăţământ; Scriitor; Secretar literar; Secretar general agenţie presă, edituri; Secretar redacţie (studii superioare); Şef birou redacţie; Tehnoredactor (studii superioare); Traducător (studii superioare).

Catedra de Literatură Universală şi Comparată – Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj

BAZA LEGALĂ

Clasificarea ocupaţiei de agent literar în COR 2011:

Grupa majora 3 – Tehnicieni, maistri si asimilati

Subgrupa majora 34 – Alte ocupatii asimilate tehnicienilor

Grupa minora 342 – Agenti comerciali si mijlocitori de afaceri

Grupa de baza 3429 – Agenti comerciali si de afaceri, neclasificati in grupele de baza anterioare

12 OCUPATII

Aceasta grupa cuprinde agentii comerciali care nu au fost clasificati in grupa minora 342. Se clasifica aici agentii care se ocupa cu: furnizarea de servicii catre intreprinderi, de exemplu spatii publicitare in mass-media, mijloace de transport sau alte amplasamente; informatii privind acordarea de credite si alte informatii comerciale; realizarea contractelor pentru reprezentatii artistice, spectacole, manifestari sportive, publicarea cartilor, inregistrarea discurilor muzicale si vanzarea lor; operatorii de interviu se ocupa cu culegerea de date in vederea prelucrarii in cadrul cercetarilor de piata si de opinie publica; reprezentare in baza unui contract de mandat a intereselor navelor romanesti si straine in fata autoritatilor portuare si agentilor economici. (modificata descrierea prin Ordinele 902/2005 MMSSF si 1211/2005 INS)

342902 – Agent literar

(Subgrupa majora 34, Grupa minora 342, Grupa de baza 3429)

Nivelul de instruire: 3 (studii medii sau postliceale)

http://www.rubinian.com/cor_5_ocupatia.php?subsect=34&diviz=342&id=3429

DETALIERE:

Pozitionarea Ocupatiei de Agent literar in COR (potrivit ISCO-88-COM si ISCO-88):
3 – Tehnicieni, maistri si asimilati (grupa majora)
34 – Alte ocupatii asimilate tehnicienilor (subgrupa majora)
342 – Agenti comerciali si mijlocitori de afaceri (grupa minora)
342902 – Codul ocupatiei de Agent literar

Agent literar Nivelul de studii (scoala absolvita) cerut pentru ocupatia de Agent literar este 3.

Agent literar Descrierea Grupei Majore din care face parte ocupatia de Agent literar. Tehnicienii si asimilatii acestora sunt absolventi ai invatamantului liceal, postliceal si de maistri, in subordinea cadrelor de conducere sau specialistilor cu profesiuni intelectuale si stiintifice, indeplinesc sarcini cu caracter tehnic si inrudite cu cercetarea, din domeniile stiintelor fizice (inclusiv ingineria si tehnologia), stiintelor vietii (inclusiv profesiunile medicale), precum si stiintelor sociale si umaniste. Sarcinile acestora constau in instruirea copiilor din invatamantul primar, prescolar si invatamantul special, prestarea de servicii tehnice legate de comert, finante, administratie si activitati sociale, exercitarea de activitati artistice, sportive si de divertisment; indeplinesc unele functii cu caracter religios.
Agent literar Descrierea SubGrupei Majore din care face parte ocupatia de Agent literar. Personalul cuprins in aceasta Subgrupa Majora realizeaza activitati specializate in domeniile: intermedierilor imobiliare, financiar, comercial, administrarii intreprinderilor, tinerii registrelor contabile, juridic, statistic, administratie publica, vama, turism, fiscal, plasarea fortei de munca, eliberarea de autorizatii, polite, asistenta sociala, spectacole, sport si religie.
Agent literar Descrierea Grupei de Baza (minore) din care face parte ocupatia de Agent literar. Agentii comerciali si mijlocitorii de afaceri pun in legatura cumparatorii cu vanzatorii, cumpara si vand marfuri, in general, in vrac; indeplinesc formalitatile de declarare vamala; se asigura ca formalitatile de asigurare si licentele de import sau export au fost indeplinite corespunzator; informeaza solicitantii de locuri de munca asupra ofertelor inregistrate la birourile de plasare a fortei de munca; prospecteaza piata muncii pentru identificarea posturilor vacante sau recruteaza muncitori pentru lucrari particulare; furnizeaza diverse alte servicii intreprinderilor.