Tag Archives: Cu şi despre copii şi tineri

Căciuli în lupta împotriva cancerului

Cum putem găsi noi modalități pentru a lupta împotriva cancerului? Brian Keller și Zachary Quinn folosesc câte o căciulă pe zi pentru acest lucru. Ca să nu vă băgăm într-un con de ceață, iată povestea lor.

În anul 2012, cele două fete erau două prietene bune care urmau cursurile de antreprenoriat ale Universității „St. Thomas“ din Minnesota. Ele au avut ideea, ca temă pentru clasă, să ofere copiilor de cancer câte o căciulă croșetată. Acest lucru nu a rămas în stadiul de proiect, ci a continuat. Pentru început, au denumit standul în care vindeau căciulile „Love your Melon“. Banii rezultați din vânzări erau distribuiți apoi către spitalele pediatrice. Gestul fetelor de a vinde căciuli în scopuri caritabile s-a făcut auzit rapid, iar în cel mai scurt timp ele au devenit extrem de cunoscute în comunitatea în care locuiesc. Organizația Love Your Melon are acum 12.000 de membri, majoritatea studenți, din toată America. Aceștia se ocupă de vânzarea și de realizarea materialelor promoționale.

continuarea articolului, la sursa: cotidianul.ro

Devino voluntar și ofera șansa unui viitor mai bun copiilor din centre de plasament!

Programul educațional Ajungem MARI dă startul unui nou modul de voluntariat în țară și face apel la oameni de toate vârstele și din toate domeniile să îi ajute pe copiii din centre să Ajungă MARI. Prin două ore pe săptămână de educație și joc, voluntarii le transmit copiilor din cunoștințele lor, îi încurajează și îi motivează să lupte pentru un viitor mai bun.

 

cover-fb-apel-voluntariat-sept-2016-575x207

Proiectul se desfașoară în 25 de județe, iar voluntarii merg săptămânal în centre de plasament în echipe de câte doi și îi învață pe copii ce îi pasionează prin metode non-formale și multă joacă. Voluntarii pot susține ședințe de pregătire școlară (la matematică, engleză, istorie etc.), ateliere creative (muzică, dans, arte plastice, teatru etc.) sau de cultură generală, educație pentru sănătate sau educație civică.  Pe lângă cursuri și ateliere, voluntarii îi pot ajuta pe copii să descopere lumea din jur prin ieșiri educative în afara centrelor, la teatru, la film, în vizită la muzee sau în parcuri.

Beneficiile sunt atât de partea copiilor, cât și a voluntarilor. Copiii își îmbunătățesc rezultatele școlare, încrederea în sine și abilitățile de comunicare, iar voluntarii primesc mai mult decât dăruiesc, de la îmbrățișările și energia copiilor, până la experiență profesională.

Voluntarii nu au nevoie de experiență de predare pentru că înainte de începerea activităților participă la un training în care învață despre nevoile copiilor din centre si metode de lucru. Voluntarii trebuie doar să aibă 15 ani împliniți, să fie serioși și implicați și să își dorească să ajute.

Înscrierea pentru următorul modul (octombrie – martie) se face până pe 15 septembrie prin completarea unui formular online – http://goo.gl/XXOdCB. Pentru organizarea trainingurilor în județe este necesar un număr de minim 30 de înscrieri, așadar doritorii sunt rugați să transmită apelul colegilor și prietenilor. Mai multe detalii pe  www.ajungemmari.ro, iar pe pagina de Facebook se găsesc scurte poveşti ale voluntarilor de la ore.

Programul Ajungem MARI este dezvoltat de Asociaţia Lindenfeld şi a implicat până acum 2500 de voluntari pentru a sprijini 2000 de copii din Bucureşti şi alte 25 judeţe. Proiectul “Dă-ţi pasiunea mai departe” a fost desemnat in 2015 “Proiectul anului în educaţie” la Gala Naţională a Voluntarilor.

Ajungem MARI caută voluntari în Bucureşti şi alte 25 de judeţe în care proiectul se desfașoară deja. Centrele sunt situate în orașul de reședință sau în alte localitati: Alba, Arad, Argeș (Pitești, Costești, Câmpulung), Bacău, Bihor, Brăila, Braşov (Brașov, Făgăraș), Buzău (Buzău, Râmnicu Sărat), Constanța (Constanța, Mangalia), Cluj (Cluj-Napoca, Turda, Gherla), Dâmboviţa, Dolj, Harghita (Miercurea Ciuc, Toplița), Hunedoara (Deva, Hunedoara), Iaşi, Ilfov, Mureş, Neamţ, Prahova (Ploiesti, Sinaia, Câmpina), Sibiu, Suceava, Timiş (Timișoara, Recaș, Lugoj), Vâlcea, Vrancea.

În celelalte judeţe și în Alba, Arad, Brăila, Buzău, Bacău, Cluj, Hunedoara, Prahova, Vâlcea, Timișoara, Mureș, Ajungem MARI caută coordonatori majori, persoane implicate, care să monitorizeze și să gestioneze activitățile, dedicând 4-5 ore săptămânal. Cei interesaţi pot trimite CV-ul şi o scrisoare de intenţie la adresa office@ajungemmari.ro.

______________________________________________

Programul educațional Ajungem Mari – Asociația Lindenfeld

Asociația Lindenfeld este o organizație non-guvernamentală ce are ca obiectiv facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la domenii cheie ale societății.

Principalul program este Ajungem Mari, care susține educația copiilor din centre de plasament și medii defavorizate. Prin proiecte de voluntariat și orientare profesională, workshop-uri, ateliere creative și activități socio-recreative, programul iși propune să reducă trauma instituționalizării, a abandonului și a separării de familie, să le dea copiilor încredere în ei și să le formeze abilități pentru a deveni adulți responsabili și independenți. Detalii pe www.ajungemmari.ro.

By Echipa RomaniaPozitiva

Elevul din România considerat noul Einstein. Cele mai importante universităţi din America s-au luptat pentru a-l avea elev

Un elev din Costanţa a uimit mediul academic din Statele Unite. Universităţi de prestigiu precum Harvard şi Columbia s-au luptat ca să-l aibă student şi i-au oferit burse de 70.000 de dolari pe an. Elevul român a ales în cele din urmă Universitatea Columbia unde va studia din toamnă ştiinţele pământului, informează observator.news

Costin Dobrin se poate lăuda cu o reuşită la care mulţi tineri de vârsta lui nici măcar nu visează. Cele mai prestigioase universităţi din lume s-au întrecut să-l aibă student din această toamnă.

„M-am simţit bine văzându-le interesul şi cuvintele frumoase pe care le-au folosit în răspunsurile lor. Am primit oferte foarte bune atât de la Columbia cât şi de la Harvard”, a spus elevul la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân.

La ambele universităţi, Costin a fost acceptat cu bursă: 70.000 de dolari pe an. În plus, la Universitatea Columbia, elevul din Constanţa a primit o distincţie excepţională, care îi aduce în plus 10.000 de dolari.

„Am aflat că am fost numit Science Research Fellow. Aceasta este o titulatură pe care o primesc în fiecare an numai 10 studenţi, cei mai buni pe ştiinţă, cel mai important fiind că universitatea îmi va finanţa cercetarea pe timp de vară”, a spus Costin Dobrin.

Costin a aplicat la cinci universităţi din străinătate, dar a ales Columbia.

„Am văzut acolo facilităţiile, laboratoarele şi tot ceea ce înseamnă cercetare şi viaţa în campusul de la Columbia. Pot să spun că este exact ceea ce mi-am dorit”, a adăugat elevul.

Costin George Dobrin, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, a cucerit anul trecut medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Geografie.

sursa: businessmagazin.ro

5 paşi pentru a-ţi convinge copilul să iubească mai mult paginile unei cărţi în detrimentul gadget-urilor

indexÎn copilărie, cei mici sunt foarte uşor influenţabili. Este cel mai potrivit moment pentru ca părinţii să le insufle acestora plăcerea cititului unei cărţi.
Rolul părinţilor este acela de a-i îndruma pe copii în viaţă. Printrecele mai importante activităţi, prin care cei mici se pot dezvolta, se numără şi cititul. Julie Rodriguez, vice-preşedintele Literary Services for Reading Is Fundamental, este de părere că prin citit, copii devin pregătiţi să câştige mai multe bătălii în viaţă. Astfel, încă de mici copii trebuie să iubească lectura. Există mai multe trucuri, prin intermediul cărora părinţii îi pot influenţa pe cei mici să citească:
Procedaţi precum un învăţător
Nu este niciodată prea devreme să îl învăţaţi pe copilul dumneavoastră să citească. Părinţii pot face din citit, un mod distractiv de petrecere a timpului liber:
-citiţi cu ei de cinci sau şase ori pe săptămână;
-citiţi-le seara pe diferite voci, în funcţie de personajele pe care le interpretaţi;
-citiţi când copilul este în casă sau se joacă în jurul dumneavoastră;
-vizitaţi librăriile regulat şi lăsaţi-i să aleagă cărţile care îi atrag.
Nu vă plângeţi că citiţi aceleaşi cărţi de mai multe ori
Copiii dumneavoastră iubesc anumite cărţi. Nu vă plângeţi de faţă cu ei că iar le citiţi. Este în regulă să le răsfoiţi chiar şi de 5.000 de ori. Ei au nevoie să le audă din nou şi din nou, să memoreze anumite lucruri, chiar şi replici.
Citiţi-le ocazional ceea ce vă place dumneavoastră
Câteva seri lăsaţi la o parte cartea plină de ilustraţii pe care le-o citiţi de fiecare dată, în favoarea cărţii dumneavoastră preferate. Ei pot sta linişti şi pot asculta cartea pe care dumneavostră o aveaţi în plan de mult să o parcurgeţi.
Faceţi activităţi precum cele întâlnite în cărţi
Rodriguez dă un exemplu bun pe care l-a folosit cu Isabel, copilul său. Se jucau cu nişte baloane şi interpretau personajele din ultima carte pe care i-a citit-o. De aici pot porni şi activităţile educative.
Încercaţi câteva cărţi interesante pentru copii
Fie că le le sugeraţi cărţile pe care le-aţi citit şi voi în copilărie, sau apelaţi la noile titluri apărute în librării, asiguraţi-vă că cei mici voi fi interesaţi de conţinutul acestora. Încercaţi să găsiţi cărţi cu personajele lor preferate, pentru a fi atraşi de poveste. Părinţii trebuie însă să se asigure că cei mici văd o pagină a unei cărţi la fel de des cum văd ecranul unui calculator. Interpretaţi roluri atunci când le citiţi.

Cum aleg specialiştii IT din Silicon Valley să-şi educe copiii. „Elevii care folosesc computere au rezultate mai slabe”

Image result for silicon valley”Cele mai performante sisteme de învăţământ, precum cele din Estul Asiei, au fost foarte prudente în privinţa utilizării tehnologiilor în sălile de curs”

Din ce în ce mai multi specialişti IT, de la marile companii din Silicon Valley, precum Apple, Google, Yahoo sau Hewlett-Packard, care furnizează programe şi tehnologie pentru întreg globul aleg să-şi trimită copiii la şcoli lipside de computere şi care se axează pe cunoaşterea realităţilor imediate şi nu pe a celor virtuale, scrie cotidianul El Pais.

Astfel, cererea mare pentru astfel de unităţi de învăţământ a facut ca în California să se dezvolte în special şcolile care aplică un sistem pedagogic bazat pe stimularea curiozităţii şi creativităţii sau a talentelor artisitice ale copiilor, cum ar fi şcolile care aplică metoda Waldorf.
Această tendinţă este confirmată şi de un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), citat de ziarul spaniol, care afirmă că sistemele de educaţie care au investit  în informatizare nu au înregistrat ”o îmbunătăţire notabilă” a rezultatelor obţinute de elevi la probele de citit, matematică şi ştiinţă la alte teste.
”Cele mai performante sisteme de învăţământ, precum cele din Estul Asiei, au fost foarte prudente în privinţa utilizării tehnologiilor în sălile de curs”, a comentat directorul pentru educaţie din cadrul OCDE, Andreas Schleicher. Mai mult, el a mai adăugat  că elevii şi studenţii ”care folosesc tablete şi computere au, de foarte multe ori, rezultate mai slabe decât cei care utilizează cu moderaţie aceste dispozitive”.
”Elevii educaţi cu diverse tehnologii au deseori o dispoziţie scăzută pentru a gândi diferit şi pentru a rezolva problemele. Unele abilităţi precum luarea deciziilor, creativitatea şi concentrarea sunt mult mai importante decât mânuirea unui iPad sau completarea unui tabel în Excel, mai ales ţinând cont că tehnologia folosită azi va deveni rudimentară şi învechită în lumea de mâine”, a spus şi Beverly Amico, liderul şcolilor Waldorf din America.

Ţara cu cei mai inteligenţi copii din lume

indexSuccesul în plan academic înregistrat în această ţară a contribuit la creşterea economică, iar modul în care este conceput sistemul de învăţământ poate constitui oricând un model pentru celelalte ţări ale lumii.

Potrivit CNN, Singapore a fost declarată oficial ţara cu cei mai inteligenţi copii din lume, elevii şi studenţii cu rezultate excelente la învăţătură reprezentând regula, şi nu excepţia.

URMĂREŞTE VIDEO AICI!

“Singapore este un caz fascinant. Această ţară a fost un important port britanic înainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Când britanici au părăsit-o şi şi-au închis baza militară de aici, Singapore era într-o situaţie foarte proastă. Însă, acum, ei au una dintre cele mai performante economii din lume. Au reuşit asta datorită educaţiei”, a declarat Marc Tucker, preşedintele Centrul Naţional pentru Educaţie şi Economie, din SUA.

Marc Tucker a explicat că secretul sistemului educaţional din Singapore este reprezentat de calitatea cadrelor didactice: “Profesorii sunt recrutaţi din rândul celor care au obţinut rezultate foarte bune în timpul liceului sau facultăţii”.

CNN notează că modul în care a fost conceput sistemul de învăţământ s-a schimbat la începutul anilor ’70, când economia a demonstrat că este nevoie de forţă de muncă inteligentă, pregătită să facă faţă noilor tehnologii. Astfel, s-a trecut de la un sistem în care învăţatul pe de rost era regula la unul care încurajează creativitatea elevului.

“Şi-au pus întrebarea: Ce putem face astfel încât copiii noştri să aibă succes într-o economie a viitorului? Le-a fost clar, de la început, că economia mondială nu mai recompensează oamenii pentru ceea ce ştiu. Google ştie totul. Sunt recompensaţi oamenii care ştiu ce să facă cu ceea ce ştiu. Accentul pe aplicarea şi utilizarea creativă a cunoştinţelor reprezintă un aspect important, foarte important în Singapore şi în alte ţări asiatice”, a declarat Andreas Schleicher, director în cadrul Organizaţiei pentru Cooperarea şi Dezvoltarea Economică.

Un alt aspect important al sistemului de învăţământ din Singapore îl reprezintă începerea educaţiei la o vârstă foarte fragedă.

“Primii ani din viaţa unui copil sunt foarte importanţi.  Deci, atunci când copilul are încredere în el, acea încredere îl va ajuta în primii ani de şcoală. Nu ne dorim doar copii deştepţi, ci copii optimişti”, a declarat Diana Ong, educatoare la o grădiniţă din Singapore.

Andreas Schleicher a mai spus că educaţia copilului reprezintă o componentă importantă în cultura acestor ţări. “Totul pleacă de la resursele financiare. Prioritară este educaţia. În aceste ţări, părinţii şi bunicii îşi vor investi ultimele resurse, ultimii bani în educarea copiilor lor. Se vedea asta şi în politicile statului, educaţia este primordială. Acesta este viitorul”, a mai spus  Andreas Schleicher.

scrisă de Adelina Mitrache

sursa: presalibera.net

Introducerea manualelor digitale afectează negativ educaţia şi dezvoltarea mintala a copiilor

Image result for manuale digitale„Studiile realizate până acum dovedesc că introducerea tehnologiilor digitale, a calculatorului şi a tabletei în educaţia copiilor se va răsfrânge negativ asupra procesului de învăţământ, conducând la o scădere fără precedent a abilităţilor cognitive şi a nivelului şcolar.”

“…primul efect al introducerii tabletelor va fi anularea completă a dispoziţiei şi capacităţii de a citi a tinerilor din noua generaţie.

În aceste condiţii, sporeşte nu numai  riscul naşterii unei noi generaţii aproape analfabete, ci şi acela de a ne trezi într-o lume în care problemele de învăţare şi atenţie cu hiperactivitate, ca şi alte dizabilităţi mentale vor constitui una dintre marile probleme ale Instituţiilor din domenii ca educaţia şi sănătatea.”

“Aceasta teorie, conform careia manualul digital imbunatateste procesul de invatare este doar o produs al fanteziei – atunci cand nu este, mai grav, produs al unui interes comercial concret. Vom prezenta mai jos cateva studii care contrazic flagrant aceste preconceptii si demonstreaza un lucru foarte grav, si anume ca aceste manuale digitale nu sunt “inofensive”, ci sunt in fapt deosebit de daunatoare proceselor cognitive ale elevilor.”

Asociația Dascălilor Români, Asociația Părinților pentru o Educație Sănătoasă și Asociația Părinților și Profesorilor Ortodocși „Grigorie Palama” au organizat conferința de presă „Copilul între Galaxia Gutenberg și tehnologia modernă”, susţinută de Virgiliu Gheorghe, doctor în bioetică și biofizician. Utilizarea suportului digital in procesul de invatare sau in lectura recreativa are impact negativ atat asupra reconstructiei mentale a informatiilor, cat si asupra dezvoltarii neuronale si neuro-psihologice a copiilor.

Părăsirea triumfalistă a civilizaţiei Gutemberg în favoarea lumii digitale se va dovedi în următorii câţiva ani a fi unul dintre cele mai mari eşecuri din istoria şcolii moderne româneşti. De fapt, în aceste condiţii vom fi martorii apariţiei nu numai a unei generaţii practic analfabete, ci ş a unei generaţii în care problemele de învăţare şi dizabilitățile mentale vor constitui principala chestiune cu care se vor confrunta părinţii, instituţiile din domeniul educaţiei şi sănătăţii din ţara noastră. Cine va răspunde în faţa legii şi a poporului român pentru această măsură abuzivă şi iraţională prin care se încearcă înlocuirea manualelor cu tabletele în România?

Prezent la eveniment, biofizicianul Virgiliu Gheorghe a susţinut că este ocazia potrivită pentru a trage un semnal de alarmă în privinţa deciziei de a introduce manualele pe suport digital în locul manualelor şcolare imprimate pe hârtie.

„Înainte de lansarea efectivă a primelor două manuale şcolare din proiectul naţional „Un manual românesc pentru copilul tău”, proiect derulat de Asociația Dascălilor Români și de Asociația Părinților și Profesorilor Ortodocși „Grigorie Palama”, voi spune câteva cuvinte despre această nouă măsură guvernamentală privind soarta şi viitorul învăţământului românesc.

Deşi manualele digitale au fost destul de lăudate în anumite cercuri ale mass-media româneşti, nu ştim dacă numai din ignoranţă sau chiar motivat de anumite interese, nu credem că există până la acest moment o expertiză ştiinţifică sau un studiu pilot pe care să se fundamenteze aceste opinii”

Virgiliu Gheorghe a afirmat că studiile demonstrează efectele negative ale introducerii manualelor digitale asupra educaţiei şi a copiilor.

„Dimpotrivă, studiile realizate până acum dovedesc că introducerea tehnologiilor digitale, a calculatorului şi a tabletei în educaţia copiilor se va răsfrânge negativ asupra procesului de învăţământ, conducând la o scădere fără precedent a abilităţilor cognitive şi a nivelului şcolar. Aceste afirmaţii sunt susţinute de studiile realizate în ultimele două decenii care au ajuns la următoarele concluzii:

– lectura pe suportul digital este de la 20% până la 30% mai înceată decât pe suport de hârtie şi cu 50% dacă este vorba de lectura online;

– Lectura efectuată pe monitor consumă mai multe resurse mentale decât cea pe hârtie şi totodată face mai dificil procesul de reamintire a textului citit odată ce cititorul termină de parcurs materialul respectiv.

-Lucrul pe computer conduce la un nivel mai înalt de oboseală şi la o senzaţie crescută de stres aferentă respectivei sarcini.

– Citirea de naraţiuni lineare şi texte descriptiv-explicative pe un ecran conduce la o înţelegere mai slabă a textelor lecturate decât citirea aceloraşi texte de pe hârtie;

– Din punctul de vedere al memoriei, citirea de pe ecran reduce capacitatea memoriei de lucru, dar şi memoria de lungă durată, deoarece procesarea informaţiei de pe support digital, cand este implicat multitsking-ul, nu se face pe hippocampus, zona din creier care răspunde de procesul de memorare, ci în striatum“.

Biofizicianul se întreabă dacă suntem martorii unui experiment la adresa copiilor din România.

„Toate acestea vor conduce în mod sigur la configurarea unor reţele neuronale care nu vor mai favoriza lectura, pentru că nu vor mai oferi satisfacţia necesară pentru desfăşurarea acestui proces. Este cunoscut faptul că atunci când citirea se desfăşoară mult prea încet, iar lectorul se confruntă cu problema memoriei de scurtă durată, el nu va mai înţelege uşor ceea ce citeşte, ceea ce-l va determina să renunţe la acest proces care-i necesită mai multe resurse cognitive decât este dispus că consume, pentru un lucru care nu-i aduce satisfacţie. Practic, primul efect al introducerii tabletelor va fi anularea completă a dispoziţiei şi capacităţii de a citi a tinerilor din noua generaţie.

În aceste condiţii, sporeşte nu numai  riscul naşterii unei noi generaţii aproape analfabete, ci şi acela de a ne trezi într-o lume în care problemele de învăţare şi atenţie cu hiperactivitate, ca şi alte dizabilităţi mentale vor constitui una dintre marile probleme ale Instituţiilor din domenii ca educaţia şi sănătatea.

Ne-am interesat şi nu am putut afla de existenţa unei comisii formate din experţi la nivelul Ministerului Educaţiei şi învăţământului din ţara noastră care să fi luat în considerare aspectele negative ale educaţiei cu ajutorul tabletei, a mijloacelor digitale, în general. De asemenea, nu cunoaştem să fi existat vreun studiu pilot realizat pe câteva şcoli din ţara noastră pe care să se fundamenteze hotărârea introducerii manualelor digitale în România.

În acest context, ne întrebăm, oare cei care conduc astăzi sistemul de învăţământ românesc şi-au asumat sarcina de a ne demonstra faptul că doctorul Alfred Spitzer are dreptate când afirmă în cartea sa Digitale Demenz, că noile media vor induce o răspândire fără precedent a demenţei digitale în sânul noilor generaţii? Suntem martorii unui nou experiment realizat la scara noilor generaţii din România? Sau este vorba de o nouă mare afacere despre ale căror profituri vom afla prea târziu pentru a repara afecţiunile mentale şi educaţionale a câteva sute de mii de copii?

În încheiere, ţinând cont de gravitatea temei avută în discuţie, ca reprezentant a două asociaţii a dascălilor şi a părinţilor din România, vom pune întrebarea: Cine în ţara noastră îşi asumă în faţa legii succesul introducerii manualelor şcolare digitale? Pe cine vom putea trage la răspundere privind distrugerea sănătăţii mentale a unei întregi generaţii de adolescenţi?”.

Ca raspuns real la framantarile parintilor ce vor să iși educe copiii într-un spirit autentic românesc, in cadrul conferinței au fost lansate primele manuale școlare, facand parte din proiectul național „Un manual românesc pentru copilul tău” derulat de Asociația Dascălilor Români și de Asociația Părinților și Profesorilor Ortodocși „Grigorie Palama”.Manualele sunt concepute conform curriculei naționale propusă de Ministerul Educației Naționale şi le permit atât dascălilor, cât şi părinţilor, să le ofere celor mici o educație bazată pe valori.

Îndrumător de Arte Vizuale pentru clasa pregătitoare și clasa I este primul instrument de lucru în domeniul artelor pentru această grupă de vârstă, cu o viziune novatoare, o alternativă interesantă la ghidurile didactice și caietele de lucru deja existente.Indrumătorul a fost conceput pe parcursul a şapte ani de 30 de cadre didactice şi specialişti în diverse domenii, care au pus în lumină inclusiv valorile pedagogiei de artă din perioada interbelică—valori autentice care au creat elite în învăţământul românesc. In întregime ilustrat (pictură, colaj, arte textile, origami, bricolaje, sculptură şi grafică) de către copii, ofera teme plastice atractive şi subiecte fascinante pentru cei mici, o abordare în cheie ludică, spirituală, ce valorizează binele, adevărul și frumosul.

Memorator – Îndrumător de matematică pentru clasa a V-a își propune și reușește, pentru prima dată, să arate drumul corect spre înțelegerea matematicii, „ca o știință frumoasă, ascunsă elevilor din cauza unor programe școlare greșit alcătuite, prea încărcate, cu chestiuni secundare și fără suficiente legături cu viața”, potrivit autorilor. (Sursa: Active News)

“[Introducerea manualelor digitale] este un moment important in evolutia scolii si in dezvoltarea societatii romanesti. Introducerea manualelor digitale este un pas necesar spre modernitate, o adaptare a sistemului de invatamant la lumea tehnologiei si la ceea ce se intampla in mod concret in viata generatiilor actuale de copii. Practic, prin intermediul manualelor digitale, scoala romaneasca se apropie de elevi si raspunde mai bine nevoilor si asteptarilor acestora”.

Citatul de mai sus, apartinand ministrului educatiei, are ca scop sa ne informeze despre motivul pentru care statul roman cheltuie sume imense de bani pentru inrautatirea educatiei romanesti.

De ce “inrautatire”? Deoarece, in ciuda propagandei ministeriale, manualele digitale in realitate nu raspund mai bine nevoilor si asteptarilor acestora”. Aceasta este doar o idee preconceputa a diriguitorilor moderni ai invatamantului. Studiile in domeniul neurologic si comportamental au scos la lumina, in ultimele decade, exact inversul acestor afirmatii. De aceea, atunci cand autoritatile romane vorbesc despre imbunatatirea educatiei la nivelul primelor doua clase primare prin introducerea manualelor digitale, nu au in vedere vreun studiu pe care l-ar fi derulat care sa le releve o asemenea realitate. Aceasta teorie, conform careia manualul digital imbunatateste procesul de invatare este doar o produs al fanteziei – atunci cand nu este, mai grav, produs al unui interes comercial concret.

Vom prezenta mai jos cateva studii care contrazic flagrant aceste preconceptii si demonstreaza un lucru foarte grav, si anume ca aceste manuale digitale nu sunt “inofensive”, ci sunt in fapt deosebit de daunatoare proceselor cognitive ale elevilor.

In ultima vreme, asadar, au fost intreprinse o serie de studii care au comparat cititul digital cu cititul clasic, scotand la lumina o seama de probleme. Un astfel de studiu, intreprins de Patricia M. Boechler de la Universitatea din Alberta, Canada, in 2001, arata ca cititul de hipertext (forma sub care este prezentat textul digital) conduce la supraincarcare cognitiva si dezorientare. Cu alte cuvinte, explica autoarea, textul digital se citeste mai greu – adica este mai obositor pentru creierul uman – mai ales din cauza faptul ca cititorul este nevoit, in timpul citirii, sa ia tot felul de decizii, cum ar fi ce legaturi sa urmeze si pe care sa le ignore sau in ce ordine; de asemenea este necesar ca el sa aiba in minte tot timpul un fel de “harta” a locatiilor informatiilor pe care le-a vizitat, pentru a se putea intoarce (“naviga”). Problema se agraveaza odata cu cresterea volumului textului, si duce de multe ori la dezorientare – cititorii descopera ca nu mai stiu de unde au venit si unde trebuie sa se indrepte cu cititul. Evident ca astfel de probleme se intalnesc in mult mai mica masura in cazul cititului liniar.

Un alt studiu, din 2004, desfasurat de Zimming Liu de la Universitatea San Jose din California, SUA, a analizat schimbarile in comportamentul cititorilor in perioada 1994-2004 (perioada in care a avut loc “explozia” internetului). Rezultatele studiului sau sunt foarte importante pentru intelegerea modului in care manualele digitale ii vor afecta pe cei mici (avand in vedere in ce mod ne-a afectat pe toti).

Iata-le prezentate sumar: 67% dintre participantii la studiu au declarat ca citesc mai mult decat cu zece ani in urma dar, noteaza cercetatorul, s-a schimbat dramatic modul de citire: modul de citire de pe ecran este caracterizat de petrecerea unui timp mai indelungat pentru parcurgere si scanare, vanarea de cuvinte cheie, citirea singulara (o singura data), citirea ne-lineara si citirea selectiva, in vreme ce este mai scazut timpul petrecut pentru citirea in profunzime si concentrat, odata cu scaderea atentiei sustinute.

Aceste schimbari de comportament, generate de cititul electronic, sunt confirmate de efectele lor:

Un studiu din 1989 arata ca cititorii de hipertext ajungeau deseori sa apese distrasi mouse-ul «prin pagini in loc sa le citeasca cu atentie». Un experiment din 1990 a aratat ca cititorii de hipertext deseori «nu isi puteau aminti ce au citit si ce nu». Intr-un alt studiu din acelasi an, cercetatorii au rugat doua grupuri de oameni sa raspunda unei serii de intrebari consultand un set de documente. Un grup a folosit documente electronice cu hipertext, in timp ce celalalt a folosit documente traditionale tiparite. Grupul care a folosit documentele tiparite a depasit grupul cu hipertext in completarea temei cerute. Analizand rezultatele acestui experiment si a altor experimente, editorii unei carti din 1996 despre hipertext si perceptie scriau ca, deoarece hipertextul «impune o incarcatura mai mare cognitiva asupra cititorului», nu este nicio surpriza «ca comparatiile empirice intre prezentarea tiparita (o situatie familiara) si hipertext (o situatie noua si solicitanta din punct de vedere cognitiv) nu favorizeaza intotdeauna hipertextul.» Dar ei au prezis ca, pe masura ce cititorii vor castiga o mai mare «pricepere in domeniul hipertextului», probleme cognitive probabil ca vor scadea”. Acest lucru insa nu s-a intamplat.Chiar si astazi, cercetarile contemporane “continua sa arate ca oamenii care citesc text liniar inteleg mai mult, isi amintesc mai mult, si invata mai mult decat cei ce citesc text presarat cu legaturi” (citate din cartea lui Nicholas Carr, “The Shallows: What the Internet Is Doing to Our Brains”, care analizeaza indeaproape fenomenul cititului digital).

Acestea sunt doar cateva minuscule franturi din abundenta literatura de specialitate care arata ca aceasta presupozitie ca textul digital este preferabil celui clasic nu are suport stiintific. Inca mai mult, in acest scurt text nu a fost abordata problema impactului textului digital asupra memoriei pe termen lung, memoriei de lucru si atentiei, realitati neurologice asupra carora textul electronic are efecte devastatoare.

Este deci pacat ca cei care ar trebui sa fie rigurosi si stiintifici, conducatorii invatamantului, se dovedesc lipsiti de dorinta de a fundamenta avansul educatiei pe cercetarile de specialitate, preferand sa actioneze “dupa cum bate vantul”, in dauna elevilor si a viitorului acestora.

Pentru ca daca scoala are un rol, acesta este mai ales acela de a oferi tinerilor pe care ii educa perspectiva alternativa a unei lumi a culturii, a frumosului, a linistii, in care procesele lor cognitive sa se desfasoare armonios. Asta asteptam de la ea, nu sa constate, prin ministrul Educatiei, ca “cea mai mare parte a copiilor traiesc in era digitala”. Prin aceasta afirmatie si prin actiunile sale, Ministerul Educatiei ne arata ca nu mai are de gand sa promoveze o lume alternativa la cea a tabletelor, telefoanelor, jocurilor video si textelor de 2 paragrafe. Acea lume a cartilor, a bibliotecii, a romanului, a poeziei, a Domnului Trandafir, este destinata pieirii, pentru ca cei care ar fi trebuit sa o apere vor sa o abandoneze, pe drumul fauririi neabatute a omului nou, bun de dus pe cele mai inalte culmi ale progresului tehnologic. (Paul Cocei)

Sursa: In apararea familiei