Noul sediu expoziţional al Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR) a fost inaugurat

Noul sediu al Muzeului Naţional al Literaturii Române a fost inaugurat marţi, la Bucureşti, de Ziua Internaţională a Poeziei, la trei ani de când instituţia a fost evacuată din bulevardul Dacia deoarece clădirea în care funcţiona a fost retrocedată.

Noul sediul al Muzeului Naţional al Literaturii Române va funcţiona într-o clădire situată pe strada Nicolae Cretzulescu,, la numărul 8, în centrul Capitalei. Cu prilejul inaugurării, au rostit scurte alocuţiuni primarul general al capitalei, Gabriela Firea, academicienii Răzvan Theodorescu şi Eugen Simion şi ministrul culturii, Ionuţ Vulpescu, relatează Mediafax

Academicianul Eugen Simion a subliniat că actualul amplasament al MNLR se găseşte în apropierea locului unde s-a aflat casa în care Slavici l-a găzduit pe Eminescu, aprope de locul fostei case a lui Titu Maiorescu, în vecinătatea reşedinţei lui Radu Gyr, a lui Geo Bogza şi Nichita Stănescu.

Gabriela Firea, primarul general al capitalei, a menţional faptul că, pentru anul 2016, MNLR şi Muzeului Municipiului Bucureşti le-a fost alocat un buget de 8 milioane de euro.

„Bani, inclusiv pentru cultură, sunt. Important este să fie cheltuiţi în mod inteligent.” – a spus primarul general.

Academicianul Răzvan Theodorescu, care este preşedintele Comisiei pentru celebrarea Marii Uniri, comisie constituită în cadrul Primăriei generale, a menţionat câteva dintre monumentele deja bugetate şi care vor fi dezvelite la Bucureşti în 2018, an în care se sărbătoresc 100 de ani de la Marea Unire: Monumentul Regelui Ferdinand (va fi amplasat în Piaţa Victoriei, autor sculptorul Florin Codre) şi Monumentul Marii Uniri (amplasat în Piaţa Alba Iulia, autor sculptorul Ioan Bolborea).

Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost fondat în anul 1957, de criticul şi istoricul literar Perpessicius, cel care a fost şi primul director al instituţiei, până la anul 1971. 

sursa de la care a fost preluat articolul: descopera.ro

Care sunt cele mai bune cărţi şi cei mai buni autori din toate timpurile. 125 de scriitori celebri au decis

indexTolstoi este mai bine cotat în top decât Shakespeare. Cei care au votat sunt 125 de autori celebri, iar listele lor figurează în cartea „The Top Ten: Writers Pick Their Favorite Books”, potrivit brainpickings.com.

În cartea menţionată anterior 125 dintre cei mai mari scriitori britanici şi americani moderni, printre care Norman Mailer, Ann Patchett, Jonathan Franzen, Claire Messud şi Joyce Carol Oates sunt rugaţi să ofere  un clasament al cărţilor pe care le consideră cele mai bune opere de ficţiune ale tuturor timpurilor, romane, colecţii de poveşti, piese de teatru sau poezii, scrie Business Magazin.

Top 10 Cărţi ale Secolului 20

„Lolita” de Vladimir Nabokov

„Marele Gatsby” de F. Scott Fitzgerald

„În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust

„Ulise” de James Joyce

„Oamenii din Dublin” de James Joyce

„Un veac de singurătate” de Gabriel Garcia Marquez

„Zgomotul şi furia” de William Faulkner

„Spre far” de Virginia Woolf

„Integrala prozei scurte” de Flannery O’Connor

„Foc palid” de Vladimir Nabokov

Top 10 cărţi Secolul 19

„Anna Karenina” de Lev Tolstoi

„Madame Bovary” de Gustave Flaubert

„Război şi pace” de Lev Tolstoi

„Aventurile lui Huckleberry Finn” de Mark Twain

„Povestiri” de Anton Cehov

„Middlemarch” de George Eliot

„Moby Dick” de Herman Melville

Citeşte continuarea în Business Magazin

sursa foto

Poetul Latin Ovidiu a scris la Tomis, Constanța de azi, o carte de poezii în limba Geților

Related imageDin păcate ea nu s-a păstrat. Ovidiu: „(La Tomis), barbarii nu cunosc Limba Latină iar Limba Greacă a fost învinsă de Limba Getică”

Strabo: „Dacii şi Geții vorbesc aceeași Limbă”

Ovidiu:
V,7,9-20. Eşti curios să ştii ce populaţie se află în ţinutul tomitan
şi ce obiceiuri au oamenii printre care locuiesc?
Deşi în acest loc sînt amestecaţi greci şi geţi,
ţărmul ţine mai mult de geţii nedomoliţi


V,13,1-2. Din ţara geţilor îţi trimite Naso al tău urări de sănătate, dacă cineva poate să trimită ceva de care el însuşi duce lipsă.
V,13,5-6. De multe zile simt cum mă arde în coastă,
deoarece iarna crudă cu frigul ei nemăsurat m-a vătămat.

Ovidiu s-a născut la 20 martie 43 î.Hr. în Sulmo (Sulmona de azi) localitate aproape de Roma.

A crescut într-o familie de nobili rurali primind cea mai bună educație și fiind învățat retorica de cei mai respectați profesori.

Urmând dorința tatălui său, Ovidiu a urmat cariera publică pe care mai târziu a întrerupt-o în favoarea poeziei, găsindu-și un patron în binefăcătorul Mesalla Corvinus.

In cercurile poetice, Ovidiu s-a împrietenit cu Sextu Propertius și în această perioadă a prieteniei lor, Ovidiu a publicat primul său poem.

Ovidiu a scris poezie lirică, elegiacă, erotică și de observație a moravurilor Romei din timpul lui Augustus.

Amores, heroides – poeme erotice, scrisori atribuite eroinelor din mitologie Ars amandi – Arta iubirii.

Este exilat la Tomis (Constanța de astăzi) de către împăratul Octavian Augustus.

La Tomis scrie Tristele – în care descrie dorul de Roma , de familie și prieteni, și Ponticele în care descrie viața ”barbarilor” – adică a locuitorilor ținuturilor Dobrogei de azi. Deşi speriat la început de „sălbăticia” barbarilor Geți, total diferiți de lumea romană, mai ales de cea de la Roma, din descrierea lui rezultă că în timp, deși detesta clima, i-a îndrăgit pe locuitori, le-a învățat limba, a scris poezii în limba Getică, pe care le citea în public și i-a admirat pe locuitorii din Tomis, pentru dârzenia și felul greu în care-și duceau viața.

A murit la Tomis în anul 17 d.Hr.

I-ar fi fost atât de ușor să trimită la Roma şi poeziile scrise în Limba Getică, dar n-a făcut-o. Cine ştie ? Poate ele zac încă pe undeva în vreo arhivă locală pierdută printre ruinele îngropate ale Tomisului sau s-au pierdut pentru totdeauna odată cu moartea lui.

 

Geților din Tomis, le-au plăcut poeziile lui Ovidiu, scrise în Limba Getică.

Ovidiu ii spune („Pontice” IV, 13) unui prieten roman:

„Nu trebuie să te miri, dacă versurile mele sunt cumva rele:
Eu care le scriu am devenit aproape un poet Get.
Ah! Mi-e rușine: am scris o cărțulie în limba Getică,
În care cuvintele barbare au fost așezate după ritmul versurilor noastre.
Şi le-a plăcut – felicită-mă – și am început să am
faimă de poet printre neomenoșii geți barbari.
Mă întrebi de subiect? Am adus laude împăratului…”

Nec te mirari, si sint vitiosa, decebit Carmina,
quae faciam paene poetica Getes.
A! pudet, et Getico scripsi sermone libellum,
Structaque sunt nostris barbara verba modis,
Et placui, – gratare mihi – coepique poetae Inter inhumanos nomen habere Getas.
Materiam quaeris? Laudes de Caesare dixi.


Dupa ce am citit până la sfârșit scrisul meu in versuri străine și am ispravit poema mea,
toti şi-au agitat capetele si tolbele lor cele pline
și un murmur prelung a ieșit din gura Geților (…).”

Haec ubi non patria perlegi scripta Camena, uenit et ad digitos ultima charta meos,
et caput et plenas omnes mouere pharetras,
et longum Getico murmur in ore fuit, (atque aliquis ‘Scribas haec cum de Caesare’ dixit ‘Caesaris imperio restituendus eras.’)

Iată întreaga epistolă trimisă de Ovidiu care era exilat de împărat la Tomis, prietenului său de la Roma. La acea vreme, în jurul anului zero, o scrisoare ajungea de la Tomis la Roma în 3 zile.

XIII. CARO

O mihi non dubios inter memorande sodales, qui quod es, id uere, Care, uocaris, aue!

Vnde salutaris, color hic tibi protinus index

et structura mei carminis esse potest,

non quia mirifica est, sed quod non publica certe est:

5

qualis enim cumque est, non latet esse meam.

Ipse quoque, ut titulum chartae de fronte reuellas,

quod sit opus uideor dicere posse tuum.

Quamlibet in multis positus noscere libellis

perque obseruatas inueniere notas.

10

Prodent auctorem uires quas Hercule dignas nouimus atque illi quem canis ipse pares.

Et mea Musa potest proprio deprensa colore insignis uitiis forsitan esse suis.

Tam mala Thersiten prohibebat forma latere

15 quam pulchra Nireus conspiciendus erat.

Nec te mirari, si sint uitiosa, decebit carmina quae faciam paene poeta Getes.

A! pudet et Getico scripsi sermone libellum structaque sunt nostris barbara uerba modis:

20

et placui—gratare mihi!—coepique poetae inter inhumanos nomen habere Getas.

Materiam quaeris? Laudes: de Caesare dixi!

Adiuta est nouitas numine nostra dei.

Nam patris Augusti docui mortale fuisse

25

corpus, in aetherias numen abisse domos,

esse parem uirtute patri qui frena rogatus saepe recusati ceperit imperii,

esse pudicarum te Vestam, Liuia, matrum, ambiguum nato dignior anne uiro,

30

esse duos iuuenes, firma adiumenta parentis,

qui dederint animi pignora certa sui.

Haec ubi non patria perlegi scripta Camena, uenit et ad digitos ultima charta meos,

et caput et plenas omnes mouere pharetras,

35

et longum Getico murmur in ore fuit, atque aliquis ‘Scribas haec cum de Caesare’ dixit

‘Caesaris imperio restituendus eras.’

Ille quidem dixit, sed me iam, Care, niuali sexta relegatum bruma sub axe uidet.

40

Carmina nil prosunt, nocuerunt carmina quondam

primaque tam miserae causa fuere fugae.

At tu, per studii communia foedera sacri,

per non uile tibi nomen amicitiae,— sic capto Latiis Germanicus hoste catenis

45

materiam uestris adferat ingeniis, sic ualeant pueri, uotum commune deorum,

quos laus formandos est tibi magna datos!—

quanta potes, praebe nostrae momenta saluti quae nisi mutato nulla futura loco est

 


Alte epistole de la Tomis – până să învețe Getica, Ovidiu era speriat de Geții din Tomis

Ovidiu: „(La Tomis), barbarii nu cunosc Limba Latină iar Limba Greacă a fost învinsă de Limba Getică”. E clar, cine forma populația majoritară la Tomis? GEȚII.

„Surghiunindu-mă, mi-ai poruncit să văd regiunile Pontului
Și să despic cu nava marea scitică.
Supunându-mă poruncii am venit pe țărmurile urâte ale Euxinului.
Ținutul acesta se află sub polul cel înghețat.
Nu mă chinuiește atât clima mereu friguroasă
Și pământul veșnic ars din pricina gerului alb,
Nici faptul că barbarii nu cunosc limba latină,
Iar limba greacă a fost învinsă de limba getică,
Dar mă îngrozește faptul că sunt amenințat din toate părțile
De Marte, care se află foarte aproape de mine,
Iar zidul mic cu greu ne poate apăra de dușman.”

Arva relegatum iussisti visere Ponti,
Et Scythicum profuga scindere puppe fretum.
Iussum ad Euxini deformia litora veni Aequoris,
– haec gelido terra sub axe iacet –
Nec me tam cruciat nunquam sine frigore caelum,
Glebaque canenti semper obusta gelu
Nesciaque est vocis quod barbara lingua Latinae,
Graecaque quod Getico victa loquella sono est;
Quam quod finitimo cinctus premor undique Marte,
Vixque brevis tutos murus ab hoste facit.

 


Ovidiu: Grecii din oraș vorbesc cu accent getic. (Geții) locuiesc (în oraș) împreună cu noi şi ocupă cea mai mare parte din case. Când aud cuvinte latinești, geții râd prostește; (Geții) se îmbracă cu pantaloni persani (n.red. Geții se îmbrăcau cu ițari – ‘ițarii’ nu erau ‘pantaloni persani’ ci foarte similari cu ai persanilor, moşteniți de la indo-europeni) (Geții) au trupurile acoperite cu piei și părul lung.(n.Red. deci geții purtau sumane adică cojoace din piele de oaie. Alecsandri despre români în Peneş Curcanul: „Purtând opinci, suman, ițari şi cuşma pe-o ureche”) „

„De-abia suntem apărați de întăritura făcută și chiar înăuntrul cetății
Gloata barbarilor, amestecată cu greci, provoacă teamă;
Căci ei locuiesc împreună cu noi, fără deosebire,
Și ocupă cea mai mare parte din case.
Chiar dacă nu ți-ar fi frică de ei, i-ai putea urî, văzându-le
Trupurile acoperite cu piei și părul lung.
Și acei pe care îi crezi că se trag din orașe grecești
Se îmbracă cu pantaloni persani, în loc de portul străbun.
Ei vorbesc între ei o limbă pe care o înțeleg;
Dar eu trebuie să mă înțeleg prin semne.
Eu sunt aici barbarul, căci nu sunt înțeles de nimeni:
Când aud cuvinte latinești, geții râd prostește;
Cu siguranță că deseori vorbesc rău despre mine pe față;
Poate îmi reproșează că sunt surghiunit;
Și dacă, așa cum se întâmplă, eu fac vreun gest de dezaprobare sau aprobare,
Când vorbesc ei ceva, îl răstălmăcesc împotriva mea.”

Vix ope castelli defendimur et tamen intus
Mixta facit Graecis barbara turba metum.
Quippe simul nobis habitat discrimine nullo Barbarus et tecti plus quoque parte tenet.
Quorum ut non timeas, possis odisse videndo Pellibus et longa corpora tecta coma.
Hos quoque, qui geniti Graia creduntur ab urbe,
Pro patrio cultu Persica braca tegit.
Exercent illi sociae commercia linguae:
Per gestum res est significanda mihi.
Barbarus his ego sum, qui non intellegor ulli,
Et rident stolidi verba Latina Getae;
Merque palam de me tuto male saepe loquuntur
Forsitan obiciunt exiliumque mihi,
Utque fit, in me aliquid, si quid dicentibus illis
Abnuerim quotiens adnuerimque, putant.

V,7,41-60. Ce-aş putea face mai bun eu, care sînt părăsit aici pe ţărmuri singuratice?
Ce leac să încerc pentru a-mi uşura necazurile?
Dacă privesc acest loc, el îmi apare neprietenos şi nicăieri, toată lumea, nu poate fi altul mai trist.
Privesc oamenii, căci abia sînt vrednici de acest nume,
văd la ei mult mai cumplită sălbăticie decît la lupi.
Nu se tem de legi, ci dreptatea cedează în faţa forţei
şi zace la pămînt învinsă de sabia cu care se duc luptele.
Se apără împotriva frigului năpraznic cu piei de animale şi cu pantaloni largi,
iar feţele lor aspre sînt acoperite cu păr lung.
La puţini dintre ei se mai păstrează urme ale limbii greceşti,
iar aceasta a devenit şi ea barbară din pricina accentului ei getic.

De notat încă un aspect important: deși înrudite ca origine (şi Daca şi Latina sunt Limbi Indo-Europene), pe vremea lui Ovidiu, Daca şi Latina nu erau limbi apropiate din care să poți să înțelegi ceva din cealaltă, dacă o ştiai pe una dintre ele. Aberația că cine ştia Daca, înțelegea mult din Latină, şi invers, trebuie să înceteze. Limbile erau înrudite, dar se separaseră la acea vreme de aproximativ 3000-3500 de ani, ca toate celelalte limbi indo-europene.

http://fluierul.ro/j

Clasament al ţărilor ai căror cetăţeni citesc cel mai mult

imagesCercetătorii au alcătuit un clasament al statelor ai căror cetăţeni citesc cel mai mult, publicat de Statista.

India conduce detaşat acest clasament, cu nu mai puţin de 10 ore şi 42 de minute acordate cititului pe săptămână, în medie, de către fiecare cetăţean, conform Rador.

Pe următoarele locuri se situează tot ţări din zona asiatică – Thailanda, China şi Filipine. Ultimele poziţii din acest clasament sunt ocupate de Marea Britanie, Brazilia, Taiwan, Japonia şi Coreea de Sud. Acelaşi studiu a calculat şi numărul de cărţi pe care cetăţenii acestor state le citesc într-un an. Republica Moldova, Serbia şi Turcia se află la coada clasamentului, cu cel mai mic număr de cărţi, conform indy100.com.

sursa: descopera.ro

sursa foto 

Scriitorul Ciprian Măceşaru: „În ziua în care nu voi mai simţi entuziasm pentru literatură să ştiţi că am murit“

indexCiprian Măceşaru este un scriitor cunoscut, dar a dat lovitura acum câţiva ani cu un excepţional volum de convorbiri cu criticul literar Dan C. Mihăilescu.
La zece ani după momentul debutului, Ciprian Măceşaru e deja un nume important pe scena literară autohtonă. Poet, prozator, jurnalist cultural, dar şi toboşar în câteva trupe cunoscute, Ciprian Măceşaru e un intelectual viu şi proaspăt, curios, mare iubitor de literatură, pe scurt, unul dintre acei oameni pe care nu-i poţi vedea altfel decât în mijlocul cărţilor. A fost de acord sa stea de vorbă cu noi despre proiectele sale trecute şi viitoare, despre colaborarea şi prietenia sa cu Dan C. Mihăilescu, dar şi despre cum arată o zi obişnuită din viaţa lui sau despre ce se întâmplă, astăzi, pe scena literară de pe la noi.
„Weekend Adevărul“: Într-o lume a ultraspecializărilor, dvs. reproduceţi un model cvasi-renascentist: scrieţi literatură în mai multe genuri, desenaţi, sunteţi toboşar, faceţi reviste culturale. Nu vă e teamă că ritmul acesta şi diversitatea preocupărilor (voiam să spun, a talentelor) vă vor risipi/ consuma?
Ciprian Măceşaru: Cred că, până la un punct, risipirea este reală. Îi admir pe cei care se ocupă serios de un singur lucru, însă eu sunt un hedonist cu o curiozitate pantagruelică. Mor de plăcere să încerc activităţi cât mai diverse. Totuşi, dintre preocupările mele, scrisului îi acord cea mai mare atenţie.
scrisă de Florina Pîrjol
Articolul integral la sursa: adev.ro/on0nlk

How language changes over time

Playlist (7 talks): 

http://www.ted.com/playlists/228/how_language_changes_over_time?utm_source=newsletter_daily&utm_campaign=daily&utm_medium=email&utm_content=playlist__2017-03-16playlist_button

Cluj-Napoca: Festivalul „Traista cu povești”

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, împreună cu Asociația Firul Ariadnei, vă invită în lumea poveștilor, în perioada 17-19 martie 2017, între orele 10-18. Evenimentul este numit „Traista cu povești”, este la a IV-a ediție, iar în cadrul lui se vor derula activități din cele mai diverse: concursuri cu premii, teatru de păpuși, benzi desenate, animație, prezentări de carte, tombolă, ateliere de storytelling, ateliere de desen, proiecții diafilme. Pe tot parcursul festivalului, se vor desfășura expoziții de desene, vânzări de carte și de traiste cu povești, spațiu pentru citit, desenat și ateliere de creație. Toate acestea vor avea loc la sediul Muzeului, Palatul Reduta, str. Memorandumului nr. 21.

Menționăm că evenimentul va continua și luni, 20 martie 2017, dar în alte două locații: Cinema Dacia, Mănăștur și Filiala Traian Brad, Mănăștur a Bibliotecii Județene Octavian Goga.

Pentru detalii asupra programului, vă rugăm accesați pagina de facebook a evenimentului: https://www.facebook.com/events/1230223640360279/

sursa: cimec.wordpress.com