Parlamentarii UE au optat să nu adopte o poziţie dură pentru reformarea legislaţiei în domeniul copyrightului

Image result for Eu parliament

Parlamentarii europeni au optat joi să nu adopte o poziţie dură pentru reformarea legislaţiei în domeniul copyrightului, care are rolul de a obliga Google, Facebook şi alţi giganţi ai tehnologiei să îşi împartă veniturile cu publisherii, broadcasterii şi artiştii, după o campanie de lobby a companiilor de internet, transmite Reuters.

articolul integral şi sursa, la: news.ro 

Scris de Anca Dumitrescu

sursa foto 

Reclame

Academia Română, împotriva strategiei naționale de educație parentală: „Ne opunem!”

Strategia națională de educație parentală, document controversat în sprijinul căruia s-au mobilizat, așa cum arăta ActiveNews aici mai multe ONG-uri, multe aflate în solda lui Soros, este criticată și de Academia Română. Prin vocea vicepreședintelui acestei intituții, Răzvan Theodorescu, Academia Română și-a prezentat punctul de vedere, într-o declarație pentru EVZ.  „Dorința statului de a interveni în treburile părinților prin intermediul școlii este, așadar, o absurditate. Mă rog, ar fi vorba și despre o anumită slugărnicie a politicienilor noștri în relația cu Europa. Ca să scurtez, Academia Română se opune acestei inițiative”, a afirmat academicianul Răzvan Theodorescu.
„Toată această tevatură cu homosexuali și lesbiene este o aberație, iar noi n-avem nevoie de așa ceva! Sunt aspecte care țin de patologie, anumiți oameni sunt bolnavi. Îi respect, le respect alegerile, suntem cu toții liberi, dar să se manifeste cu discreție. Să nu-i transformăm în modele! E clar că trebuie să ne opunem, de pildă, adoptării copiilor de către cuplurile de homosexuali. Societatea noastră nu este pregătită pentru astfel de situații”, a comentat vicepreședintele Academiei Române.
Potrivit academicianului Răzvan Theodorescu, „familia normală, adică cea formată din bărbat și femeie, trebuie să-și facă datoria în continuare”.
„Nu este de dorit ca altcineva să preia aceste sarcini de educare a copiilor. Ce este de fapt toată această acțiune? O maimuțăreală a unor excese europene care nu au ce căuta în spațiul civilizat. Și aici nu este vorba nici de tradiție, nici de conservatorism, nu! Este vorba despre normalitate”, consideră vicepreședintele Academiei Române.

Poetul Georges-Emmanuel Clancier, premiat cu Goncourt, a murit la 104 ani

Image result for Georges-Emmanuel Clancier

Scriitorul francez Georges-Emmanuel Clancier, laureat al premiului Goncourt pentru poezie, a murit miercuri, in somn, la varsta de 104 ani, a anuntat editorul acestuia, Albin Michel, citat de la-croix.com.

Georges-Emmanuel Clancier a fost autorul unei opere sensibile si variate, care include volumul „Le pain noir” (1956), debutul unui ciclu romanesc ce prezinta povestea familiei sale pe linie materna si care a fost adaptat pentru televiziune, in anii 1970, de Serge Moati si Francoise Verny.

sursa şi continuarea articolului, la ziare.com

Un nou film documentar remarcabil – “NIASCHARIAN – TAINA SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI”

Leonardo Tonitza, regizorul filmului: “A doua parte a trilogiei documentare Niascharian, filmul de lung metraj Niascharian-Taina, dezvăluie o parte din secretele spiritualității multimilenare și a continuității populației sedentare, agricol-pastorale, pe teritoriul actual al României. Un proiect în care s-au implicat personalități științifice la nivel internațional, ridică voalul inițierilor, a ritualurilor secrete și al adevărurilor științifice, descoperind și prezentând, atât cât se poate, taina spiritualității românești. Proiectul Niascharian rămâne fidel conceptului fundamental pe care s-a format echipa multidisciplinară: îi credem pe cei care caută adevărul și nu pe cei ce se laudă că-l dețin.”

sursa: youtube

Scurta istorie a primului Abecedar românesc- Cel mai valoros tipărit vreodată în România

Cu toții cunoaștem cartea care ne-a călăuzit primii pași în învățământ, anume Abecedarul, dar câți dintre voi ați fost curioși să aflați povestea lui?

Ei bine, „Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară” sau Abecedarul lui Ion Creangă, este primul manual apărut la Iași în data de 11 septembrie 1868 și a avut 23 de ediții succesive.

continuarea, la sursa: editiadedimineata.ro 

scris de

27 iunie la Clubul de Proză

Uniunea Scriitorilor din România                    Filiala București Proză
                                                                                              
C l u b u l   d e   p r o z ă
vă invită la o nouă întâlnire
– ediţia a 80-a –
 
miercuri, 27 iunie 2018, 17h,
la Centrul cultural Mihai Eminescu
al Primăriei sectorului 2, Bucureşti,
str. Jean-Louis Calderon, nr. 39
 
Lectură publică
 
scriitorul
 
GEORGE CORNILĂ
 
Lectură – fragmente din romanul
 
DILUVIUM
în curs de apariţie
 
 
Dialog
Romanele SF şi literatura română de astăzi
 
 
prezintă
Aurel Maria BAROS
şi
Emil LUNGEANU
 

Profetii Jules Verne, Misterul vieții sale şi predicțiile despre viitor

Jules Verne este unul dintre cei mai apreciați scriitori. Operele sale, considerat în secolul al XIX-lea science-fiction, odată cu dezvoltarea tehnologiei au ajuns să se transforme în cărți profetice, care au deschis orizontul viitorului.

Jules Verne, fără a fi om de știință sau profet, încă din anii 1850 scria despre submarine, elicoptere sau chiar călătoriile spațiale. Acestea sunt doar câteva dintre previziunile lui Verne pentru viitor, adică pentru lumea din care facem noi parte în prezent. De asemenea, scriitorul francez a anticipat și că SUA, China și Rusia, vor deveni superputerile, care vor conduce lumea, despre nazism și despre numeroase alte lucruri extrem de interesante.

Scriitorul francez a negat pe tot parcursul vieții sale că ar fi un clarvăzător. El susținea că ceea ce își poate imagina un om la un moment dat, un altul peste zeci sau sute de ani va pune în practică. Așa ar funcționea această lume din care facem noi parte, susținea Verne.

Cinci săptămâni în balon

Cinci săptămâni în balon a fost scris de Jules Verne în 1863. Romanul a fost considerat părintele genului science-fiction, însă, odată cu trecerea deceniilor lucrurile s-au schimbat. Acest roman, ca oricare altul, care poartă marca Verne, descrie cu lux de amănunte viitorul și nimic mai mult.

Uimitoarea aventură a misiunii Barsac

Un alt roman interesant, în care Verne anticipează efectele negative ale nazismului. Autorul susținea că naziștii vor încerca să profite de ultimele invenții din domeniul tehnic pentru a pune mâna pe Terra, adică să o domine în totalitate. Cam la fel s-a petrecut și în realitate, când Hitler a făcut tot posibilul să cucerească lumea prin orice mijloc posibil.

Douăzeci de mii de leghe sub mări

Acest roman este unul fantastic pentru că prezintă cu lux de amănunte submarinul Nautilus. Acesta este identic cu cele din ziua de astăzi și tehnologia pare să fie asemănătoare. Mai mult de atât, căpitanul acestui submarin este numit Nemo, care în limba latină înseamnă „nimeni”. Personalitatea căpitanului este una comună soldaților din adâncuri sau de pe submarine. Acesta a fost motivul pentru care Jules Verne i-a atribuit numele de Nemo. Oare de unde cunoștea aceste detalii?

Nemo pronunță o frază a cărei semnificație nu a fost niciodată înțeleasă pe deplin: Nautron respoc lorni virch. Cuvintele care alcătuiesc această expresie nu par să facă parte din vocabularul unei limbi cunoscute, astfel că examinarea  detaliată sugerează că autorul a dorit să transmită un mesaj codat cititorilor săi din viitor.

 De la Pământ la Lună

În acest roman, scriitorul omagiază modul în care omul a pășit pe Lună. Singura problemă este că romanul a fost scris în 1865, iar Neil Armstrong a pășit pentru prima dată pe Lună în 1969. Interesant este faptul că în povestea scriitorului francez, nava care a fost trimisă spre Lună se numea Columbiad, în timp ce navesta spațială a lui Armstrong s-a numit Columbia. O asemănare izbitoare, nu?

Jules Verne

În acest roman, racheta este monitorizată de la un telescop gigantic imaginar cu o lentilă cu diametrul de 5 metri, amplasat în Munții Stâncoși, similar cu dimensiunile și locația reală a marelui telescop radio de la Monte Palomar.

În timpul călătoriei lui Jules Vernes, racheta face 40.000 km în 97 de ore. În realitate, Apollo XI călătorește 38.500 km în 102 de ore. Tot ce și-a imaginat, s-a întâmplat mulți ani mai târziu.

Alte preziceri ale lui Jules Verne

Scriitorul francez mai prezice inventarea fax-ului și a internetului. Descrie un sistem automat de comunicare la distanță. Prezice că oamenii vor trăi în orașe cu clădiri înalte, de peste 30 de metri. Orașele vor fi iluminate electric și dezvoltarea unor trenuri de mare viteză, care vor trece prin aceste. A anticipat zborul experimental cu câini în cercetarea astronautică.

Acestea sunt doar câteva dintre prezicerile lui Jules Verne pentru viitor. Cu toate că el nu și-a dezvăluit niciodată sursa inspirațională, atunci când s-a aflat pe patul de moarte, ultimele sale cuvinte au fost: „Fii bun! Sunt dintr-un timp unde totul s-a întâmplat deja”

https://www.efemeride.ro