Tag Archives: Actualitate

Vești despre cele mai noi cărți din universul Harry Potter

Două cărţi noi din universul ”Harry Potter”, creat de scriitoarea J.K Rowling, vor fi publicate în luna octombrie, ca parte a unei expoziţii intitulate ”Istoria Magiei”, care va fi deschisă pe 20 octombrie de British Library din Londra, biblioteca naţională a Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, pentru a celebra împlinirea a două decenii de la lansarea primului volum al seriei, informează nme.com.

Cele două cărţi vor fi publicate de editura britanică Bloomsbury şi vor oferi detalii de background din universul ”Harry Potter”. Încă nu a fost anunţată data exactă a lansării celor două volume.

Cărţile se vor intitula ”Harry Potter: A History Of Magic – The Book Of The Exhibition” şi ”Harry Potter – A Journey Through A History Of Magic”. Primul volum le va prezenta cititorilor teme studiate la şcoala de magie Hogwarts, iar cel de-al doilea va include subiecte precum alchimie, inorogi şi vrăji vechi.

continuarea articolului, la sursa: cotidianul.ro 

scrisă de Eugenia Solomon

 

Pierdere grea pentru cultura română: a murit Augustin Buzura

Scriitorul Augustin Buzura a murit luni, la vârsta de 78 de ani.

Informaţia a fost confirmată de academicianul Eugen Simion, într-o intervenție telefonică la emisiunea La ordinea zilei, de la Antena 3.

„Buzura a făcut să nu fie sub comunism o Siberie a spiritului. Romanele lui Buzura au fost citite, căutate, reeditate, consultate în zeci de mii de exemplare pentru că oamenii vedeau acolo că el încearcă să spună adevărul. Un prozator în linia lui Slavici și Rebreanu. Nu avea o frază strălucitoare, ușoară. Era greoaie dar gravă, nu zbura deasupra frazelor limbajul lui, ci căuta ceva în interiorul lucrurilor. Pierderea lui e uriașă pentru literatura noastră”, a spus Eugen Simion, la Antena 3.

continuarea articolului, la sursa: cotidianul.ro

scrisă de Eugenia Solomon

Au fost descoperite două poeme ale Sylviei Plath care au stat ascunse mai mult de jumătate de secol

Descoperire incredibilă în lumea literaturii: au fost descoperite două poeme ale unei scriitoare celebre americane care au stat ascunse mai mult de jumătate de secol

Cele două poezii necunoscute publicului şi descoperite după 50 de ani de la scrierea lor de doi cercetători universitari au fost scrise pe hârtie indigo strecurată în spatele unui caiet deţinut de Plath. Acestea oferă detalii despre modul în care Sylvia Plath lucra alături de soţul său de atunci, poetul britanic Ted Hughes.

Scriitoarea americană Sylvia Plath, autoarea romanului „The Bell Jar”, este faimoasă şi pentru poemele sale.

Cei doi academicieni, Gail Crowther şi Peter K Steinberg, au găsit şi o serie de poeme abandonate ale lui Hughes care dezvăluie tumultul pe care i l-a provocat moarta soţiei sale. Poemele au fost scrise pentru ultimul volum al lui Hughes, „Birthday Letters”, în care a rupt tăcerea cu privire la relaţia zbuciumată cu Plath, care s-a încheiat după ce aceasta a aflat că soţul său avea o aventură, scrie Mediafax.

Scrise către începutul relaţiei dintre Plath and Hughes, în toamna anului 1956, cele două poezii au fost descifrate de pe o hârtie indigo pe care Plath scrisese şi un cuprins al volumului inovator al lui Hughes, „The Hawk in the Rain”. Cele două poeme se intitulează “To a Refractory Santa Claus” şi “Megrims”.

În afara celor două poeme ale lui Plath, Crowther şi Steinberg au descoperit şi mai multe fotografii nemaivăzute ale lui Plath, în arhiva Bibliotecii Lilly de la Indiana University.

Prima poezie, “To a Refractory Santa Claus”, este despre Spania şi clima ţării şi este formată din mai multe strofe, în care Plath visează la însorita ţară mediteraneeană. „Megrims”, pe de altă parte, vorbeşte despre paranoia unei persoane care se adresează în mod direct unui medic, mărturisind despre incidente precum „descoperirea uni păianjen în cana de cafea”. Steinberg este de părere că se află aproape de descoperirea unui de-al treilea poem, şi speră ca tehnologia modernă să îi permită să îl descopere.

Deşi o nouă scrisoare care demonstra faptul că Plath era abuzată de Hughes a fost descoperită la începutul acestui an, nu existau noi creaţii ale autoarei care să fie descoperite de ceva vreme. „Mi-am zis că sunt prima persoană din ultimii 40 de ani care a lucrat cu acest document”, a povestit Steinberg pentru The Guardian.

Posibilitatea ca noi creaţii ale scriitoarei să fie descoperite „necesită speranţă, poate chiar credinţă oarbă”, a mai povestit Steinberg. „Dar tot cred că mai sunt hârtii secrete care vor ieşi la lumină”, a mai declarat acesta.

preluare de pe site-ul: descopera.ro

Apel pentru respectarea Centenarului Marii Uniri – Academia Română

„Să nu uităm că istoria nu va uita pe vinovaţi; şi vinovaţi suntem cu toţii: unii, pentru că am tăcut; alţii, pentru că am greşit; cu toţii, pentru că am suportat.” (General Ion Antonescu, 1 Decembrie 1940, Alba Iulia).

Academia Română
20 iunie 2017

                                                                           APEL

Pentru respectarea Centenarului Marii Uniri şi a memoriei istorice a românilor.

indexAcademia Română este principala instituţie a conştiinţei naţionale a românilor. Această menire este inserată în actul ei de naştere, proiectul ei constitutiv, rostul instituţiei şi destinul său primordial.

Există momente când un popor nu poate să tacă. Există momente în Istorie când conştiinţa naţională a celor care conduc vremelnic destinele unei naţiuni scade sub cota de alarmă. Sunt acele momente în care totul pare de vânzare, totul se negociează, totul se relativizează, tot ce e sfânt şi intangibil devine simplă marfă pe taraba politică. În aceste momente, este datoria tuturor celor care trebuie să vorbească să iasă în faţă şi să spună lucrurilor pe nume. Conştiinţa naţională a unui popor are nevoie să se exprime prin instituţiile sale. Apelul nostru către clasa politică din România este să nu uite de menirea ei. Să nu insulte sufletele a zeci de milioane de români, trăitori în România şi în afara hotarelor ei, să nu batjocorească anul în care pregătim sărbătorirea a 100 de ani de Românie modernă, independentă şi mare.

Pe 15 martie 1848 „tinerii unguri” conduşi de Petöfi Sandor şi mobilizaţi de poeziile sale patriotice au ridicat mulţimile („Sus! Patria către maghiari strigat-a: E timpul pentru luptă să fiţi gata!”). La finalul zilei, programul în douăsprezece puncte, printre care şi unirea Ungariei cu Transilvania, a fost acceptat de către Parlament şi de Curtea de la Viena. Această zi ar urma să devină, în preajma a 100 de ani de la Marea Unire a tuturor Românilor, Ziua maghiarilor din România!

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România înseamnă o ignorare flagrantă şi vinovată a memoriei istorice a românilor, pentru care Unitatea naţională şi de limbă a constituit busola istorică în toate momentele de restrişte sau de bucurie colectivă.

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România este un gest iresponsabil în perspectiva menţinerii păcii sociale interne, exemplară în ţara noastră, în condiţiile în care drepturile minorităţilor de aici depăşesc normele europene în materie.

A vota ziua de 15 martie ar însemna o anulare a eforturilor de sărbătorire firească a Centenarului unităţii naţionale care are ca miză crucială Unirea de la 1 decembrie 1918 – clipa astrală a istoriei poporului român.

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România înseamnă o încurajare tacită a revendicărilor cercurilor extremiste maghiare care au început deja o veritabilă campanie internă şi internaţională în perspectiva a 100 de ani de la Trianon.

Academia Română nu poate să admită că se poate întâmpla aşa ceva. Nu există scuze, argumente şi justificări de niciun fel. Toţi vom fi judecaţi pentru faptele noastre, mai ales când miza acestor fapte este naţională, nu individuală. Nimeni nu are dreptul să ignore Istoria unui popor.

Trimitem pe această cale apelul nostru către politicienii români, de orice naţionalitate ar fi aceştia, la responsabilitate, respect şi, până la urmă, la bun simţ. Să nu ne uităm menirea şi să nu uităm niciodată cine suntem.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Biroul Prezidiului Academiei Române[1]

–––––––––––––––
[1] http://www.acad.ro/com2017/apelAR/d0620-ApelAR-15MartieZiuaMaghiarilorRomania.pdf

TAXA PE LINK, surpriza Comisiei Europene pentru presa online

Taxă pe link? Cum adică? O directivă europeană, care intră în toamnă la vot, prevede taxe pentru cine preia materiale de pe alte site-uri.

Publicitate

Scopul directivei este de a lovi giganții Google și Facebook, spune europarlamentarul Victor Negrescu. Pot apărea însă efecte averse: dacă postezi un citat pe Facebook, sau un link, ai putea fi amendat, spune Ioana Avădani, CJI. Pe de altă parte, directiva nu menționează cum se va face plata pentru materialele preluate.

Detalii, în continuare:

Parlamentul European va supune la vot pe 23 septembrie o propunere de Directiva care prevede, printre altele, plata unei taxe in schimbul preluarii unui link sau material de presa. Câteva grupuri europene susțin directiva. Printre acestea: Ringier, compania care în România deține tabloidul Libertatea.

Propunerea a fost facuta de Comisia Europeana in luna septembrie 2016 iar astazi a fost dezbatuta de Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), impreuna cu reprezentanti ai societatii civile si cu europarlamentarul Victor Negrescu. Dezbaterea a avut loc la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Feedback-ul meu e ca Directiva va trece cu siguranta aproape la fel ca in forma initiala si avem o mare problema. Directiva este sustinuta de Grupul Partidului Popular European, cel mai mare grup din Parlamentul European”, a declarat Victor Negrescu.

Scopul Directivei, de a lovi in gigantii digitali. Potrivit declaratiilor lui Victor Negrescu, propunerea de directiva are drept scop stoparea dominatiei companiilor americane de digital de pe piata Europeana.

“Directiva nu a aparut ca o nevoie de ajuta jurnalistii, ci cu gandul de a lovi in gigantii Google, Youtube, Yahoo si ceilalti jucatori importanti de pe piata digitala Europeana, pentru ca acestia sa nu mai controleze piata”, a spus Victor Negrescu, la conferinta de la CJI.

Victor Negrescu este europarlamentar din partea PSD din anul 2014 si face parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (PE). Acesta este membru în Comisia pentru bugete, Comisia Juridică și Comisia pentru Industrie, cercetare și energie din PE.

Acesta a declarat ca Directiva este sustinuta de mai multe grupuri de media din Europa. Negrescu a mai spus ca nicaieri in document nu se mentioneaza modul in care se va realiza eventuala plata a materialelor preluate.

“Cred ca intentiile sunt bune, dar nu am mai vazut un text atat de slab”, a spus Negrescu la dezbaterea de la CJI.

Doua articole din Directiva sunt vizate de ApTI:

  • Articolul 11 – care se refera la crearea unui nou drept pentru editorii de presa, care presupune interdictia de a mai prelua continut produs de editorii de presa, decat contra cost.

Potrivit Comisiei Europene, 47% dintre europeni citesc doar snnipet-ul (colajul de poza, titlu si o scurta descriere) rezultat din preluarea unei stiri de catre un agregator precum Google News, si nu mai acceseaza articolul, ceea ce duce la pierderi financiare pentru publicatii.

  • Articolul 13 – care obliga platformele de continut video, precum Youtube sau Trilulilu, sa verifice automat daca materialele uploadate nu cumva incalca dreptul de autor al unor materiale deja existente pe platforme.

“Youtube dispune de un soft care filtreaza 96% din materialele care sunt urcate pe platforma. Între cele două, Youtube și Trilulilu, ghiciti cine va da faliment daca articolul 13 trece de vot”, a spus Victor Negrescu.

Postezi pe Facebook un citat copiat sau un link? Ai putea fi amendat. 

“Daca vei pune ceva pe retelele sociale, un link, esti pasibil de amenda”, a spus Ioana Avadani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.

Potrivit ApTI, in cazul unui sistem in care li se acorda editorilor un drept suplimentar, in momentul in care un utilizator va distribui pe Facebook un material sau un link preluat de la un editor acesta ar putea sa extraga taxe de la Facebook, iar acesta probabil ar transfera acel cost utilizatorilor.

Victor Negrescu, împotriva Directivei

Europarlamentarul Victor Negrescu s-a aratat impotriva Directivei, cu precadere impotriva articolului 11 din Directiva, spunand ca am amendament pentru stergerea in intregime a articolului 11. Suntem aproximativ 30 de europarlamentari care au acest amendament.”

De cealalta parte, directorul CJI Ioana Avadani a spus ca Directiva “e doar o forma de monetizare a continutului care acum este gratis” , dar si ca nu va ajuta jurnalistii, ci patronii de publicatii.

“Majoritatea jurnalistilor isi cedeaza prin contract dreptul de autor publisherului, deci el nu ia nimic din ecuatia asta”, a spus Ioana Avadani.

Potrivit declaratiilor facute de Victor Negrescu, propunerea de Directiva s-ar fi facut la presiunile marilor trusturi de media din Europa.

Directiva este sustinuta public chiar de mai multe grupuri de media din Europa, printre care si grupul media elvetian Ringier Axel Sprienger care detine in Romania, printre alte publicatii, ziarul Libertatea.

Grupurile media europene care sustin Directiva sunt:

  • Roularta Media Group din Belgia
  • Ringier Axel Springer din Elvetia
  • VOZ din Austria
  • Persgroep din Belgia
  • European Publishers Council din Belgia
  • Italiana Editrice S.p.A. din Italia
  • Impresa din Portugalia
  • Verlagsgruppe News din Austria
  • Gewinn Verlag din Austria

Ioana Avadani:

“Avem o problema de reprezentare noi, utilizatorii. Noi nu aparem in aceasta Directiva. Grupurile media si-au promovat ideea, iar atata vreme cat s-au incadrat in limitele legii e onorabil. Problema e ca pe noi cetatenii nu ne apara nimeni.”

Parlamentul Romaniei s-a exprimat pe acest subiect in luna mai si votat in unanimitate impotriva propunerii de Directiva, motivand ca face mai mult rau decat bine. Decizia Parlamentului, aici.

Cum a justificat Comisia Europeana Directiva?

Potrivit europarlamentarului Victor Negrescu, in sustinerea propunerii Comisia Europeana a invocat urmatoarele motive:

  • O mai buna remunerare a jurnalistilor
  • 47% dintre cititorii europeni spun ca citesc doar snnipet-ul afisat de agregatoarele de stiri, in Romania procentul fiind de 38%, potrivit Comisiei, ceea ce conduce la venituri mai mici pentru publicatii.
  • Va creste calitatea continutului

Ce sanse sunt ca Directiva sa treaca?

“Feedback-ul meu e ca Directiva va trece aproape la fel ca in forma initiala si avem o mare problema. Cu siguranta va fi pusa in aplicare”, a spus europarlamentar Victor Negrescu.

Ce consecinte ar avea “Taxa pe Link”, potrivit Asociației pentru Tehnologie și Internet:

  • Ingreunarea accesului la informatie si mai putina varietate de continut
  • Incertitudine juridica (limitarea dreptului la citare, licentierea libera)
  • Limitarea surselor de stiri si a informatiilor online
  • Contrazicerea felului tehnic in care functioneaza internetul
  • Adaugarea de bariere pentru inovatie in cazul noilor tipuri de aplicatii care reproduc fragmente de continut din articole de stiri.

Autor: Daniel Puisor redactiapaginademedia.ro“[1]

Ce se intampla, acum, face parte dintr-un plan al globalistilor de a interzice site-urile care publica informatii alternative, dar si de a limita libertatea de exprimare.

In 2012, globalistii au vrut sa implementeze ACTA (Acordul de Luptă Împotriva Contrafacerilor) sub pretextul “protejarii proprietatii intelectuale[2]. Dupa ce Donald Trump a devenit Presedintele SUA, globalistii au creat conceptul “Fake News”, acuzand “propaganda rusa” si presa alternativa de raspandirea “stirilor false”.

Apoi, Facebook si Google s-au alaturat “luptei impotriva fake news”, fara sa ne spuna care vor fi metodele de stabilire ca o informatie este falsa sau adevarata. Atat in SUA, cat si in Romania, s-au creat liste cu site-uri despre care s-a spus ca “posteaza informatii false”.

Nimic din toate acestea nu este intamplator. Globalistii si-au dat seama de puterea colosala a Internetului, a site-urilor de socializare si a site-urilor cu informatii alternative si tocmai din aceste motive incearca sa limiteze libertatea de exprimare. In “lumea libera si civilizata” s-a ajuns la o adevarata “politie a internetului”, care monitorizeaza asa-numitul “discurs al urii”.

“Discursul urii” este o conceptie a stangii, a neobolsevicilor/neomarxistilor/progresistilor. Aceasta conceptie a fost creata cu scopul de a-i intimida pe nationalisti, adica pe cei care sustin valorile nationale si nu accepta propaganda gay, multiculturalismul, ateismul militant, teoria gender etc.

SURSE

  1. https://www.paginademedia.ro/2017/06/ai-preluat-o-stire-platesti-copiezi-un-citat-pe-facebook-poti-fi-amendat-taxa-pe-link-surpriza-comisiei-europene-pentru-presa-online
  2. http://evz.ro/internetul-ar-putea-fi-cenzurat-romania-a-semnat-acta-963483.html
  3. Foto: Internet

Scris de: Departamentul Zamolxe România (DZR)

Astăzi, la Clubul de Proză

Uniunea Scriitorilor din România                    Filiala București Proză
                                                                                              
C l u b u l   d e   p r o z ă
vă invită la o nouă întâlnire
miercuri, 28 iunie 2017, 17h,
la Centrul socio-cultural Jean-Louis Calderon
al Primăriei sectorului 2, Bucureşti,
str. Jean-Louis Calderon, nr. 39
 
Lectură publică
 
Viorel DIANU
Înălţarea,
roman, eLiteratura, 2016
 
 
Prezintă
Vasile Poenaru – editorul volumului 
 
şi scriitorii
Lucian Gruia şi Emil Lungeanu
 
Lectură
actriţa Doina Ghiţescu
– fragmente din romanul Înălţarea
 
 
Dialog
Marin PREDA, astăzi
 
 
Coordonator : Aurel Maria Baros

O carte de ştiinţă pe înţelesul tuturor: ”Şapte scurte lecţii de fizică” a fizicianului italian Carlo Rovelli

Image result for Şapte scurte lecţii de fizicăCartea ”Şapte scurte lecţii de fizică,” a fizicianului italian Carlo Rovelli, după cum spune şi numele, oferă o primă imagine a teoriilor fizicii, fiind dedicată celor care nu cunosc sau cunosc foarte puţine lucruri despre fizica modernă. Deşi dimensiunea cărţii este una redusă iar subiectele extrem de complexe, autorul italian a reuşit să scrie o lucrare comprehensivă, pe înţelesul tuturor.

Volumul ”Şapte scurte lecţii de fizică” a fost lansat recent la editura Humanitas, în traducerea lui Vlad Zografi, în cadrul unui eveniment organizat vineri la care au participat Smaranda Bratu Iulian, doctor în filologie şi profesor de literatură şi cultură italiană de la Universitatea Bucureşti, Monica Dobre, doctor în fizică şi cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” şi Corina Negrea, jurnalist şi realizator de emisiuni despre ştiinţă la Radio România Cultural.

Smaranda Bratu Iulian a descris această lucrare ca fiind „o carte extraordinar de accesibilă”, menţionând fascinaţia cu privire la ştiinţă şi la importanţa istorică a acesteia, şi plecând de la doi dintre fondatorii ştiinţei, italienii Copernic şi Galilei.

Pornind de la această carte, Monica Dobre, doctor în fizică şi cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei,” a subliniat că întrebarea „de ce?” este crucială în orice demers ştiinţific,. Această întrebare apare pe parcursul celor ”Şapte scurte lecţii de fizică,” care au ca centrul de discuţii toate subiectele fizicii, de la atom şi mecanica cuantică, la Big Bang, găuri negre şi teoria relativităţii.

Carlo Rovelli s-a născut la Verona în anul 1956, a studiat fizica la Universitatea din Bologna şi şi-a susţinut doctoratul la Universitatea din Padova. A lucrat ca cercetător în Statele Unite şi Franţa unde a adus contribuţii importante la elaborarea unei teorii cuantice a gravitaţiei – o problemă, probabil cea mai mare cu care se confruntă fizicienii.

Rovelli dă o descriere elegantă a cărţii proprii, „Şapte scurte lecţii de fizică”, precizând că „aceste lecţii au fost scrise pentru cei care ştiu puţin sau nu ştiu nimic despre ştiinţa modernă. Împreună, ele oferă o privire de ansamblu concentrată asupra celor mai fascinante aspecte ale marii revoluţii săvârşite în fizică în secolul XX şi ale întrebărilor şi misterelor pe care această revoluţie le-a adus la lumină. Căci ştiinţa ne arată nu doar cum să înţelegem mai bine lumea, dar şi cât de vastă e dimensiunea a ceea ce încă nu cunoaştem”.

scrisă de Alexandru Voiculescu 

sursa: descopera.ro