Tag Archives: Actualitate

Licitaţia pentru manuale, anchetată de Corpul de Control

Corpul de Control al primului-ministru investighează modul în care s-a desfăşurat licitaţia pentru manualele de clasa a IV-a, organizată de Consiliul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE), a declarat pentru Mediafax purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Mirabela Amarandei.

„Începând cu data de 6 aprilie, o misiune a Corpului de Control al primului-ministru se află la Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, unde verifică organizarea şi funcţionarea instituţiei din 2015 şi până în prezent. Nu în ultimul rând, verifică aspecte referitoare la organizarea şi desfăşurarea licitaţiei pentru manualele de clasa a IV-a. Acţiunea de control a fost solicitată de Adrian Curaj, ministrul Educaţiei, şi a fost aprobată de premier”, a declarat Amarandei.

Ancheta are loc după ce, luna trecută, reprezentanţii editurilor au semnalat, în cadrul unei conferinţe de presă, nereguli comise în desfăşurarea licitaţiei de manuale pentru clasa a IV-a. Mai exact, este vorba de desecretizarea ofertei unei edituri în faţa comisiei în mijlocul şedinţei de depunere a ofertelor pentru manualele de clasa a IV-a, ameninţări făcute de către preşedintele Consiliul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) Silviu Cristian Mirescu, şi schimbarea procesului verbal după ce editorii au semnat documentul.

Concret, potrivit directorului general al grupului editorial ART, Dan Iacob, în şedinţa de depunere a ofertelor, care a avut loc în data de 10 februarie, editura CD Press, care se numără printre câştigătorii licitaţiei, la majoritatea loturilor, a depus oferta de manuale desecretizată, la cele nouă loturi licitate. Conform regulamentului licitaţiei de manuale, elaborat de Ministerul Educaţiei, manaulele se depun secretizat, în plicuri, fără să aibă pe copertă sigla, numele editurii şi autorii acesteia. Secretizarea este obligatorie pentru ca evaluatorii să nu ştie cui aparţin manualele pe care le evaluează, să nu fie părtinitori ştiind cărei edituri aparţin.

Însă, reprezentanţii editurilor acuză că în şedinţa din 10 februarie, aşa cum se poate vedea şi în înregistrarea realizată de CNEE şi prezentată în cadrul conferinţei, reprezentantul editurii CD Press a înşirat manualele pe masa comisiei, în faţa colegilor de la alte edituri, în faţa evaluatorilor şi a preşedintelui CNEE, Cristian Mirescu. Practic, evaluatorii au văzut care sunt manualele CD Press.

Iniţial, ceilalţi editori au crezut că CD Press va fi automat descalificat, însă pe măsură ce se desfăşura şedinţa, şi-au dat seama că nu se va întâmpla asta, a explicat Dan Iacob în cadrul conferinţei. Mai mult, în a doua parte a şedinţei, Mirescu i-ar fi ameninţat, spune Iacob, însă momentul nu apare pe înregistrări deoarece CNEE le-a dat editorilor acces doar la înregistrarea primei părţi a şedinţei din 10 februarie. „Am eu act de cojocul vostru”, le-ar fi spus Mirescu editorilor, lucru confirmat şi de reprezentanţii altor edituri precum Intuitext, Corint sau Aramis.

Surprizele nu s-au oprit aici, spune Iacob. După finalizarea şedinţei, editorii au semnat un proces verbal în care este descrisă desfăşurarea şedinţei, doar că CNEE a făcut o schimbare în document după ce editorii au semnat. Este vorba de consemnarea desecretizării manualelor CD Press, paragraful fiind adăugat, scris de mână, la sfârşitul procesului verbal. Editorii spun că acest paragraf, care practic spune că ei sunt de acord cu neregulile care au avut loc, adică secretizarea loturilor CD Press în mijlocul şedinţei, a fost adăugat după ce au semnat toţi.

„Rezultatele au fost comunicate în data de 5 martie. În toată perioada de după 5 martie, în mod deliberat, ni s-a interzis accesul la orice, adresele către CNEE nu au primit răspuns sau au avut răspuns negativ”, a povestit Iacob. Astfel, reprezentanţii editurilor care au participat la licitaţia pentru manualele de clasa a IV-a au solicitat o întrevedere cu ministrul Educaţiei, Adrian Curaj.

de Carla Popa

sursa: romanialibera.ro 

Alo? La telefon Suedia.

Image result for sweden stuffO campanie de turism suedeză invită oamenii să sune cetăţeni la întâmplare pentru a purta conversaţii cu aceştia, notează The Guardian.

Ideea inedită a fost promovată pentru a aniversa 250 de ani de abolire a cenzurii.

O campanie turistică din Suedia aniversează 250 de ani de la abolirea cenzurii printr-o idee inedită, invitând oamenii să converseze cu cetăţeni suedezi aleşi în mod aleatoriu. Condiţia este ca ambii participanţi la discuţie să aibă instalată o aplicaţie, potrivit Gândul.

„Pentru a onora această aniversare, Suedia este acum prima ţară din lume care introduce numărul ei”, susţine Asociaţia Turiştilor Suedezi.

“Sunaţi astăzi şi vă va fi făcută legătura cu o persoană aleatorie din Suedia, cu care puteţi vorbi despre orice vreţi”, se mai arată în declaraţia STA.

Numărul internaţional conectează apelantul la un număr aleatoriu al unei persoane din voluntare din Suedia care a descărcat aplicaţia.

Nu există nicio restricţie cu privire la ceea ce vorbesc, iar oportunităţile pentru schimbul de impresii sunt foarte bune.

“Poţi vorbi despre civilizaţia nordică, chiftele, politică, schi”, sugerează Magnus Ling, şeful STA.

Wilma, o studentă din Stockholm, spune că a avut deja un apel din India.

“Cred că e un mod ideal de a practica engleza, e distractiv şi poţi comunica uşor cu oameni din alte ţări, e distractiv”, spune ea pentru The Guardian.

Mai mult de 11.000 de apeluri au fost primite de când a fost iniţiată campania, însumând peste 19 zile şi 6 ore de convorbiri. Aproximativ 35% dintre apeluri au venit din Statele Unite, 21% din Turcia, urmând Marea Britanie, Rusia şi Australia.

Site-ul asigură participanţii că numărul lor nu va fi dezvăluit, dar Associated Press susţine că apelul este înregistrat.

Apelul este preluat oricând, dar doar de către cei care şi-au instalat aplicaţia. Site-ul avertizează că nimeni nu răspunde în ultima zi a lunii aprilie, cunoscută ca Ziua de Vacanţă a nordicilor şi a Scandinaviei.

 Sursa: Gândul

Program inedit pentru traduceri litarare

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT) reînnoieşte programul de Rezidenţe FILIT pentru traducători.

Şi anul acesta, şase traducători străini din limba română într-o limbă străină vor beneficia prin intermediul acestuia de transport, cazare timp de o lună, precum şi o sumă forfetară de 2.000 de lei. Perioada de înscriere este 8 aprilie-8 mai, iar rezultatele vor fi anunţate pe 16 mai.

Rezidenţele sunt organizate în strânsă legătură cu locuri simbolice şi nume mari ale literaturii, respectiv Mihai Eminescu (la Ipoteşti), Societatea „Junimea” (Iaşi), Panait Istrati (Muzeul Brăilei), Dimitrie Anghel (Miroslava). O atenţie sporită va fi acordată proiectelor legate de patronii muzeelor literare ieşene.

Fiecare rezidenţă se derulează pe o perioadă de 30 de zile, între 1 iulie-31 octombrie 2016, într-un interval ales de traducător.

Beneficiarul rezidenţei are obligaţia de a traduce 20 de pagini din lucrările unui autor/scriitor al cărui nume se leagă de unul dintre muzeele componente MNLR Iaşi, de Memorialul Ipoteşti sau de Muzeul Brăilei. De asemenea, în momentul publicării traducerii, el trebuie să menţioneze faptul că textul a fost tradus cu sprijinul rezidenţei FILIT pentru traducători.

scrisă de Andreea ACSINTE 

sursa: monitorulbt.ro

Premiul Ioan Petru Culianu pentru Editura Ethnologica si Grupul Editorial Corint

La ediţia a XXIV-a a Târgului de carte Librex, desfăşurat în perioada 9-13 martie la Palas Mall din Iaşi, Editura Ethnologica a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, a obţinut Premiul Ioan Petru Culianu (Ex. Aequo cu grupul editorial Corint Bucureşti), pentru cea mai importantă editură care promovează istoria culturii şi civilizaţiei.

Prin colecţiile sale (Axis Mundi, Cultura Tradiţională, Historia, Lirica şi Personalităţi), Editura Ethnologica a publicat materiale referitoare la obiceiurile şi tradiţiile de iarnă, studii, cercetări şi culegeri de folclor, rod al activităţii a numeroşi profesori, cercetători din diferite domenii, etnografi, muzeografi, folclorişti şi etnologi.

Premiul obţinut de Editura Ethnologica vine ca o recunoaştere a eforturilor depuse de-a lungul timpului pentru valorificarea tezaurului culturii tradiţionale din toate zonele folclorice ale judeţului: Ţara Chioarului, Ţara Codrului, Ţara Lăpuşului şi Ţara Maramureşului. Editura Ethnologica este o încercare reuşită de elaborare a unui corpus al tradiţiilor, al memoriei culturale, care conferă zonei identitate culturală nu numai în spaţiul românesc, ci şi în lume, susţinând aserţiunea unor mari etnologi români şi străini potrivit căreia Maramureşul este memoria ancestral, încă vie, a Europei.

Publicaţiile Editurii Ethnologica au reprezentat în timp un important instrument de lucru, adresându-se deopotrivă cercetătorilor în domeniu, profesorilor, studenţilor, precum şi tuturor celor care se apleacă asupra fenomenului cultural tradiţional şi îl abordează prin perspectivă multidisciplinară. Din creaţia populară au fost publicate hori, cântări, descântări, poveşti, colinde, ghicitori, proverbe, precepte; fotografiile publicate sunt veritabile documente ale timpului, fără elemente de poluare a folclorului; au fost analizate miturile populare, obiceiurile legate de muncile agricole specifice fiecărui anotimp, marilor sărbători ale calendarului popular, zilelor de muncă tradiţionale, precum şi obiceiuri legate de naştere, botez, căsătorie şi moarte. Astfel, Editura Ethnologica a devenit o dovadă a ceea ce memoria culturală a Maramureşului mai păstrează din vechime, o imagine a memoriei culturale prezente, care relevă fiinţa etnică, identitatea celor patru ţinuturi ale actualului judeţ Maramureş, contribuţiile la valorile culturii naţionale şi universale.

La Târgul de carte Librex au participat peste 160 de edituri, companii din România şi Republica Moldova. Distribuitorii de carte românească şi străină au prezentat publicului mii de cărţi pe o suprafaţă de peste 1.000 mp.

Comisia de juriziare a fost compusă din Ioan Holban (preşedintele comisiei), scriitor, directorul Teatrului „Luceafărul” Iaşi, şi şase membri: Petru Radu, preşedintele AGORA (Societate pentru difuzarea tipăriturilor şi a altor bunuri culturale din România), Dan Lungu, scriitor, director al Muzeului Literaturii Române din Iaşi, Cassian Maria Spiridon, scriitor, preşedintele filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, Florin Cîntic, istoric, directorul Arhivelor Naţionale Iaşi, Valeriu Stancu, scriitor şi traducător, Traian Mocanu, profesor şi critic de artă.

Au fost oferite în total cincisprezece premii, Marele Premiu Librex pentru cel mai valoros program editorial fiind obţinut de Grupul Editorial Art Bucureşti.

Confirmarea viabilităţii unui program editorial

„Acest premiu prestigios obţinut la Târgul de carte Librex vine să confirme viabilitatea programului nostru editorial, ce are ca principal obiectiv promovarea istoriei culturii şi civilizaţiei, susţinerea autenticităţii şi valorilor spirituale perene. Aceasta însemnă că, prin lucrările publicate, venim în întâmpinarea consumatorilor de cultură, contribuind în acelaşi timp la întărirea matricei identitare locale.

În contextul cultural de astăzi, impregnat   de fenomenul globalizării şi al uniformizării, demersul nostru instituţional contribuie la salvarea reperelor spirituale definitorii pentru acest colţ de ţară, Maramureşul.”

Ştefan Mariş

scrisă de Ioan Botis

sursa: gazetademaramures.ro

Ministrul culturii, Vlad Alexandrescu, introduce taxă pentru cărțile împrumutate de la bibliotecă

INCREDIBIL: Ministrul culturii, Vlad Alexandrescu, introduce taxă pentru cărțile împrumutate de la bibliotecăZIUAnews a semnalat ca Ministerul Culturii, condus de catre tehnocratul Vlad Alexandrescu, a lansat recent in dezbatere publica proiectul de modificare si completare a Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, care include o multime de aberatii incredibile.

Insa, una dintre modificarile acestei legi depaseste orice imaginatie si nici macar Ceausescu, Hitler ori Stalin n-au gandit o asemenea aberatie. Ministrul Vlad Alexandrescu vrea „remuneratie echitabila” pentru cei care imprumuta carti de la biblioteca, adica taxa pentru cei care iau carti pentru citit acasa. Este incredibil! Cum a putut un ministru al Guvernului Romaniei sa propuna o asemenea imbecilitate, mai ales acum cand interesul pentru lectura si numarul cititorilor din biblioteci a scazut dramatic?

Jocurile de culise pentru stoparea controlului ORDA

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe, a transmis in urma cu ceva timp Ministerului Culturii documentaţia pentru elaborarea unui proiect de lege în vederea transpunerii Directivei nr. 2014/26/UE privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața interna.

Numai ca Ministerul Culturii nu a tinut cont de propunerile ORDA decat in proportie de 15% poate si din cauza ca se dorea intarirea disciplinei financiare de incasare si distribuire a remuneratiilor rezultate din drepturilor de autor. Ori, toate organismele de gestiune colectivă nu doresc controlul ORDA, fapt pentru care au si facut presiuni ca Ministerul Culturii sa nu tina cont in proiectul de lege decat in proportie de 15% de propunerile ORDA. Ca atare, proiectul ajuns in dezbatere publica este o inseilare de modificari legislative aberante facute de anumite persoane din Ministerului Culturii sprijinite de mai multi avocati de la Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania (UFPR). Insa, in proiectul initiat de Ministerul Culturii este si propunere incredibila de modificare a unui articol, care efectiv inseamna o sabotare directa a accesului la lectura a celor care apleaza la cartile aflate in biblioteci.

Lectură doar pe bani în bibliotecile publice și universitare

Astfel, in actuala lege se precizeaza la alineatului 3 al articolului 14 ca „Remuneratia echitabila prevazuta la alin. 2 nu se datoreaza in cazul in care imprumutul este realizat prin bibliotecile institutiilor de invatamant si prin bibliotecile cu acces gratuit”. Trebuie spus ca alineatul 2 stipuleaza ca „Prin difuzare, în sensul prezentei legi, se înţelege distribuirea către public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vânzare, închiriere, împrumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit”.

Practic, pana acum, prevederile alineatului 2 sunt exceptate de o remuneratie echitabila, adica nu se platea nicio taxa pentru imprumutarea cartilor de la bibliotecile de invatamant si a celor cu acces gratuit. In categoria bibliotecilor cu acces gratuit intra cele aflate in mediul rural, la orase si in municipii, iar numarul acestora este in jur de 400.

Acum Ministerul Culturii condus de tehnocratul Vlad Alexandrescu propunea modificarea alineatului 3 in urmatoarea forma: „Remuneratia echitabila prevazuta la alin.2 nu se datoreaza in cazul in care este realizat prin bibliotecile institutiilor de invatamant preuniversitar”. Adica, nu se plateste taxa pentru cartile imprumutate de la bibliotecile institutiilor de invatamant preuniversitar. In rest, se taxeaza orice carte imprumutata de la bibliotecile institutiilor de invatamant superior, precum si de la cele circa 400 aflate in sate, comune, orase si municipii. Este strigator la cer, mai ales ca interesul pentru lectura a scazut enorm, iar acum, tu ministrul Culturii in cabinetul Ciolos vrei sa scoti bani pe urma celor care doresc sa-si dezvolte cunostiintele prin lectura. Incredibil.O propunere incalificabila care depaseste orice imaginatie, mai ales a unui om care a ajuns prin jocul politic pe fotoliul de ministrul al culturii romane.

scrisă de Ion Teleanu

sursa: ziuanews.ro

Susține apariția cărții „Nouă povești muzicale” de Tiberiu Soare

 

indexFundația Calea Victoriei lansează o campanie de crowdfounding pentru publicarea cărții „NOUĂ POVEȘTI MUZICALE” de dirijorul Tiberiu Soare.

Dacă te bucură universul fermecător al muzicii clasice și îți dorești ca simfoniile celebre să fie accesibile unui public cât mai larg, te așteptăm pe platforma de crowdfounding wearehere.ro.

Ne poți ajuta prin donații și promovând pe pagina ta de Facebook această campanie de crowdfunding care va face posibilă publicarea unei cărți unice în peisajul cultural românesc.

Campania se desfășoară până la data de 22 Aprilie 2016. În semn de mulțumire pentru donația ta, te vom recompensa ulterior cu volumul „Nouă povești muzicale”, invitații la concertul I love Mozart” sau cu o întâlnire specială cu Tiberiu Soare.

Fundația Calea Victoriei va dona un număr mare de exemplare din acest volum școlilor și universităților de muzică din București și din țară.

Proiectul a luat naștere în urma seriei de conferințe „Vorbe despre muzică și muzicieni“, susținută de Tiberiu Soare în perioada 2014-2015. Cele nouă discuții sunt concentrate în jurul unor compozitori geniali precum Mozart, Ceaikovski sau Debussy.

O carte muzicală care povestește cum au trăit, iubit și compus cei mai mari compozitori din istoria muzicii.“ – Sandra Ecobescu, președinte Fundația Calea Victoriei.

Cartea va cuprinde 10 ilustrații unice, imaginate de talentata ilustratoarea Maria Surducan.

Mai multe detalii despre activitatea Fundației Calea Victoriei poți afla pe www.victoriei.ro.

Scris de

Livre Paris, „noul“ Salon du livre?

indexÎn 2016, Salon du livre de la Paris, cel mai amplu spaţiu de întîlnire cu marele public al celor din domeniul editorial, şi-a schimbat numele: acum se numeşte Livre Paris. Un nou program de desfăşurare a evenimentelor, o nouă denumire, o nouă directoare… toate pentru a contracara scăderea numărului de vizitatori, vizibilă de mai mulţi ani încoace (în 2000, se înregistrau 200.000 de vizitatori, faţă de 184.000 în 2015, conform revistei Livres Hebdo), şi, în general, pentru a propune o soluţie în ce priveşte stagnarea vînzărilor în domeniul editorial.

Orice schimbare de nume, oricît de riscată ar fi, are o valoare simbolică – e o încercare de a marca începutul unei noi perioade, a unei schimbări deja în act, palpabile şi reale. Cu toate acestea, lumea editorială nu se caracterizează cu adevărat prin propensiunea spre inovaţie şi nu pare să afişeze o reală voinţă de a se reînnoi. Probabil că acest lucru se datorează în primul rînd cărţii înseşi – obiectul de elecţie al tîrgului de carte – sau mai degrabă tipului de conţinut pe care îl oferă cartea (scriitură, naraţiune/„récit“, istorie).

Să luăm mai întîi obiectul: acest suport, acest mediu care susţine textul autorului – cartea, aşadar, fie că este pe hîrtie sau electronică – este fundamental. Într-adevăr, el a permis, într-o anumită măsură, legitimarea faptului de a trebui să plăteşti pentru a accede la creaţia unui scriitor, pentru că e vorba, mai întîi, de un obiect pe care îl cumperi, şi nu doar de o experienţă sau o performanţă culturală.

În calitate de consumatoare, am sentimentul că e uneori mai „uşor“ să plăteşti pentru un obiect cultural precum cartea (care rămîne, în Franţa, prima alegere pentru cadoul de Crăciun) decît pentru o performanţă artistică (ce reprezintă, aşadar, ceva imaterial, care nu poate fi posedat). E cu atît mai adevărat, în Franţa, că o serie de structuri din cadrul sectorului cultural sînt subvenţionate de Stat – ar trebui ele oare, prin definiţie, să propună gratuitatea şi să fie deschise tuturor?

Să luăm, de pildă, cazul teatrelor, al festivalurilor şi manifestărilor artistice care, fără să fie stricto sensu publice, nu există decît graţie sprijinului instituţiilor publice. Drept consecinţă logică, aceste structuri sînt în majoritate entităţi fără scop lucrativ, care nu ascultă de exigenţa de rentabilitate ce subîntinde activitatea întreprinderilor. În mod contrar, sectorul cărţii este, în marea lui majoritate, compus din case editoriale care, deşi angajate într-un demers cultural, au în mod clar un obiectiv de performanţă economică în aceeaşi măsură ca oricare structură comercială.

Altfel spus, sectorul editorial are anumite particularităţi în raport cu celelalte subsectoare ale zonei culturale, în centrul cărora se află „obiectul carte“. El implică numeroase mize şi strategii: o schimbare de copertă, cu ocazia publicării în format poche, poate, de pildă, să relanseze o carte şi să-i crească vînzările. (Mă gîndesc astfel la trilogia lui Katherine Pancol, Les yeux jaunes des crocodiles, a cărei copertă în formatul poche a fost foarte bine primită de către public şi a contribuit la imaginea ei de scriitor popular inconturnabil în Franţa.)

De ce, aşadar, sectorul editorial în ansamblul său nu încearcă să inoveze, să se înnoiască, să abordeze tranşant întrebările importante care traversează spaţiul public, aşa cum par s-o facă alte discipline artistice? De ce marii editori francezi nu sînt interesaţi pur şi simplu de posibilităţile oferite de tehnologia electronică pentru a fabrica adevărate suporturi de lectură extinsă – şi nu doar de cărţile citite în format electronic pe e-reader?

Incertitudinile în termeni de model economic şi de venituri reprezintă, probabil, una dintre explicaţii. Totuşi, cred că o explicaţie fundamentală e aceea că editorii, înainte de a fi pasionaţi de carte, sînt mai întîi pasionaţi de cuvinte, de scris şi de scriitură (şi de capacitatea acesteia de a face să nască emoţii în noi), de scriitori şi de imaginaţia lor. Editorii, „descoperitorii de talente“, sînt adesea ei înşişi scriitori sau traducători; cunosc, aşadar, această activitate solitară şi îl însoţesc pe autor în ultimele etape ale redactării textului, apoi se angajează să le publice cartea – şi să o promoveze, pentru a stimula vînzările.

Editorii nu sînt informaticieni, nici programatori sau specialişti în programe video. Şi într-un sector care se chinuie să-şi menţină vînzările, resursele financiare ale editurilor nu au în vedere să angajeze profesionişti din domeniul informaticii. Poate că, totuşi, nu în asta constă „adevărata“ muncă a editorilor?

O serie de artişti – veniţi din alte domenii culturale sau chiar din alte medii de activitate – încep să ia în considerare lumea cărţii, pentru a-i extinde posibilităţile şi cîmpul de aplicare. La Livre Paris, am asistat, de exemplu, la o pasionantă masă rotundă pe tema „Coder le livre: la lecture réinventée?“, care prezenta trei proiecte de creaţie îmbinînd digitalul, programarea informatică şi cartea, dezbatere care a condus la cîteva întrebări interesante legate de locul pe care îl ocupă lectura în spaţiul public şi de presupusul „sfîrşit“ al lecturii ca activitate solitară.

Cu toate acestea, nu e vorba de a generaliza ori de a dicta reguli. Editorii îşi pun, fireşte, întrebări legate de cartea electronică, tot aşa cum noile forme de lectură îşi au locul lor în domeniul editorial. Şi totuşi, pare că, în loc să abordeze direct chestiunea şi să angajeze o dezbatere cu cititorii, editorii preferă să delege acest rol altor specialişti. Există oare riscul ca ei să se îndepărteze de public, să fie depăşiţi de chestiune? Posibil, dar în acelaşi timp, se poate vedea aici şi semnul pozitiv al unei comunicări mai bune între artişti, creatori şi specialişti ai lumii culturale, ale căror – diferite – discipline caută să stabilească între ele apropieri, punţi, şi reflectează asupra rolului lor în spaţiul public.

În ciuda schimbării de titulatură, Livre Paris 2016 a înregistrat o scădere de 15% a vizitatorilor în raport cu 2015, însă – an de an – această manifestare continuă să aibă un rol fundamental pentru profesioniştii din domeniul culturii, dar mai ales pentru marele public.


scrisă de: Cyrielle DIAZ 

Cyrielle Diaz este responsabila Biroului de carte (Le Bureau du livre) din cadrul Institutului Francez din Bucureşti.

Traducere din franceză de Adina Diniţoiu

preluare de pe: observatorcultural.ro