Tag Archives: Actualitate

Comisia de etică a Universităţii Bucureşti cere schimbarea legii în cazul lucrărilor ştiinţifice scrise în penitenciar

Image result for books in jailComisia de etică a Universităţii Bucureşti cere modificarea legislaţiei privind lucrările ştiinţifice scrise în penitenciar, considerând că prevederile actuale au o „imperfecţiune majoră”, întrucât permit reducerea pedepsei, dar decizia privind caracterul ştiinţific este luată de nespecialişti.

Solicitarea Comisiei de etică a fost formulată în urma examinării preliminare a sesizării lui Cătălin Parfene, membru al comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti (UB), privind un posibil plagiat în cazul uneia dintre cărţile scrise de Gheorghe Copos în perioada în care a stat în penitenciar – „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”. Parfene a sesizat faptul că tema cărţii scrise de Copos este similară cu tema lucrării sale de disertaţie „Domnii Ţărilor Române şi Sud-estul Europei. Aspecte ale politicii lor matrimoniale (secolele XIV-XVI)”, susţinută în 2005, la Facultatea de Istorie.

Comisia de etică solicită Universităţii din Bucureşti să ceară public revizuirea prevederilor legislative privind realizarea lucrărilor ştiinţifice în regim de detenţie.

„Comisia de etică a constatat, în urma primirii informaţiilor cerute Administraţiei Naţionale Penitenciarelor, căreia îi mulţumeşte pentru promptitudinea răspunsului lămuritor, că există o imperfecţiune majoră a cadrului legislativ privind reducerea pedepsei deţinuţilor care realizează şi publică lucrări ştiinţifice în regim de detenţie. Faptul că girul unui profesor universitar, dar şi că publicarea unei lucrări la o editură acreditată CNCSIS sunt considerate suficiente pentru ca o comisie a penitenciarului formată din nespecialişti să decidă că lucrarea publicată are caracter ştiinţific, măreşte arbitrarul deciziei, dar permite reducerea substanţială a pedepsei. În lumea academică a cercetării, caracterul ştiinţific al unei lucrări este acreditat mult mai profesionist şi cu instrumente mai rafinate”, arată reprezentanţii Comisiei din Universităţii Bucureşti, într-un comunicat de presă.

Comisia de etică a mai solicitat ca o comisie de experţi să examineze cele două lucrări din perspectiva suspiciunii de plagiat. Potrivit Comisiei, în cazul cărţii lui Gheorghe Copos este necesară o expertiză de conţinut, şi nu numai de formă, ca în cazul plagiatului comun, „copy-paste”, decizia fiind justificată de numărul mare de similitudini, de mai multe tipuri.

Gheorghe Copos a fost eliberat condiţionat pe 7 aprilie, după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani de închisoare. Între motivele care au stat la baza deciziei instanţei s-a numărat şi faptul că omul de afaceri a scris în penitenciar cinci cărţi.

În anul 2014, când era încarcerat la Penitenciarul Jilava, Gheorghe Copos a publicat patru cărţi la editura Niculescu – „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”, „Tăşnadul medieval”, „Franciză vs management în industria hotelieră” şi „Turismul – vector de interculturalitate” – şi o carte la editura Meteor Press – „Turismul european durabil şi provocările lui”.

Deşi nu au dorit să facă publice tirajele celor patru cărţi ale lui Gheorghe Copos lansate anul trecut la editura Niculescu, reprezentanţi ai acesteia au confirmat pentru MEDIAFAX că apariţia volumelor a fost plătită de reprezentanţi ai lui Copos.

La rândul său, Gigi Alecu, directorul editurii Meteor Press, la care Gheorghe Copos a publicat anul trecut volumul „Turismul european durabil şi provocările lui”, a declarat pentru MEDIAFAX că aceasta este singura carte pe care Copos a lansat-o la Meteor Press. Şi în acest caz, Gheorghe Copos a plătit apariţia întregului tiraj al volumului, care s-a ridicat la 50 de exemplare, după care reprezentanţi ai acesteia au şi ridicat aproape întregul tiraj de la editura Meteor Press.

La scurt timp după eliberarea lui Copos, jurnalistul Cătălin Parfene a scris, într-o postare pe contul său de Facebook, că tema lucrării sale de masterat, realizată în 2005, este similară cu tema uneia dintre cărţile scrise de Copos – „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”.

Profesorul universitar doctor Stelian Brezeanu, care a scris „Cuvântul Înainte” pentru cartea „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”, arăta atunci că a citit lucrarea înainte de a accepta să scrie prefaţa, asigurându-se că nu este „un plagiat”.

Omul de afaceri Gheorghe Copos arăta, după ce cartea sa a stârnit discuţii despre un posibil plagiat, că proporţia pasajelor din cartea sa susceptibile ca fiind plagiat este de 2 la sută, „limită acceptabilă”, aceasta fiind concluzia unui raport al plagiarism-detector.com, un software de detectare a plagiatelor.

Cartea lui Copos a fost înregistrată în acest software în 10 aprilie, Gheorghe Orzan. Ca surse din care ar fi fost luate pasaje în cartea omului de afaceri sunt indicate trei site-uri: crestinortodox.ro (în proporţie de 0,6 la sută), parohie.ro (0,7%) şi lefo.ro (0,7%).

Potrivit Legii 275/2006 privind executarea pedepselor, „în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă”.

Pentru a fi luată în considerare la liberarea condiţionată, deţinutul trebuie să anunţe conducerea penitenciarului ce lucrare ştiinţifică doreşte să realizeze şi să aibă în acest sens şi o recomandare scrisă privind relevanţa tematicii în domeniul ales, din partea unui profesor universitar sau a unui conferenţiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea.

Deţinutului i se pune la dispoziţie un spaţiu, iar împreună cu îndrumătorul, stabileşte un program în care va scrie lucrarea, pe număr de zile şi de ore. Acesta este supravegheat pe durata în care scrie lucrarea. Ulterior, deţinutul trebuie să publice lucrarea.

Lucrările ştiinţifice scrise de deţinuţi sunt pe teme dintre cele mai variate, de la cele economice, de mediere a conflictelor, imunitate parlamentară, evaziune fiscală şi corupţie, până la creşterea bovinelor şi a chinchilelor.

În 2014, au fost tipărite lucrări ale deţinuţilor cu teme precum: Imunitatea parlamentară în România şi Europa, Medierea conflictelor în relaţiile umane, Bazele economice ale hidroenergeticii, Aspecte privind frezarea la macro şi micro scară, Impactul auditului intern asupra activităţii economico-financiare în sectorul public sau Managementul în gestionarea eficienţei în IMM-uri (controlling-ul).

Nici subiectele pe teme juridice nu au fost ocolite de deţinuţi, fiind publicate lucrări ale acestora despre evaziune fiscală, corupţie sau jurisprudenţa CEDO. Între deţinuţii cu notorietate care au reuşit să înlocuiască zilele din închisoare cu cele de libertate se află fostul premier Adrian Năstase, fostul procuror Maximilian Bălăşescu, dar şi fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) Irina Jianu. Dintre aceştia, doar Irina Jianu mai este încarcerată.

de Livia Ispas – Mediafax, Elvira Gheorghita

sursa foto

Manuscrisele Mihai Eminescu, donate Bibliotecii MApN, luni, cu prilejul comemorării poetului

Image result for Manuscrisele Mihai EminescuIntegrala „Manuscrisele Mihai Eminescu”, o ediţie facsimilată a caietelor eminesciene, în 38 de volume, realizată sub coordonarea academicianului Eugen Simion, a fost donată, luni, Bibliotecii Ministerului Apărării Naţionale (MApN), în contextul comemorării a 126 de ani de la moartea poetului.

O manifestarea prilejuită de comemorarea poetului Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) s-a desfăşurat luni, la Sala de Marmură a Palatului Cercul Militar Naţional din Bucureşti, potrivit unui comunicat al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă a Academiei Române.

În cadrul evenimentului, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă a donat Bibliotecii Ministerului Apărării Naţionale integrala „Manuscrisele Mihai Eminescu”, o ediţie facsimilată a caietelor eminesciene, în 38 de volume, realizată sub coordonarea academicianului Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române.

Manifestarea a cuprins şi lansarea celor trei volume de „Articole politice” ale lui Mihai Eminescu, editate în colecţia „Opere fundamentale” a Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, şi prezentarea volumului „Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor”, apărut sub îngrijirea Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă şi a Academiei de Ştiinţe Medicale.

Manuscrisele lui Eminescu, păstrate de Titu Maiorescu într-o celebră ladă a poetului şi donate Academiei în 1902, au fost legate în 45 de caiete, fără o cronologie strictă şi fără o ordine tematică. „Caietele” au fost citite, descifrate, reproduse în ediţii succesive, timp de un secol, de câteva generaţii de eminescologi, fiind lăsate apoi în tezaurul Bibliotecii Academiei. La ora actuală, facilităţile tehnice permit reproducerea fidelă a textelor, astfel că Academia a reluat, în 2005, proiectul ediţiei facsimilate.

În ianuarie 2005, Academia Română a lansat primul volum de manuscrise facsimilate ale lui Mihai Eminescu – un proiect al fostului preşedinte al forului, Eugen Simion. Până în 2009, treptat, au fost lansate şi celelalte volume ale integralei „Manuscrisele Mihai Eminescu”.

de Departamentul Life – Mediafax

sursa foto 

Scriitorul cubanez Leonardo Padura, recompensat cu premiul „Prinţesa Asturiei” pentru Literatură

Image result for leonardo paduraScriitorul cubanez Leonardo Padura a fost recompensat miercuri cu premiul „Prinţesa Asturiei” pentru Literatură pe 2015, pentru întreaga sa operă, considerată „un simbol al dialogului şi al libertăţii”, potrivit juriului care atribuie aceste distincţii spaniole prestigioase, relatează rtbf.be.

„Plecând de la ficţiune, Leonardo Padura expune provocările şi limitele cu care se confruntă acţiunea de căutare a adevărului”, a explicat Dario Villanueva, preşedintele juriului care acordă aceste premii ce poartă titlul nobiliar deţinut de moştenitoarea tronului regal spaniol, prinţesa Leonor, fiica cea mare a regelui Felipe al VI-lea.

Leonardo Padura, în vârstă de 59 de ani, este cunoscut în special pentru o serie de romane poliţiste care îl au ca protagonist pe fostul detectiv Mario Conde, cărţi în care romancierul „a ştiut să interpreteze şi să reflecteze realitatea cubaneză”, notează juriul.

„Este un autor înrădăcinat în tradiţia sa şi, de asemenea, un scriitor contemporan, un căutător al culturii şi al identităţii populare, un intelectual independent al eticii sociale”, afirmă juriul.

Autorul volumului „El hombre que amaba a los perros”, unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale, a ştiut să asculte „vocile populare şi poveştile uitate”, precizează comunicatul fundaţiei care atribuie aceste premii.

Leonardo Padura, un fost jurnalist, a explorat de-a lungul anilor numeroase genuri literare, publicând romane, interviuri, povestiri, eseuri şi scenarii.

În 2014, premiul „Prinţul Asturiei” a fost atribuit scriitorului irlandez John Banville.

Fundaţia „Prinţesa Asturiei” decernează anual, începând din 1981, opt premii – „Comunicare şi umanitate”, „Cercetări ştiinţifice şi tehnice”, „Ştiinţe sociale”, „Arte”, „Litere”, „Cooperare internaţională”, „Sport” şi „Concordia” -, fiecare în valoare de 50.000 de euro, alături de câte o sculptură a artistului catalan Joan Miro.

În acest an a fost deja acordat premiul „Prinţul Asturiei” pentru Arte, care a revenit cineastului american Francis Ford Coppola.

Aceste premii sunt înmânate oficial de regele Felipe al Spaniei, printr-o ceremonie organizată în luna octombrie, în oraşul spaniol Oviedo.

Până în 2014, distincţiile au avut denumirea „Prinţul Asturiei”, după titlul oficial al fostului prinţ moştenitor Felipe, care a devenit rege al Spaniei anul trecut şi a transmis acel titlu nepoatei sale în vârstă de nouă ani, prinţesa Leonor.

de Florin Badescu – Mediafax

sursa foto

TREI ZILE PLINE DE GHIDUȘII ȘI POVEȘTI LA FESTIVALUL INTERACTIV „Amintiri din copilărie” Ediția a II-a, 12-14 iunie 2015, Parcul Kiseleff

https://agendacopiilor.files.wordpress.com/2015/06/unnamed.jpg?w=252&h=309Între 12 şi 14 iunie Teatrul Ion Creangă invită copiii, părinții şi bunicii serioşi sau haioşi să se joace împreună. Cea de-a doua ediţie a Festivalului interactiv „Amintiri din copilărie” ne scoate pe toţi afară din casă pentru un sfârşit de săptămână plin în Parcul Kiseleff.

Cu partenerul tău de joacă, Teatrul Ion Creangă, nu te vei plictisi nicio clipă. Festivalul propune un program variat, cu activități adresate celor mici și mari, pentru a aduce întreaga familie împreună. Scenograful Viaceslav Vutcariov transformă Parcul Kiseleff în cel mai colorat parc din centrul Bucureştiului, creând iluzia unei lumi suprarealiste a poveştilor cu personaje fantastice, o lume a viselor colorate în care să zbori e mai uşor ca niciodată. Spectacolele de teatru interactiv au mai mult farmec în aer liber, iar jocurile și atelierele de creaţie şi bricolaj vor da tuturor ocazia să se bucure de copilărie. Fiecare alee va deveni un început de poveste. Clovnii vor fi gata să inventeze jucării năstruşnice din baloane, iar statuile vivante şi mimii misterioşi îi vor lua prin surprindere pe spectatori.

În oaza noastră de linişte îşi are locul un singur cartier – Cartierul poveştilor. Spectacolul, realizat cu sprijinul Ambasadei Statului Israel la București, este unul dintre proiectele inedite ale Teatrului Ion Creangă şi va avea premiera în cadrul festivalului. Povești, mituri și situații familiare (abordate altfel) sunt reaşezate într-un spațiu de joc miniatural: 5 căsuțe fantastice, ale căror musafiri devin spectatori și actori. Pus „în scenă” de Michal Svironi (Israel) şi proiectat ca în basme de Andreea Săndulescu, scenograf, Cartierul poveştilor propune o experienţă unică, într-un spațiu al bucuriei și al mirării.

Duminică, 14 iunie, pe Şoseaua Kiseleff va avea loc o plimbare cât o sărbătoare – Parada celor mai spectaculoase personaje. Alături de trupa Teatrului Ion Creangă vor defila peste 300 de invitați: numeroase teatre pentru copii și oameni mari, centre culturale, grădinițe, școli și cluburi sportive, prinți și prințese, zâne și Ilene Cosânzene. Mașini de epocă, acrobați pe catalige, dragoni, mimi, statui vivante și grupuri sportive vor transforma strada într-un uriaş carusel. Două trupe de muzicieni carismatici vor veni de departe pentru a ne ajuta să ţinem ritmul: Groove Onkels (Germania) şi Clown Band (Italia). Iar cei interesați să îi cunoască îndeaproape pe participanți, vor putea lua parte, la finalul Paradei, la o serie de demonstrații, lecții deschise și ateliere susținute de trupele care defilează.

Așadar, e timpul să scoateți din pod echipamentul de vacanţă, deoarece vă așteaptă trei zile pline de ghidușii și povești frumoase. Cine nu-i gata, îl luăm cu lopata!

PROGRAM

VINERI, 12 IUNIE
10.00 – 12.30, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
11.00 – 13.00, Pădurea de elice – Ateliere creative și recreative
13.00 – 15.00, Pădurea de elice – Atelier de modelaj în lut și joaca la zidul de pictură
15.00 – 16.00, Scenă – Atelier de improvizație teatrală, coord. Mioara Ifrim, Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”
15.00 – 19.00, Pădurea de Elice – Atelier de meșterit jocuri și jucării
17.00 – 17.45, Scenă – „Pinguinii melomani”, spectacol, Teatrul Ion Creangă
18.00 – 19.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă (premieră) 18.30 – 20.00, Scenă – Atelier de step și pantomimă, coord. Silviu Oltean
19.00 – 21.00, Pădurea de elice – Explorează și creează: ateliere de arte plastice și bricolaj
19.30 – 20.30, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
20.30 – 21.30, Scenă – Atelier muzical (karaoke) cu Rareș Varniote
*Biletele pentru acest spectacol sunt disponibile la intrarea în Cartier.

SÂMBĂTĂ, 13 IUNIE
10.00 – 13.00, Pădurea de elice – Explorează și creează: ateliere de arte plastice și bricolaj
11.00 – 12.30, Scenă – „Cocoșelul neascultător”, spectacol, Teatrul Excelsior
13.00 – 14.00, Scenă – Atelier: Povești muzicale, Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”
13.00 – 15.00, Pădurea de elice – Atelier de meșterit jocuri și jucării
14.30 – 16.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
15.00 – 16.00, Alei – Clown Band (Italia): Spectacol muzical cu clowni
15.00 – 17.00, Pădurea de elice – Atelier de creativitate: Zidul de pictură
16.00 – 17.00, Scenă – „Pimpinone”, spectacol, Opera Comică pentru Copii
17.00 – 17.30, Alei – Aventurile dințișorului buclucaș – Medlife
17.00 – 19.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
17.00 – 19.00, Pădurea de elice – Ateliere creative și recreative
18.00 – 19.00, Alei – Clown Band (Italia): Spectacol muzical cu clowni
19.00 – 20.30, Scenă – Groove Onkels (Germania): Spectacol și atelier de percuție
19.00 – 21.00, Pădurea de elice – Atelier de meșterit jocuri și jucării
20.30 – 22.00, Scenă – Atelier muzical (karaoke) cu Rareș Varniote
*Biletele pentru acest spectacol sunt disponibile la intrarea în Cartier.

DUMINICĂ, 14 IUNIE
11.00 – 12.00, Șos. Kiseleff, de la Strada Docenților spre Piața Victoriei
Parada celor mai spectaculoase personaje
12.00 – 13.30, Parcul Kiseleff, Alveolă – Șos. Kiseleff
• Atelier de origami, muzică și dans – A.C.T.O.R
• Atelier de teatru – Dino Piccolino
• Atelier de mandale florale – Lumea lui MOMO
• Workshop momente artistice de teatru – Clubul Copiilor Sector 6
• Demonstrație lecție de balet – Casa de Balet
• Demonstrație cu skate-uri – Învață din mers – Școala de skate Eroilor Mafia
• Demonstrații de Kata, tehnici de bază și probe de Kumite – Club Sportiv Akura
• Moment folcloric (vocal și coregrafic) susținut de Grupul folcloric pentru copii „Mlădițe Ilfovene” Clinceni – Ilfov și Trupa de dans Pasitos
12.00 – 14.00, Alei – „Vacanță în siguranță”, o activitate derulată de Inspectoratul General al Poliției Române
12.00 – 15.00, Spațiul de joacă – Activitate sportivă cu jonglerii: Școala de circ FUNNY CIRCUS;
13.00 – 14.00, Peluza de lângă scenă – Demonstrație cu câinii polițiști ai Serviciului de Poliție Canină din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti
14.00 – 16.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
14.00 – 17.00, Pădurea de elice – Explorează și creează: ateliere de arte plastice și bricolaj
15.00 – 16.00, Alei – Clown Band (Italia): Spectacol muzical cu clowni
16.00 – 17.00, Scenă – De-as fi Scufita Roșie, spectacol, Teatrul Ion Creangă
17.00 – 17.30, Alei – Aventurile dințișorului buclucaș – Medlife
17.00 – 20.00, Pădurea de elice – Atelier de meșterit jocuri și jucării
18.00 – 19.30, Scenă – Groove Onkels (Germania): Spectacol și atelier de percuție
19.00 – 21.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
20.00 – 21.30, Pădurea de elice – Explorează și creează: ateliere de arte plastice și bricolaj
20.30 – 22.00, Scenă – Atelier muzical (karaoke) cu Rareș Varniote
*Biletele pentru acest spectacol sunt disponibile la intrarea în Cartier.

Programul este completat de momente de animație stradală și sesiuni de jocuri ale copilăriei.

Accesul la evenimentele programate la Scena „Castelul cu amintiri”, Pădurea cu elice și în cadrul Paradei este gratuit. Pentru spectacolul „Cartierul poveștilor” biletele sunt disponibile la intrarea în cartier.

by  

Scriitorul Corneliu Leu a murit

indexScriitorul și realizatorul radio tv Corneliu Leu a murit marți, la București, la vârsta de 83 de ani, au informat pentru AGERPRES surse din Uniunea Scriitorilor din România.

Prozatorul și dramaturgul Corneliu Leu s-a născut la 21 iulie 1932, la Medgidia, județul Constanța.

A urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București (1950-1952), și pe ale Academiei ‘Ștefan Gheorghiu’ (absolvită în 1965). A lucrat în redacțiile mai multor ziare: ‘Cuget liber’ din Constanța (1948-1950) și reviste: ‘Roumanie d’aujourd’hui’ (1958-1962), ‘Luceafărul’ (1962-1965), ‘Contemporanul’ (redactor-șef adjunct din 1979). A fost redactor la Radiodifuziunea Română (1950-1958) și redactor-șef la Editura ‘Eminescu’ (1970-1971); director general adjunct la Consiliul Național al Cinematografiei (1971), director al Casei de Filme 4 (1971-1979).

Ca prozator, a debutat în revista ‘Flacăra’ (1948), iar primul roman, ‘Ochiu-dracului’, îi va apărea în 1956. Jurnalismul și viața de reporter se răsfrâng asupra creației literare ale lui Corneliu Leu, acesta abordând romanul (sentimental — ‘Femeia cu ochi albaștri’, 1970; istoric — ‘Plângerea lui Dracula’, 1977; ‘Romanul unei zile mari’, 1979 ș.a. sau de actualitate — ‘Vârsta de aur’, 1957; ‘Puterea’, 1964; ‘Viața particulară a lui Constant Hagiu’, 1967; ‘… Această viață sentimentală’, 1976; ‘Patriarhii’, 1979 etc.), nuvela, reportajul, teatrul (piesa ‘Femeia fericită’, 1974), unele scrise în tonul epocii comuniste. Romanele, de la primul la ‘Patriarhii’, au fost reunite și sistematizate sub titlul ‘Faptele de arme ale unor civili în secolul războaielor mondiale sau Ce înseamnă puterea’ (I-III, 1987-1989).

A realizat un ciclu de filme documentare despre scriitori, un ciclu de patruzeci și opt de filme de călătorii în jurul lumii (1972-1975), a semnat și scenariile filmelor artistice ‘Asediul’ (1971, în colaborare cu regizorul — Mircea Mureșan), ‘Fata bună din cer’ (1977, r. Dan Necșulea), ‘Casa dintre câmpuri’ (1979, r. Alexandru Tatos).

PUBLICITATE
După 1990, a mai publicat volumele ‘Democrația locală în România contemporană’ (1995), ‘Cartea Episcopilor Cruciați’ (2001), acesta din urmă structurat pe documentele bibliografice ale episcopului de Huși, martir, Grigorie Leu și pe documentele interogatoriilor anchetei prin care fiul său, arhiepiscopul Victor-Vasile Leu, primul episcop al românilor din exil, a fost condamnat la moarte (după eliberarea din închisoare din 1964, a murit, în 1978, la București). Printre cele mai recente publicații se numără ‘Vecinul cel bun’ (2008, roman), ‘Despre meritocrație’ (2009, studii și articole) și ‘Femeia, fie ea regină…’ (2010, roman).

În 2009, în cadrul programului european de înființare a Grupurilor de Acțiune Locală, pune bazele Rețelei de inițiative culturale și universități populare.

BRAT – Scăderi ale vânzărilor pentru ziarele româneşti în primul trimestru din 2015

Image result for ziare romanestiVânzările ziarelor româneşti au continuat să scadă în perioada ianuarie – martie 2015 – un trend descendent raportat în ultimii ani -, cifrele de vânzare fiind mai mici decât în perioada similară din 2014.

Potrivit datelor furnizate de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT), pentru perioada ianuarie – martie 2015, presa cotidiană centrală, mai ales cea quality, a înregistrat scăderi ale vânzărilor faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Poziţia de lider în categoria quality este deţinută de cotidianul Evenimentul zilei, editat de Editura Evenimentul şi Capital, care a înregistrat uşoare scăderi ale vânzărilor faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014. Astfel, pentru luna ianuarie, Evenimentul zilei a avut o medie de vânzări pe apariţie de 12.949 de exemplare (13.455 de exemplare în ianuarie 2014), în februarie – 13.233 de exemplare (13.724 de exemplare în februarie 2014), iar în martie – 12.846 de exemplare (13.483 de exemplare în martie 2014).

Poziţia a doua a clasamentului este ocupată de România liberă, ziar editat de Eta Media Publishers, care a înregistrat uşoare creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. România liberă a avut, în medie, vânzări pe apariţie de 10.286 de exemplare în ianuarie 2015 (6.458 de exemplare în ianuarie 2014), de 10.488 de copii în februarie 2015 (8.194 de copii în februarie 2014) şi de 10.407 exemplare în martie 2015 (12.003 exemplare în martie 2014).

În topul ziarelor quality urmează, pe locul al treilea, Adevărul, editat de Adevărul Holding, care, în luna ianuarie 2015, a avut o medie de vânzări de 9.238 de exemplare (9.058 de exemplare în ianuarie 2014). În luna februarie, media de vânzări a cotidianului Adevărul a fost de 9.667 de exemplare (9.160 de exemplare în februarie 2014). În luna martie a acestui an, media de vânzări a cotidianului Adevărul a fost de 9.511 exemplare (9.454 de copii în martie 2014).

În ceea ce priveşte Jurnalul Naţional, editat de Intact Publishing, acest cotidian a înregistrat scăderi semnificative ale cifrelor de vânzare. Astfel, în ianuarie anul acesta, Jurnalul Naţional a avut o medie de vânzări pe apariţie de 5.323 de exemplare (10.386 de exemplare în ianuarie 2014), în februarie, de 4.831 de exemplare (11.145 de exemplare în februarie 2014), iar, în martie, de 4.314 exemplare (9.414 exemplare în martie 2014).

În rândul tabloidelor, Click!, editat de Adevărul Holding, este lider de vânzări şi a raportat, în ianuarie anul acesta, o medie de 102.970 de exemplare (117.059 de exemplare în ianuarie 2014), în februarie, de 104.339 de exemplare (116.732 de exemplare în februarie 2014), şi în martie, de 101.283 de exemplare (120.725 de exemplare în martie 2014).

Pe poziţia a doua în topul vânzărilor pe piaţa tabloidelor şi a cotidianelor în general se situează Libertatea, publicaţie editată de trustul Ringier România, care, în ianuarie, a raportat o medie de 61.707 exemplare (76.621 de exemplare pe apariţie în ianuarie 2014), în februarie, de 64.579 de exemplare (78.236 de exemplare în februarie 2014), iar în martie, de 71.402 exemplare (77.560 de exemplare în martie 2014).

La capitolul publicaţii financiare, cotidianul Ziarul Financiar a avut o medie lunară de vânzări pe apariţie pentru ianuarie 2015 de 6.533 de exemplare (8.306 exemplare în ianuarie 2014), pentru februarie, de 6.657 de exemplare (8.427 de copii în februarie 2014), iar în martie, de 6.718 exemplare (8.393 de exemplare în martie 2014).

În ceea ce priveşte cotidianele sportive, Gazeta Sporturilor, editată de Convergent Media (parte a grupului Intact), a raportat o medie de vânzări pentru luna ianuarie de 24.034 de copii (22.727 de exemplare în ianuarie 2014), pentru luna februarie, de 26.974 de copii (30.261 de exemplare în februarie 2014), şi pentru luna martie, de 27.607 copii (27.027 de exemplare în martie 2014).

BRAT este organizaţia industriei de media din România care măsoară audienţa presei scrise şi a mediului online, auditează tirajele (presă scrisă) şi monitorizează investiţiile în publicitate (presă scrisă, online, radio şi outdoor).

de Departamentul Life – Mediafax

Guvern: Reglementări privind statutul ‘operelor orfane’

indexGuvernul a adoptat, miercuri, un proiect de lege care facilitează difuzarea operelor protejate prin drepturi de autor sau drepturi conexe pentru care nu s-a identificat niciun titular sau al căror titular, deși a fost identificat, nu este localizat, informează un comunicat al Executivului remis AGERPRES.

Este vorba de așa-numitele „opere orfane”. „În această categorie, potrivit proiectului de lege, nu intră operele anonime sau cele sub pseudonim. În situația în care titularul drepturilor de autor sau conexe este identificat sau localizat ulterior, opera sau fonograma respectivă își încetează statutul de operă orfană”, precizează sursa citată.

Potrivit proiectului de lege, statutul de „operă orfană” se aplică, în principal, următoarelor categorii de opere și fonograme protejate prin drepturi de autor sau drepturi conexe și care au fost publicate sau difuzate pentru prima dată într-un stat membru UE: operelor sub formă de cărți, jurnale, ziare, reviste sau alte scrieri care se găsesc în colecțiile bibliotecilor, instituțiilor de învățământ sau muzeelor accesibile publicului, precum și în colecțiile arhivelor sau ale instituțiilor patrimoniului cinematografic sau sonor; operelor cinematografice, audiovizuale și fonogramelor aflate în colecțiile bibliotecilor, ale instituțiilor de învățământ sau ale muzeelor accesibile publicului, precum și în colecțiile arhivelor sau ale instituțiilor patrimoniului cinematografic sau sonor; operelor cinematografice și audiovizuale și fonogramelor produse de organismele publice de radiodifuziune și de televiziune până la 31 decembrie 2002 inclusiv și aflate în arhivele acestora.

„Înainte ca o operă sau o fonogramă să poată fi considerată ‘operă orfană’ se realizează o căutare diligentă, de bună-credință, a titularilor drepturilor de autor asupra operei sau fonogramei, inclusiv a titularilor drepturilor de autor asupra operelor și a altor obiecte protejate conținute sau integrate în operă sau în fonogramă”, mai anunță Guvernul.

AGERPRES/(AS — autor: Doroteea Purcărea, editor: Claudia Stănescu)

sursa foto