Category Archives: Literatură

Fragment: Drumul catre libertate. Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord de Yeonmi Park

fragmentTitlu: Drumul catre libertate. Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord
Autor: Yeonmi Park ISBN: 978-973-46-5670-7
Număr pagini: 304 

– fragment –

Am crezut că aceasta fusese ultima încercare căreia trebuise să‑i facem faţă în drumul nostru către libertate. Dar, aproape imediat ce am ieşit pe porţile centrului Hanawon, a început să‑mi pară rău că plecam de acolo. Mă aflam acum în ţara opţiunilor, unde supermarketurile îţi ofereau 15 mărci de orez din care să alegi, iar eu tînjeam deja să mă întorc într‑un loc unde să ni se spună ce să facem.

Imediat ce ne‑am obişnuit cît de cît cu noua noastră viaţă, am aflat cît de dureroasă poate fi libertatea.

Eu şi mama am primit un pachet de relocare pentru locuinţă şi alte cheltuieli în valoare de 25.234 de dolari în următorii cinci ani. Pare o sumă enormă pînă ce iei în considerare faptul că majoritatea familiilor sud-coreene cam atît cîştigă într‑un an. Fugarii trebuie să muncească din greu ca să ajungă la nivelul unui cetăţean mediu, iar mulţi dintre ei nu reuşesc niciodată. Ni s‑a spus că mai putem primi nişte bani dacă locuim în afara capitalei aglomerate, aşa că eu şi mama am acceptat oferta şi am fost trimise într‑un orăşel industrial de lîngă Asan, cam la două ore cu trenul de Seul.

Apartamentul nostru ne‑a fost repartizat şi plătit de stat. Pe numele mamei a fost deschis un cont şi ni s‑a acordat un stipendiu unic ca să avem cu ce porni. Dar nu am primit toţi banii odată. Se ştia că unii intermediari chinezi îi caută pe fugari în Coreea de Sud ca să le ceară banii pe care aceştia li‑i datorează. Şi mai erau şi escroci sud‑coreeni care îi păcăleau pe fugari, uşurîndu‑i de banii pe care îi primeau de la stat pentru reinstalare. Cazurile acestea erau foarte frecvente pentru că nord‑coreenii nou‑sosiţi habar nu aveau cum funcţionează lucrurile în lumea reală.

În Coreea de Nord nu există contracte scrise, aşa că la Hanawon ne‑au tot spus că pe lumea asta totul se întîmplă pe hîrtie, iar după ce semnezi ceva, devii responsabil pentru acel lucru. Nu mai poţi să te răzgîndeşti. Dar e greu să scapi de obiceiurile vechi şi să‑ţi faci altele noi. Aşa că guvernul s‑a gîndit că, dacă primeam banii în tranşe, nu riscam să‑i pierdem pe toţi odată. Dar, dacă ar fi văzut cum trăiam în Asan, şi‑ar fi dat seama că eu şi mama oricum nu prea mai aveam ce pierde.

Complexul de locuinţe în care stăteam era cocoţat pe un deal de la marginea oraşului, nu departe de cîteva magazinaşe şi o linie de autobuz cu care ajungeai în zonele mai populate. Aici chiriile erau foarte mici, iar clădirea noastră era plină de chiriaşi care primeau ajutor de la stat, inclusiv bătrîni şi infirmi ce nu mai aveau familii care să aibă grijă de ei, mai mulţi oameni cu boli psihice care ar fi trebuit să stea la azil – şi noi.

Scris de

Anunțuri

Ghid pentru Gaudeamus 2015: ce să nu ratezi!

Astăzi la ora 10:00 se deschid oficial porțile celei de-a XXII-a ediții a Târgului Internațional Gaudeamus – Carte de învățătură 2015. Între 18 și 22 noiembrie vă așteaptă în Pavilionul Central Romexpo toată floarea cea vestită a editurilor românești și chiar mai mult de atât.

Pentru că uneori toate minunățiile de la târg pot fi copleșitoare, am pregătit un mic ghid de supraviețuire pentru cititorul pasionat, cu cele mai bune apariții ale acestei ediții de Gaudeamus.

Editura Polirom

Cu toții așteptăm a doua carte a scriitoarei Harper Lee, venită la douăzeci de ani după „Să ucizi o pasăre cântătoare”, Du-te și pune un străjer se va afla pe rafturile Editurii Polirom la Gaudeamus 2015.

Salman Rushdie revine cu Doi ani, opt luni și douăzeci și opt de nopți, un basm contemporan în stilul consacratal scriitorului. Opere V. Crepusculul civil de dimineață de Emil Brumaru este o minunată colecție de poezii împănată cu desene aparținând autorului în celebrul stil brumarian fermecător.

Doi ani opt luni si douazeci si opt de nopti-Rushdie-a (2)andrei-tarkovski---sculptand-in-timp_c1

Editura Nemira

Doi autori români, Marian Truță și Dănuț Ungureanu ne oferă romanul Mineral, iar cei care preferă literatura străină pot alege Recviem de Lauren Oliver, al treilea volum al trilogiei Delirium, și Războiul etern de Joe Haldeman, o carte despre un război desfășurat în spațiu și despre relativitatea  timpului.

Celor pasionați de film li s-a pregătit un volum ispititor de Andrei Tarkovski, Sculptând în timp. Și tot la Gaudeamsu va fi lansat Almanahul Anticipația 2016

FC_Millenium_4_F1.inddtovarasul-baron-o-calatorie-in-lumea-pe-cale-de-disparitie-a-aristocratiei-transilvanene_1_fullsize

Editura Trei

Așteptarea a luat sfârșit pentru fanii seriei Millennium pentru că la târg vor putea pune mâna pe Millennium 4. Prizonieră în pânza de păianjen de David Lagercrantz, cel care continuă opera lui Stieg Larsson.

Prietena mea genială de Elena Ferrante spune povestea a două prietene care cresc în anii 50, într-un Napoli cenușiu. Viața și relația lor se transformă la fel cum se întâmplă și cu orașul, dar și cu societatea italiană.

Pasionaților de istorie li se pregătește un festin în volumul Discursuri care au schimbat lumea de S.S. Montefiore, care, așa cum spune și titlul, reunește discursurile marcante le omenirii.

Cronica vietii meleSolenoid

Editura Corint

La standul Eediturii Corint veți găsi o oferă bogată pentru cei interesați de istorie și actualitate: Siria. De ce s-a înșelat Occidentul de Frederic Pichon sau Singur în Damasc. Viața și moartea spionului israelian Eli Cohen de Samuel Segev.

Dar și Tovarășul baron de Jaap Scholten, carte publicată în colecția Istorie cu blazon; pe autorul care a adunat minunatele povești ale aristocrației transilvănene îl puteți întâlni chiar la târg.

Și ultima, dar nu cea din urmă… Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor de Svetlana Aleksievici, câștigătoarea Premiul NOBEL pentru Literatură 2015.

AlexStefanescu-Luceafarul-C1Contagios

Editura Humanitas

La Gaudeamus ne așteaptă pleiada autorilor Humanitas: Mircea Cărtărescu cu Solenoid, Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu cu Dialoguri de duminică și o carte minunată editată de Ioana Pârvulescu care reamintește cu umor absurdul unor situații trecute – Și eu am trăit în comunism.

Cartea simțurilor de Dan C Mihăilescu (editor), dar și România în 7 gesturi de Radu Paraschivescu și Pisicoteca lui Moș Parsu de T.S. Eliot.

Mențiune specială pentru acest târg: 11 autori Humanitas citesc cele mai frumoase pagini pe un audiobook.

cartea cu scoarte de argint ferecateCL14 O cale ingusta spre nordul indepartat, de Richard Flanagan

Humanitas Fiction:

Vine cu un nou roman de Eric-Emmanuel Schmitt, Femeia în fața oglinzii, dar și cu biografia lui Bob Dylan, Cronica vieții mele.

Vă îndemn să căutați și Omul de ianuarie de David Mitchell, roman comparat cu De veghe în lanul de secară, Pierdutul paradis de Cees Noteboom, o poveste despre iubire și regăsire, și Lotte la Weimar de Thomas Mann, roman de ficțiune istorică  care pune în centru figura lui Goethe.

Dialoguri de duminicaAl_treilea_cimpanzeu-C1

Editura Publica

Aduce cărți noi și  practice cum sunt Elon Musk. Tesla, SpaceX și misiunea construirii unui viitor fantastic de jurnalistul Ashlee Vance, care ne oferă o incursiune fără precendent în viața și cariera celui mai îndrăzneț om de afaceri din Silicon Valley.

Contagios. Cum se răspândesc ideile de Jonah Berger explică motivul pentru care anumite lucruri ne captivează.  Comportament inadecvat. Nașterea economiei comportamentale de Richard Thaler
le arată cititorilor cum să ia decizii mai inteligente într-o lume din ce în ce mai încâlcită.

Expresul urban. 15 reguli urbane pentru a naviga în noua lume modelată de femei şi oraşe de Kjell Nordström și Per Schlingmann oferă instrumentele, perspectivele și ghidurile necesare pentru a naviga în noua realitate emergentă.

almanah_anticipatia_2016_siteCoperta Atlasul mondial al vinului

Editura All

La Gaudeamus va fi lansată seria Eminescu, poem cu poem, care va cuprinde întreaga operă poetică antumă a marelui poet analizată de Alex. Ștefănescu

Tot la standul All puteți găsi carte Al treilea cimpanzeu de Jared Diamond, o provocare la reflecție: ce anume ne diferențiază pe noi, oamenii, de restul speciilor?

in sangele tataluiComportament inadecvat_Publica

Editura Crux

Le dă întâlnire fanilor genurilor SF și fantasy cu patru titluri noi: Cartea cu scoarțe de argint, ferecate. Vol. 1: Delirul Încapsulat de Florin Pîtea, o aventură steampunk pe cât de palpitantă, pe atât de amuzantă, În sângele tatălui, primul volum al seriei Predestinare genetică de Ciprian Mitoceanu.

Nu ratați nici antologia fantasy Metamorfoze ce cuprinde texte puțin cunoscute publicului larg, semnate de clasici ai fantasticului, toate tratând, mai mult sau mai puțin subtil, tema licantropiei sau Pangeea, toamna de Răzvan T. Coloja, un roman al desprinderii, un manifest pentru sfidarea gravitației și pentru căutarea – chiar iresponsabilă – a drumului propriu.

OPERE V Brumaru-aPrietena_mea_geniala

Editura Litera

Vă atrage prin titluri precum Lupta mea. Cartea întâi: Moartea unui tată de Karl Ove Knausgard și O cale îngustă spre nordul îndepărtat de Richard Flanglan, ambele romane aclamate la nivel internațional.

Din categoria non-ficțiune vă  recomandăm De ce eșuează națiunile de Daron Agemoglu și James A. Robinson, care vorbesc despre ce duce la bunăstarea sau sărăcia unui popor, Psihologie. Idei fundamentale răspunde într-un limbaj accesibil unor întrebri de bază, sau Atlasul mondial al vinului de Hugh Johnson.

11 autori Humanitas citesc cele mai frumoase pagini audio

Editura Hecate

O editură proaspăt apărută v-a pregătit pentru Gaudeamus albumului Trupuri subversive de Margot Mifflin, o poveste minunat ilustrată a evoluției și semnificației tatuajelor și Împărtășirea lumii de Luce Irigaray, un volum în care una dintre marile personalităţi ale gândirii critice europene vorbește despre cum să ne reorganizăm coexistența cu celălalt.

Scris de

Ghidul autostopistului galactic

ghidul-autostopistului-galactic_1_fullsize„O parodie SF inegalabilă”

„Cum se poate pleca de pe planetă:
1. Sunați la NASA. Numărul de telefon este: (731) 483-3111. Explicați că e foarte important să plecați cât mai curând posibil.
2. Dacă ei nu cooperează, telefonați oricărui prieten de la Casa Albă – (202) 456-1414 – ca să vă pună o vorbă bună pe lână tipii de la NASA.
3. Dacă nu aveți prieteni la Casa Albă, telefonați la Kremlin (cereți operatoarei să vă facă legătura la 0107-095-295-9051). Nici cei de la Kremlin nu au prieteni acolo (cel puțin nu au prieteni pe care să-i facă publici), dar se pare că dispun de ceva influență, așa că puteți încerca.
4. Dacă nici asta nu merge, telefonați papei pentru îndrumări. Numărul de telefon este 011-39-6-6982 și centrala lui telefonică, bănuiesc, este infailibilă.
5 Dacă toate aceste tentative eșuează, faceți semn unei farfurii zburătoare aflate în trecere și explicați-le celor dinăuntru că este extrem de important să plecați înainte de a primi factura telefonică.”

Pe coperta 4 a cărții, stă scris: „Cartea scriitorului britanic este o parodie SF inegalabilă…” Pentru fanii genului (mă refer la parodie, nu la SF), Ghidul autostopistului galactic ar putea avea valoarea unei Biblii. Există o sumedenie de fraze de genul: „Este un fenomen economic cunoscut, dar tragic când vezi cum operează, căci cu cât mai multe magazine de pantofi s-ar fi deschis, cu atât ar fi trebuit fabricați mai mulți pantofi, care deveneau tot mai proști și mai de nepurtat, cu atât oamenii se vedeau nevoiți să cumpere mai mulți ca să rămână încălțați, iar cu cât magazinele proliferau, cu atât întreaga economie se apropia de ceea ce cred că se cheamă Orizontul de Eveniment Pantof. Așa a devenit imposibil din punct de vedere economic să se mai construiască și altceva în afara magazinelor de pantofi. Rezultatul – colapsul, ruina, foamea.” Aproape toată acțiunea celor cinci cărți care formează acest volum are la bază astfel de raționamente absurde, similare cu acele demonstrații matematice în care se strecoară pe undeva o mică greșeală abia observabilă și care reușesc să dovedească faptul că 2 = 3.

Douglas Adams a devenit un simbol al literaturii SF și sunt sigur că părerea mea în ce privește acest roman poate fi considerată blasfemie, dar pur și simplu nu pot să nu iau în considerare următorul lucru: autorul este un simbol, dar după cum spuneam, al parodiilor, nu al literaturii SF. „Ideea mea preferată era să scriu ceva care să combine comedia și genul Science Fiction”, spune autorul despre proiectul care l-a făcut cu adevărat celebru.

Și pe partea SF există o cantitate suficient de mare de absurditate. Este foarte adevărat că anumite idei sunt geniale, iar ca exemplu mă gândesc la Restaurantul de la capătul universului, chiar dacă sunt prezentate destul de pueril aici. Dar altele, cum ar fi Marvin, robotul deprimat, sau crearea Pământului ca o comandă specială – laolaltă cu distrugerea lui – ori Gândire Profundă – cu celebrul său răspuns 42 la întrebarea Care este răspunsul la Viață, Univers și tot restul? – nu le pot vedea altfel decât absurde și nepotrivite pentru un roman SF de calibru.

O voi spune din nou: aceasta este părerea mea, și pentru a fi luată în considerare nu trebuie pierdut din vedere faptul că eu nu am un simț al umorului compatibil cu cel al lui Douglas Adams și nici faptul că eu mă așteptam la un SF inteligent, de calitate, în care parodia, evident, nu ar fi avut ce să caute.

Evident, ca orice carte apreciată la nivel global și Ghidul autostopistului galactic are părțile ei bune. De unele am amintit, de altele nu. Așa încât, chiar și acei cititori care, ca și mine, nu au apreciat cartea în ansamblu, ar putea descoperi anumite elemente care îi vor satisface.

Titlu: Ghidul autostopistului galactic
Autor:
Editura:
Anul aparitiei: 2014
Traducere:
Numar pagini: 816
ISBN: 978-606-579-745-1

Scris de  

sursa: bookblog.ro 

Romanul cinic al anilor ’90

Într-un an care se anunţă deja foarte bun la capitolul proză (roman) românească contemporană – citez numai cîteva romane care nu trebuie ratate: Omul de la fereastră de Alexandru Vlad, Moartea lui Siegfriedde Octavian Soviany, Mierla neagră de Radu Ţuculescu, Celălalt Simion de Petru Cimpoeşu, MJC de Ion Iovan, Istoria Regelui Gogoşar de Radu Aldulescu sau În urmă nu mai e nimic de Cosmin Perţa –, prozatorul optzecist de forţă care este Cristian Teodorescu a publicat, la şase ani de la ultimul său roman, Medgidia, oraşul de apoi (2009), primul volum dintr-o proiectată trilogie, Şoseaua Virtuţii. Cartea Cîinelui (Cartea Românească, 2015). Revenit – din spre zona jurnalismului – cu arme şi bagaje pe teritoriul literaturii, pentru care a regăsit timpul necesar, deşi „cu mari întreruperi“, cum notează în „Mulţumirile“ finale, Cristian Teodorescu ne livrează un roman de excepţie, frisonant şi extrem de puternic, al „lumii noi“ (ca să reiau formula din titlul volumului său din 1996, Povestiri din lumea nouă) româneşti, postdecembriste. Roman cinic şi necruţător al fulminantelor ascensiuni economice şi mediatice de după 1990, într-o „tranziţie“ amestecată, a vechilor structuri securistice rezistente şi a noilor „legi de piaţă“ capitaliste, roman social, aşadar, de forţă – în stare să surprindă cu acuitate „ţesutul“ social şi politic teribil de amestecat al anilor ’90 (atît de departe de imaginea schematică în alb şi negru), dar şi cazurile individuale (personajul memorabil al Cîinelui) –, Şoseaua Virtuţii. Cartea Cîinelui reprezintă, trebuie spus din capul locului, un roman extraordinar, unul dintre cele mai bune romane ale lui 2015, dar şi unul dintre cele mai bune romane româneşti din postdecembrism. Aştept cu nerăbdare şi curiozitate – întrebîndu-mă ce va urma, în materie de medii şi personaje, după povestea fără menajamente a Cîinelui – celelalte două volume ale trilogiei (care are toate şansele să devină una de prim-plan a literaturii noastre contemporane).
Debutat editorial (cu două proze, Casa, respectiv Tapetul) în Desant ’83 (Cartea Românească, 1983), antologia de debut colectivă a optzeciştilor, Cristian Teodorescu a păstrat, peste timp, de acolo – şi anume, din celebra proză Tapetul, care conţinea notaţiile de jurnal ale coafezei Mina P. – acea ironie auctorială la adresa personajului, foarte gustată în epocă de optze – ciştii promotori ai postmodernismului literar. Ei bine, după revoluţia din ’89, postmodernitatea – de data asta in concreto, tehnologică şi economică, impusă de societatea de piaţă – îi ajunge din urmă pe optzecişti, transformînd fronda lor literară, şi tinerească, din anii ’80 într-o reală confruntare – politică, jurnalistică, socioeconomică – cu realităţile postdecembriste. În felul acesta, tonul ironic-ludic al naratorului din Tapetul se transformă, în Şoseaua Virtuţii. Cartea Cîinelui, de-a dreptul în cinism, pigmentat cu ironie amară şi necruţătoare la adresa protagonistului prin intermediul căruia avem acces la mediile de presă, politice şi de afaceri la nivel înalt care se dezvoltă în Bucureşti la începutul anilor ’90. Fost angajat al Institutului de Cercetări Alimentare din comunism – în care fabrica reţete de salam cu soia, caşcaval sintetic şi alte simulacre de produse alimentare –, Cîinele, căruia nu-i ştim decît această poreclă de bloc (un expert al mirosurilor, care „adulmecă“ – nu-i aşa? canin – orice tip de miros, aromă, damf ş.a.m.d.), devine, imediat după ’90, după un scurt episod de arest la poliţie în vremea Pieţei Universităţii, un „pîrlit“ de privatizat care-şi încearcă norocul – pe tarabe – cu o revistă de format mic dedicată reţetelor de bucătărie, Gastronomul (ironia sorţii! – am spune). După un scurt succes de tarabă – unde o transportă cu maşina proprie, vechea lui Ladă –, revista în care Cîinele îşi investise toţi banii se confruntă cu dificultăţi financiare, din care nu va putea ieşi decît prin asocierea cu cei patru sponsori sau „evanghelişti“ (e termenul cinic al naratorului): avocatul- senator Luca, deputata Nana şi oamenii de afaceri Mateescu şi Dumitru (ultimul, decedat rapid, urmat, la ceva vreme, de Luca). Acceptînd fără să clipească subordonarea completă în faţa acestor acţionari – care dovedesc, pe parcurs, a deţine un surprinzător (oare?) trecut (mai mult sau mai puţin) securistic – Cîinele, sau mai nou Gastronomul (căci devine vedetă de televiziune naţională, prin emisiunea care face pandant revistei – emisiune culinară şi de bune maniere), intră fără să vrea (căci nu ştie exact în ce se bagă) într-o lume de afaceri postcomunistă, controlată însă de foş – tii securişti şi spioni („interni“ şi „externi“, întorşi în ţară). Urmează o captivantă poveste detectivistică, în care Gastronomul – cursant în materie de limbi străine şi bune maniere al dnei Surugiu, vechea profesoară a securiştilor (ale cărei lecţii se încheie adesea în pat) – se trezeşte suspectat de poliţie de a fi implicat în moartea ei subită.
Romanul reprezintă un adevărat „manual“ de presă, după 1990 (autorul avînd o bogată experienţă publicistică la activ), dar şi de gastronomie – învăţate din mers, în anii aceia haotici, sau „romantici“, dacă vreţi (cu termenul Gabrielei Adameşteanu), în care arivismul, ascensiunea socială şi politică se puteau produce peste noapte. Numai aşa se explică amestecul şocant, dar cumva tipic perioadei, de rafinament (culinar) şi de grosolănie din parvenitul Cîine. Cartea e un regal al reţetelor gastronomice – un caz destul de rar în literatura noastră, nu foarte des preocupată de gastronomie –, dar şi un regal al observaţiilor olfactive: Cîinele este – aşa cum se spune – un veritabil nas, nu numai în gastronomie, dar şi în parfumerie, şi în adulmecarea mirosurilor în genere, de tot soiul (de unde, cel mai probabil, porecla), dînd dovadă de un simţ olfactiv ascuţit, pe care îl cultivă şi care se rafinează din ce în ce mai mult pe parcurs. Cristian Teodorescu manevrează – în ce-l priveşte – cu multă măiestrie un stil indirect liber care trădează psihologia protagonistului, fără să recurgă propriu-zis la o manieră psihologizantă, un stil care înlocuieşte adesea chiar şi dialogul, vorbirea directă a personajelor. Romancierul excelează, aşadar, aici nu numai în discursul gastronomic, ci şi în explorarea teritoriului olfacţiei: conducîndu- se după miros, Cîinele are acces, intuitiv, la o serie întreagă de intrigi şi informaţii ascunse despre angajaţii lui de la revista Supergastronomul (iniţial apare în text Gastronomul), dar şi despre toţi cei cu care vine în contact – diplomaţi, politicieni, afacerişti şi mai ales femei, din toate categoriile. Căci Gastronomul, pe măsură ce avansează în cariera lui mediatică şi de presă, e pîndit insidios de o criză de vîrstă, însoţită de probleme de virilitate (înfăţişate cu umor), care nu face decît să-i accentueze atenţia acordată femeilor şi, desigur, infidelităţile. Parvenirea vine la pachet cu înşelarea soţiei, Mari (fostă învăţătoare în comunism), şi cu neglijarea familiei (cei doi băieţi adolescenţi). În fond, istoria olfactivă şi gastronomică – cu melanjul ei de grosolănie, necizelare şi rafinare treptată a gustului şi simţurilor (pe măsura accederii la bani şi lux) – pe care ne-o oferă acest (puternic) personaj coincide cumva cu istoria parvenirii unei întregi clase de sus postdecembriste.
Pe lîngă relevanţa lui socială, personajul are, însă, şi o istorie familială tipică, pe care romancierul o surprinde cu subtilitate şi – să nu uităm – cinism: după un şir de tribulaţii amoroase hrănite de spaima pierderii virilităţii (Cîinele e aproape obsedat sexual – ne indică ironic naratorul), după certuri conjugale şi împăcări pasionale, Cîinele se reîntoarce acasă, la soţie şi băieţi (cărora le cumpără cîte un apartament) – romanul se încheie aici, la modul ambiguu, retrasînd un soi de umanizare a protagonistului, revenit în cadrul familiei (deşi se teme că a cumpărat- o, practic, cu conturile în bancă şi cu cele două apartamente).
„Cred că eşti un ticălos inocent, ca şi mine!“, îi spune Nana, spre final, Cîinelui, sintetizînd atît de bine parcursul acestui personaj: acceptînd subordonarea iniţială faţă de „evangheliştii“ cu trecut securistic, Cîinele sfîrşeşte prin a-şi pierde şi „inocenţa“ afaceristică pe piaţa de-a dreptul „virgină“ a tranziţiei postdecembriste; ea se transformă, încetul cu încetul – pe măsură ce preia controlul total în redacţie –, în alienare (faţă de cei din redacţie, faţă de cei de acasă şi de el însuşi). Notez şi un contrapunct plin de umor savuros, ce revine adesea în carte – monologul Cîinelui în scuarul ce adăposteşte statuia „socialistului cîrciumar“ Gherea, inspiratorul protagonistului, cel care îi însoţeşte, practic, evoluţia de la un „privatizat pîrlit“ la un afacerist mediatic, de sute de mii de dolari. De ironia sarcastică a prozatorului nu scap, aşadar, nici socialiştii (marxişti), nici afaceriştii (capitalişti: vezi „evangheliştii“), nici ariviştii, nici feministele militante sau femeile de carieră (diplomate, avocate, politiciene: vezi Nana sau Valeria, „redactoriţa-şefă“) – aflate, totuşi, la început, în anii ’90.
Cristian Teodorescu execută, în acelaşi timp, şi un tur de forţă de la periferie spre centru, de la Şoseaua Virtuţii, din cartierul (cît un sat!) Militari, unde locuieşte Cîinele, la zona Unirii, unde va cumpăra cele două apartamente destinate copiilor săi. Şi să nu uităm şi firul detectivistic al cărţii, moartea misterioasă a doamnei Surugiu, urmată de aceea a acţionarilor revistei, Dumitru şi Luca – evenimente în care marele „păpuşar“ pare să fie acţionarul principal, Mateescu.
Cronică exemplară a primilor ani postdecembrişti (care prinde inclusiv Piaţa Universităţii sau fenomene precum Caritas-ul) şi galerie de personaje memorabile (începînd cu Cîinele şi continuînd cu „evangheliştii“, Nana, Mari, secretara Alina, redactorul-şef Valeria etc. etc.), Şoseaua Virtuţii. Cartea Cîinelui este un roman extraordinar, cinic şi sulfuros, al societăţii româneşti din capitalismul incipient, în care trauma comunistă se amestecă inextricabil cu rezistenţa vechilor structuri securistice, într-un melanj frisonant, pe care Cristian Teodorescu are curajul să-l redea literar, cu mare măiestrie. Unul dintre cele mai bune romane din 2015 şi din ultimii ani.
Cristian TEODORESCU
Şoseaua Virtuţii. Cartea Cîinelui
Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2015, 328 p.

Începe a șasea ediţie a concursului de debut literar „Incubatorul de condeie”

AdLittera a dat startul unei noi ediții a concursului „Incubatorul de condeie” IDC. Acesta se va desfăşura în mediul online, în perioada 19 Octombrie – 12 Decembrie 2015, fiind o competiţie anuală adresată amatorilor de creaţie literară.

Ca și în precedentele ediții, concursul aflat la a VI-a ediție este structurat pe două secţiuni: Poezie şi Proză scurtă.

Înscrierile au loc în intervalul 19 Oct. – 22 Nov. 2015 pe site, conform Regulamentului.

Jurizarea va avea loc pînă în data de 29 Nov. 2015. Juriul este compus din scriitori cu experiență, dar şi din „condeiele” remarcate și premiate la ediţiile anterioare ale concursului.

Vor fi premiate în data de 12 decembrie a.c., cele mai creative, originale şi inovative texte.Creaţiile premiate vor fi publicate în Antologia IDC în ediție hard-copy și în format digital.

În paralel cu desfăşurarea concursului, scriitorii amatori înscriși în concurs vor putea participa în fiecare sâmbătă, gratuit, în perioada 25 octombrie – 22 noiembrie a.c., în Bucureşti, la o serie de ateliere de creaţie, coordoonate de scriitorul, eseistul și criticul literar Felix Nicolau.

Primul Atelier IDC din această ediție se va desfășura duminică, 25 Oct., de la ora 14:00 în Caffé D’arthé (Str. Popa Nan 7, București).

Accesul este liber în limita locurilor disponibile. Rezervările se fac pe site concurului idc.aclittera.com/atelier/.

Mai multe informații despre Concurs și Atelierele IDC se găsesc pe website-ul dedicat Concursului IDC, la adresa http://idc.adlittera.com.

Scris de  

Marlon James wins the Man Booker prize 2015

Marlon James

Marlon James holding his prize-winning work at the 2015 Man Booker prize authors photocall. Photograph: Rex Shutterstock

Author of A Brief History of Seven Killings – a fictional account of an attempt to take Bob Marley’s life – first Jamaican writer to win prestigious prize

Marlon James has become the first Jamaican writer to win the Man Booker prize, taking the award for an epic, uncompromising novel not for the faint of heart. It brims with shocking gang violence, swearing, graphic sex, drug crime but also, said the judges, a lot of laughs.

A Brief History of Seven Killings, a fictional history of the attempted murder of Bob Marley in 1976, was “an extraordinary book”, said Michael Wood, the chair of judges. “[It was] very exciting, very violent, full of swearing. It was a book we didn’t actually have any difficulty deciding on – it was a unanimous decision, a little bit to our surprise.”

scrisă de   

sursa si continuarea articolului: theguardian.com

Pe 8 octombrie se anunţă Premiul Nobel pentru literatură pe 2015

Laureatul premiului Nobel pentru literatură pe 2015 va fi anunţat joi, la ora locală 13.00 (14.00 ora României, n.r.), a precizat, luni, Academia suedeză, într-un mesaj publicat pe contul de Twitter al instituţiei.

Potrivit tradiţiei şi spre deosebire de celelalte distincţii Nobel, data la care este anunţat laureatul premiului pentru literatură este comunicată doar cu câteva zile înainte. De obicei, acest premiu este anunţat într-o joi. Pentru celelalte premii Nobel, calendarul atribuirii lor este cunoscut cu câteva luni în avans.

Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2014 a fost acordat scriitorului francez Patrick Modiano, „pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înţeles destine umane şi a dezvăluit universul ţărilor aflate sub ocupaţie”, a precizat la momentul respectiv Comitetul Nobel.

Premiul pentru medicină marchează, luni, debutul sezonul Nobel, care va continua, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică.

Miercuri va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 855.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

de Florin Badescu – Mediafax