Category Archives: Literatură

Man Booker prize 2015 longlist: let the ‘posh bingo’ begin

Image result for man booker prize 2015 longlistAt midday on Wednesday, the opening list of runners and riders for Britain’s leading books prize is unleashed on the reading world. Who will it be? Who will it be?

With less than 24 hours to go before the longlist is announced, we’re starting to wonder who’ll make up this year’s Man Booker dozen – even though offering predictions is, in this game of “posh bingo”, as Julian Barnes put it, a bit like filling in your card before the numbers have been called.

In the second year that American authors have been eligible, one obvious contender is Hanya Yanagihara’s epic tearjerker about love, friendship and the effects of childhood abuse: A Little Life is hot off presses in the UK and currently consuming readers on both sides of the Atlantic. Other US novels to look out for include Marilynne Robinson’s Lila, the third in her Gilead series, published to ecstatic reviews last November; a strong debut from Atticus Lish exploring poverty and hard graft in an unforgiving post-crash US, Preparation for the Next Life; plus highly praised novels of New York intellectual life (Ben Lerner’s 10:04), politics and race in Clinton’s Houston (Attica Locke’s Pleasantville) and gothic goings-on in rural Virginia (Sara Taylor’s The Shore).

Laird Hunt’s Neverhome, told in the voice of a woman fighting as a man in the American civil war, deserves a wider readership; while Jonathan Franzen’s first novel in five years, out at the beginning of September, is sure to make headlines whatever happens. Purity, about a young woman in search of her father, will either give him his first Booker nomination or see him take Martin Amis’s place as author-most-reported-for-his absence.

The British frontrunner must be Kazuo Ishiguro, for his elusive meditation on memory and forgetting, The Buried Giant, which used fantasy tropes to interrogate national and personal trauma – though it’s a book that violently divided readers. Then there’s previous Booker winner Anne Enright’s brilliant, unforgiving novel about family, The Green Road, and Sarah Hall’s Wolf Border, both a timely examination of the role of wilderness in the land and the psyche and a further development from one of the UK’s best writers.

Sunjeev Sahota’s impressive Year of the Runaways is equally timely, going behind headlines on immigration; Richard Beard’s time- and genre-bending biblical thriller Acts of the Assassins is brilliantly weird; and Grace McCleen’s disturbing, lyrical third novel The Offering marks her out as a writer to watch. From Zimbabwe, what about Petina Gappah’s forthcoming The Book of Memory, about a woman on death row; or from Australia, Steve Toltz’s wild, dark and funny Quicksand?

But there’s no shortage of big names jostling for contention too, from Colm Tóibín’s Nora Webster, Andrew O’Hagan’s The Illuminations and Peter Carey’s Amnesia, to forthcoming titles from Salman Rushdie, John Banville, William Boyd, Margaret Atwood, Pat Barker, Andrew Miller, Tessa Hadley and more.

Personal preferences? I’d love to see a place for Michel Faber’s The Book of Strange New Things, in which an evangelist takes the word of God from a collapsing Earth to an alien planet, a book as unusual and as beautifully written as you might expect from the author of Under the Skin; and for Marlon James’s Jamaican tour de force A Brief History of Seven Killings. Most recently I’ve loved Gavin McCrea’s debut Mrs Engels, based on the lives of the working-class Irish sisters who shared their lives with Marx and Engels.

Over to you. Are you swayed by William Hill’s offer of 33/1 for Go Set a Watchman to take the gong? What are you hoping to see on the Booker longlist when it’s unveiled at noon on Wednesday? And what – a different question, perhaps – are you expecting?

Ana Dontsu, în finala Concursului literar PEN International “New Voices 2015″

Concursul literar “New Voices 2015″ al PEN International a fost creat în 2013 pentru tineri poeți și prozatori între 18 și 30 de ani,  din lumea întreagă, care nu au publicat încă un volum la o editură, dar care pot să fi publicat în diverse reviste pe hîrtie sau pe siteuri electronice.

La concursul din 2015, un juriu internațional alcătuit din scriitorii Zakariya Amataya, Juan Tomás Ávila Laurel, Edwige-Renée Dro, Drago Jančar, Yann Martel și Olga Tokarczuk, a selectat o listă lungă de 6 nume provenind de la PEN-uri puternice : Carien Smith (PEN Afrikaans), Nozizwe Dube (PEN Flanders), Lea Sauer (German PEN), Sophie Prévost (PEN Québec), Rebecca F John (Wales PEN Cymru) și Ana Dontsu (PEN România).
E a doua participare a PEN România la acest concurs, și e și a doua nominalizare, după cea de anul trecut în care tînăra poeta Amalia Cernat a ajuns în finală.

Se caută scriitori talentaţi pentru concursul de debut al Editurii Cartea Românească

indexEditura Cartea Românească organizează Concursul anual de debut, ediţia 2015, care cuprinde secţiunile „Poezie” şi „Proză”. Acesta se va desfăşura în perioada 15 septembrie – 15 decembrie.
Manuscrisele participante la concurs (fără CV) vor fi ataşate unui e-mail, creat cu această ocazie. Adresa de e-mail poate fi motto-ul volumului, un fragment din motto sau titlul cărţii. E-mailul şi manuscrisul ataşat nu vor conţine numele concurentului – cazul contrar duce la descalificare, conform informaţiilor publicate pe site-ul editurii Cartea Românească.
Dacă nu se va folosi e-mailul, manuscrisele nu vor fi trimise prin poştă, ci doar depuse direct la sediul editurii, în perioada 15 septembrie – 15 decembrie, marţea sau joia, între orele 10.00 – 14.00. Plicul va purta menţiunea „Pentru Concursul de debut al Editurii Cartea Românească” şi va fi specificată secţiunea la care participă.
De asemenea, pe plic, nu va fi înscris numele expeditorului, în locul acestuia se va scrie un motto. În interior, se va introduce un al doilea plic sigilat (cu acelaşi motto), care va conţine CV-ul autorului (date de contact).
Manuscrisele trebuie să aibă: cele de poezie, minimum 50 de pagini, cele de proză, minimum 150.000 de semne.
Rezultatul concursului va fi anunţat în prima parte a lunii martie. Lucrările declarate câştigătoare vor fi publicate. Sunt acceptate şi manuscrise ale autorilor care au fost incluşi anterior în antologii sau au publicat în volume colective.
Premiul constă în publicarea volumului şi lansarea acestuia la Salonul Internaţional de Carte Bookfest 2016.
scris de Redacţia Adevărul
Citeste mai mult: adev.ro/nrs7ji

The Secret to Better Writing: Word Conservation

The California drought brings into sharp focus the value and fragility of a vital natural resource. After four years of little rain, the state is so parched and the situation so dire that the governor imposed severe restrictions on water usage, and those who appear to defy those limits find themselves in the headlines.

Like water, our words are precious resources. They give life to communications, leading to mutual understanding. Words can inspire, inform, and influence, as well as injure. Yet, like water, we take words for granted. We spew out thousands every day, throwing them into churning social rivers where they are often wasted, misconstrued, or ignored.

What if we took a different approach and treated words like a finite and precious commodity? Would our discourse be more civil? Would misunderstandings be minimized? Would communication improve? My guess is, yes. In that spirit, here are four tips for starting a word conservation plan.

Think before you speak or write. Just as Californians must think twice before doing a load of wash or watering a lawn, so, too, should we think carefully before uttering a single word. Ask yourself why you are writing the email or picking up the phone or typing a text. Be intentional about what you want to communicate. If you aren’t sure what you want to say, wait until you have a better idea. There is nothing wrong with saying you would like to think something over, don’t know the answer, or haven’t yet formed a thoughtful opinion. And when you do communicate, think about how someone on the receiving end might respond. So much of our communications is „me” focused rather than „you” or „we” focused. Be especially careful about email and texts that may sound angry, harsh, or terse. Remember, the recipient can’t see your face or hear your tone of voice.

Use words sparingly. Some of us might have been taught that longer reads smarter, when just the opposite is true. One positive note about Twitter is that it forces us to convey lots of information in a small space. While not always satisfactory, it’s good discipline to get your ideas across in as few words as possible. To boil down to your key point, start by thinking, if you had only seven words, what would those words be? For this piece, it would be, „Treat words like scarce resources. Choose wisely.” As another example, instead of saying, „He has the ability to learn quickly,” say instead, „He learns quickly.” We just saved four words and made a punchier sentence that gets to the point. Replace this: „The plan for our new strategic direction will be instrumental in saving us money and will help us reduce our rates of turnover,” with this: „Our new strategic plan will save money and reduce turnover.” Thirteen words saved.

Own Your Words. Many times, we insert words and details to moderate or even obscure intent. Not wanting to put a stake in the ground, we add needless clauses, hesitate to commit with a strong verb, or use the passive voice. We say, „I think our next step might be…,” instead of saying, „Our next step is…,” because we have misgivings or want to soften impact. Too many misunderstandings occur because we think we have been clear, but the other person heard only doubt. A colleague once told me that in her early career, she was ordered to fire an employee – someone she didn’t want to let go – and did it so poorly that the person showed up for his next shift as usual, not fully understanding that the job had gone poof. Fewer words (and more experience) might have saved both parties unnecessary grief.

Don’t Bury Your Point Under Wordy Detail. All too often, the most important information is obscured by needless detail. Years ago, while interpreting for Russian speaking patients, I noted doctors’ frustration when trying to figure out what was really wrong. A patient might take 10 minutes to describe an endlessly delayed trip to the clinic, before talking about trouble breathing and severe leg pain – something which should probably have been treated with some urgency.

Too many problems in our workplaces and personal lives occur because we don’t communicate clearly. Treating words as a valued and finite resource like water will go a long way toward helping us accurately and succinctly convey information, experiences, and thoughts.

author: – President, Wainger Group Communications

source: source 

Posted: 07/16/2015

Ce să citești în concediu

carti concediuNu există vacanţă fără cărţi. Fie că mergem la mare sau ne aventurăm pe un vârf de munte, fie că ne petrecem concediul într-o ţară îndepărtată sau într-un oraş sau sat apropiat, mereu se va găsi suficient loc în bagajele noastre pentru câteva cărţi.

Problema apare atunci când trebuie să ne decidem ce să luăm cu noi. O carte lejeră, una mai dificilă, una clasică sau cele mai noi apariţii din librării? Gusturile diferă de la o persoană la alta, şi adeseori stările noastre ne influenţează ce şi cum citim sau ce luăm cu noi în vacanţa pe care cu toţii ne-o dorim.

Una dintre cărţile pe care le-aş recomanda pentru o zi caniculară, este Travels in the Scriptorium, de Paul Auster – o carte scurtă şi oarecum simplă, dar care ne antrenează imaginaţia prin jocurile metaficţionale cu care autorul ne-a învăţat în mai toate romanele sale: cine este acest bătrân Blank, cum de şi-a pierdut memoria de pe o zi pe alta, cine sunt toate acele personaje care îl vizitează în camera sa, cum se va termina manuscrisul de pe masa sa?

O altă carte care mi-a plăcut în mod special şi pe care am citit-o într-o vacanţă la munte a fost Despre eroi şi morminte, de Ernesto Sabato, un roman ,,total”, cu un stil aparte şi cu o poveste greu de uitat, cu puternice accente de roman psihologic, dar care te face în acelaşi timp conştient de diversitatea argentiniană.

Amos Oz este un alt scriitor care poate fi luat în vacanţă şi care nu trebuie omis din lista de lectură, fie că vorbim despre Pantera din subterană, Muntele Sfântului Rău sau Să nu pronunţi: noapteun roman pentru iubitorii romanelor de dragoste, al non-cuvintelor, al tăcerii şi al deşertului.  

O altă carte de un lirism aparte este cea a Simonei Popescu, Exuvii, o carte despre identitate, despre amintiri, conturând în paginile sale un alt portret al artistului, al scriitorului.

Vieţi de tinichea de Paul Harding este alegerea perfectă pentru cei care vor să citească o meditaţie asupra vieţii şi a morţii, în care scriitorul încearcă să pătrundă în ascunzişurile sufletului uman, nu prin acţiunile săvârşite de personaje, ci prin limbaj, prin cuvintele din care setea de viaţă răsună.

În caz că nu suntem amatorii romanelor lirice, dar iubim scrierile postapocaliptice, Drumul lui Cormac McCarthy poate fi una dintre cele mai bune alegeri, o scriere mai simplă, diferită de stilul faulknerian, încărcat, cu care autorul ne-a învăţat, dar care ne face să medităm la condiţia umană şi să ne imaginăm o lume dincolo de evenimentele din 9/11, în care cele mai adânci temeri ale omenirii devin realitate.

Abatorul 5 al lui Kurt Vonnegut e o altă scriere interesantă şi captivantă, care îmbină elementele satirice cu cele ştiinţifico-fantastice şi metaficţionale, un roman istoric până la un anumit punct, despre bombardarea oraşului Dresda în timpul celui de-al doilea război mondial, şi impactul războiului asupra minţii şi vieţii omeneşti.

Scris de  

sursa: bookblog.ro

ADENIUM START – Concurs de Debut, ediția a III-a, 2015 Lista finaliștilor

Editura Adenium a lansat, la începutul anului, cea de-a III-a ediție a Concursului de Debut „Adenium Start”, pentru următoarele genuri literare: poezie, proză, literatură pentru copii. Sloganul concursului, „Rupeți rândurile!”, i-a provocat pe autori să-și afirme originalitatea.

Conform regulamentului, disponibil pe site-ul start.adenium.ro, editura a selectat cele mai bune 5 manuscrise pentru secțiunile din concurs.

Lista finaliștilor Concursului de Debut „Adenium Start” este următoarea (reproducem motto-urile cu care au fost semnate manuscrisele):

  • Secțiunea Proză:

– „Am o mulțime de idei. Din nefericire, majoritatea sunt stupide”;

– „Fiecare dintre noi e dragostea vieţii cuiva”;

– „Marile surprize sunt mute”;

– „Paranoia este doar o formă de vigilență”;

– „Prietenii sunt ca umbra: nu apar decât atunci când e soare”.

  • Secțiunea Poezie:

– „Ars longa, vita brevis”;

– „Ce fluieră cămilele pe malul marii”;

– „Nimic nu e departe când iubești”;

– „Scrie ca și cum ai săpa o vizuină”;

– „Va veni moartea și va avea ochii tăi”.

  • Secțiunea Literatură pentru copii:

– „Copiii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor vremuri pe care nu le vom vedea”;

– „Fiecare copil vine pe lume cu mesajul că Dumnezeu nu este încă dezamăgit de oameni”;

– „Orice luminiță din gândul tău, așezată pe o filă, ar putea crea un Soare”;

– „Salcâmii salvează teii iubesc”;

– „Ţara Părinţilor cu Inimi de Aur”.

Juriul, format din Daniel Șandru (președinte), Bogdan Crețu, Radu Vancu, Emil Brumaru și Daniel Cristea-Enache, va alege manuscrisele câștigătoare pentru fiecare secțiune.

Pentru fiecare gen din concurs, vor fi declarate câștigătoare, la sfârșitul lunii august, volumele care vor obține cea mai mare medie a notelor acordate de membrii juriilor, iar editarea lor va începe imediat după anunțarea învingătorilor.

Scopul Concursului de Debut „Adenium Start” este să descopere și să promoveze autori valoroși, care încă nu au publicat în volum, oferindu-le posibilitatea să debuteze și sprijinul integral în procesul de promovare: publicitate, serviciu de presă, lansări publice. Volumele premiate vor fi lansate la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus, care se va desfășura în toamnă, la București, iar autorii câștigători vor primi câte 50 de exemplare din cărțile lor pentru propria activitate de promovare.

Mulțumim tuturor celor care au răspuns provocării lansate de Editura Adenium.

(Anunţ postat cu acordul şi la solicitarea editurii Adenium.)

Un îndrăgostit de logică merge la Scala

În preajma Crăciunului 1927, cunoscutul istoric Constantin C. Giurescu, pe atunci aflat în plină afirmare academică, face o călătorie de plăcere în Italia şi Franţa însoţit de tânăra lui soţie, fiica lui Simion Mehedinţi. Cuplul, care nu manifestă o pasiune deosebită pentru muzică, bifează totuşi un spectacol de operă. E o reprezentaţie cu Gianni Schicchi de Puccini la Teatro alla Scala de la Milano. Relatarea e succintă şi nu lasă loc de echivocuri. Citez din Amintirile autorului, publicate cinci decenii mai târziu:

La Scala, avem locuri nu la parter care, se pare, sunt foarte scumpe, ci la balcon. Se vede şi se aude totuşi foarte bine. Piesa e Gianni Schicchi. Nu mi se pare grozavă. Trebuie să mărturisesc de altfel că nu sunt partizanul acestui gen de spectacol care e opera, amestec de teatru şi de muzică. Prefer teatrul separat şi muzica, de asemenea, separat. Mi s-a părut întotdeauna ciudat că un actor e pe punctul de a muri pe scenă şi totuşi timp de cinci minute cântă. Sau un altul, care cere cântând, o bucată de pâine şi un cârnat. Poate că greşesc, dar n-am admirat niciodată lucrurile nelogice.

Sigur că nu tuturor ne place Puccini (sau această operă în mod special). Atitudinea îngustă faţă de arte surprinde totuşi, mai ales că e vorba de un istoric care ar fi putut să ştie câte ceva despre tragedia antică, ea însăşi un soi de amestec de teatru şi de muzică. Dar cu gustul omului nu te joci!

În imagine, un poster cu Gianni Schicchi din anii 1920 (de aici). 

sursa