Author Archives: 1traducator

România, reprezentată la Târgul cărţii de artă de la Stockholm de proiecte editoriale şi artistice

indexRomânia va fi reprezentată la ediţia din acest an a Târgului dedicat cărţii de artă de la Stockholm (Stockholm Art Book Fair), care se va desfăşura între 17 şi 19 aprilie, de mai multe proiecte editoriale şi artistice.

Institutul Cultural Român (ICR) de la Stockholm susţine participarea românească la cea de-a doua ediţie a Târgului dedicat cărţii de artă de la Stockholm, care se va desfăşura între 17 şi 19 aprilie, la Spritmuseum.

În acest an, organizatorii târgului au selectat drept reprezentant al României platforma PUNCH din Bucureşti, informează ICR.

PUNCH este o platformă de promovare a artiştilor, a micilor edituri specializate în artă, a organizaţiilor şi instituţiilor de profil. Este, de asemenea, librărie online, specializată în teorie şi practici contemporane în artă, fotografie, arhitectură şi design.

În cadrul Stockholm Art Book Fair, PUNCH urmează să prezinte o selecţie de publicaţii româneşti de artă recente, între care se numără şi „Cartea de vizită”, un album realizat de Fabrik – 72+87, reprezentând o colecţie de 59 cărţi de vizită ce datează din prima parte a secolului XX. Albumul a primit distincţia „Honorary Appreciation” la concursul internaţional Best Book Design from All Over the World 2015 de la Leipzig.

Din selecţie vor mai face parte şi următoarele titluri: „Dear Money”, o carte bazată pe un proiect inspirat de o lucrare a artistei Marina Albu şi concretizat în patruzeci de contribuţii ale artiştilor cu care a colaborat Salonul de proiecte, de la momentul înfiinţării lui până în anul 2013, şi „Serii. Multiplii. Realisme”, un proiect fotografic al artistului român Nicu Ilfoveanu, având ca subiect monumentele publice ridicate în amintirea Primului Război Mondial în mediul rural.

Stockholm Book Art Fair este unul dintre cele mai tinere târguri de carte de artă din Europa, care atrage o selecţie internaţională diversă de editori, distribuitori şi librari specializaţi. Târgul se desfăşoară în cadrul Săptămânii Artei de la Stockholm (Stockholm Art Week), fiind una din atracţiile principale în acest context dinamic.

de Madalina Cerban – Mediafax

O carte de colorat cu pinguini, în topul celor mai deranjante publicații

Image result for and tango makes threeDoi pinguini bărbați care cresc un pui de pinguin. Este rezumatul celei mai controversate cărți de colorat. Cititorii s-au declarat deja deranjați de această povestioară căreia micuții americanilor ar fi trebuit să-i dea culoare.

„And Tango Makes Three” („Împreună cu Tango suntem trei”) s-a clasat pe locul trei în rândul titlurilor care au primit cele mai multe plângeri la Asociația Bibliotecarilor Americani, arată BBC.

Pe primul loc se află „The Absolutely True Diary of a Part-Time Indian“ („Jurnalul adevărat al unui indian cu jumătate de normă”). Aceasta este povestirea lui Sherman Alexie despre un indian din America de la o școală în care populația majoritară este albă și a fost publicată în 2007.

Iar pe locul doi în clasament este „Real life story” („Poveste de viață”), de Marjane Satrapi, un roman grafic despre o fetiță iraniană din perioada de după Revoluția islamică.

Toate aceste trei titluri împotriva cărora s-au înaintat plângeri scrise pentru a fi scoase din librării sunt apărate de o asociație pentru libertatea de exprimare.

Cât despre povestea pinguinilor gay, este limpede că plângerile reclamă faptul că promovează homosexualitatea.

De altfel, în fiecare an, în jur de 300 de cărți sunt luate în colimatorul cititorilor sensibili.

by Ionuț Fantaziu 

sursa: greatnews.ro 

Parmi les livres les plus bannis aux Etats-Unis: ceux qui parlent de racisme et d’homosexualité

Image result for banned books in usa

Tout comme les livres abordant les problèmes liées à la drogue ou à la religion.

Le troisième livre le plus banni des bibliothèques américaines en 2014 raconte l’histoire d’un pingouin homosexuel. C’est ce que révèle le rapport annuel de l’association des bibliothécaires américains (ALA) rendu ce 12 avril. L’association dresse un top dix des livres les plus souvent bannis ou remis en cause par la plainte d’un individu, qu’il s’agisse d’un libraire, d’un parent, d’un professeur, etc. Son constat? Dans 80% des cas, il s’agit de livres ayant pour sujet la «diversité», c’est-à-dire des histoires traitant de couples LGBT, de racisme, de maladies mentales ou de questions religieuses, d’après le Washington Post.

Parmi ceux-ci, on retrouve Persepolis, le livre de Marjane Satrapi, en deuxième position à cause de son aspect polémique sur un plan politique. Le premier de la liste raconte l’histoire d’un adolescent amérindien arrivant dans une école de blancs.

Des demandes provenant principalement des parents

L’association des bibliothèques américaines note que ces demandes de retrait proviennent dans 35% des cas des parents. Or, si une demande de retrait d’un parent n’est pas toujours suivie d’effet, Bitchmagazine souligne que les bibliothécaires vont prêter moins facilement un ouvrage qu’ils savent, du fait de la plainte, polémique à la maison.

«Malheureusement, beaucoup [de gens] préfèrent éviter ces conversations complètement plutôt que d’avoir confiance dans le fait que chaque individu est capable de prendre les meilleures décisions possibles pour soi-même et pour ses enfants», regrette Charles Brownstein, le directeur du fonds légal de défense des bandes dessinées, dans le Washington post.

«Les livres sur cette liste parlent de problèmes liés à la couleur de peau, à la sexualité, aux préférences sexuelles, à la religion, à la drogue ou d’autres sujets de notre époque contemporaine. C’est le travail que nous confions à nos auteurs: utiliser l’art pour fournir un lieu sûr au public pour qu’il puisse aborder des sujets de fond d’une manière qu’il lui permet de se faire sa propre idée.»

Une situation qui n’est pas nouvelle. Dans un communiqué de presse, les membres de l’ALA rappellent que son bureau pour la liberté individuelle a analysé les plaintes effectuées contre l’ensemble des ouvrages entre 2001 et 2013. Pour eux, les demandes de retraits d’ouvrages provenant d’auteurs de «couleur» ou traitant de sujets liés aux communautés de «couleurs» seraient disproportionnées.

D’après une étude parue sur Publisher Weekly, le milieu du livre américain est composé pour 89% de blancs.

Repéré par Pierre Lemerle

Repéré sur

15.04.2015

Ce e gresit in psihologia „psihologiei poporului roman”

Expunerea de care s-a bucurat studiul coordonat de profesorul Daniel David nu poate decat sa ne bucure. Putine studii din stiintele socio-umane au primit atat spatiu si atatea oportunitati de a-si comunica rezultatele. Tocmai de aceea am fost nedumerit de calitatea comunicarii datelor stiintifice si de forma aleasa pentru a transmite interpretarea autorilor. Pe scurt, am fost surprins de modul in care prezentarea studiului tinde mai mult spre nivelul exprimarii si teoretizarii populare, native, decat spre forma clara si riguroasa a popularizarii rezultatelor stiintifice. Cu atat mai mult cu cat competente minime in intelegerea mecanismelor psihologice universale (valabile deci si in cazul publicului tinta) necesita o diseminare a rezultatelor radical diferita fata de cea aleasa, daca dorim sa evitam o perceptie stereotipica, superficiala si eronata.

De la inceput trebuie spus ca aceasta interventie a mea nu se indreapta impotriva studiului. Nici nu ar putea sa se indrepte, intrucat studiul nu este disponibil, nici ca forma electronica, nici ca precis, si, cred, nici in forma tiparita. Practic, studiul este citat ca “in pregatire” si nimeni, in afara autorilor, nu pare a avea acces la el. Reactiile starnite de prezentarea rezultatelor sunt cu atat mai vehemente si mai nestructurate, cu cat nu pot sa isi confrunte obiectul de critica. Vina apartine, din pacate, celor care au pus pe piata ideilor o serie de rezultate fara a-si sustine interpretarea cu date, cifre, metodologie, operationalizare, etc.

Asa ceva nu se practica in lumea academica occidentala, de exemplu, unde partea de popularizare a unei cercetari este insotita intotdeauna de un link catre textul principal (sau locul de unde se poate cumpara cartea). Probabil ca autorii ne invita sa consultam (cumparam?) studiul atunci cand va aparea, dar metoda este demna de promovarea unui nou mall, nu a unui studiu stiintific.

Acestea fiind spuse, am fost surprins de termenii alesi pentru comunicarea scopurilor si a rezultatelor studiului. Cu siguranta “Psihologia poporului roman” este doar o evocare a lui Radulescu Motru, nu un titlu serios de lucrare stiintifica, care sa angajeze autorii la o ontologie cel putin dubioasa. Popoarele nu au o psihologie, asa cum nu au digestie sau respiratie. Popoarele nu au, si nu fac nimic, pentru ca nu exista decat ca formatiuni simbolice. Nu au o entativitate reala, chiar daca noi, ca fiinte umane cu anumite structuri cognitive, suntem inclinati sa le percem asa.

Intamplator predau un curs de antropologie cognitiva la masterul de antropologie al SNSPA, si chiar in aceaste saptamani discutam despre esentialismul psihologic in judecatile despre rase si etnii. Este destul de greu sa convingi studentii (sau chiar si pe tine uneori, in ciuda inclinatiilor cognitive) ca nu exista nimic esential in natura umana care sa defineasca “romanii”, “mongolii”, “rasa neagra”, “rasa galbena”, asa cum nu exista nimic esential in botanica sa defineasca ce este un “copac”. Dar asta nu ne impiedica sa vedem “copaci” si sa percepem etnii si rase, “mongoli”, “negri”, etc.

De aceasta mare paranteza? Pentru ca este o mare problema ca cercetator in stiintele socio-umane sa folosesti termenul de “popor” chiar si numai in titlu, si sa te referi la subiectii studiului ca “romani”. Nu exista “romani” pentru un psiholog, asa cum nu exista “copaci” pentru un biolog, sunt categorii native, absolut normale pentru limbajul de zi cu zi, dar fara sens in limbajul stiintific. Daca nu putem scapa de intuitiile noastre privind etnii, popoare, sau rase, macar putem, ca oameni de stiinta, sa nu le incurajam folosirea si asocierea lor cu studiile noastre.

Solutia este simpla insa: termenul popor, destul de incarcat simbolic cu nuante etno-nationaliste, poate fi usor inlocuit cu “populatie” – neutru si stiintific corect. Mai mult, intrucat autorii mentioneaza ca nu doar etnici romani au participat la studiu, iar cetateni de alte etnii au dat raspunsuri relativ similare, atunci nici nu mai este nevoie de termenul nativ de “roman” – putem sa le spunem doar, asa cum se practica in psihologie, subiectii studiului. Membrii unei populatii, asa cum sunt subiectii studiului coordonat de profesorul David, au, fiecare dintre ei, o psihologie, un set de mecanisme cognitive, o serie de reprezentari. Evident ca reprezentarile mentale sunt distribuite intr-o populatie. Unele sunt des raspandite, altele sunt mai putin raspandite. Printre aceste reprezentari avem valori, imagini despre sine ca individ, despre ceilalti oameni, despre grupuri etnice, despre femei, despre barbati, despre pisici sau catei. Din nou, unele sunt mai raspandite (de exemplu ideea ca pisicile sunt egoiste iar cateii loiali sau ca americanii sunt puternici, populari/cu umor, patrioţi) altele mai putin raspandite (de exemplu ideea ca ar fi normal ca persoanele de acelasi sex sa se poata casatori). Toate elementele discutate de autori au aceasta structura distributionala, dupa cum sunt sigur ca reiese in studiul propriu-zis.

Intrebarea cea mare este: daca aceste elemente (valori, stereotipuri, atitudini, etc) au o distributie oarecare, cum se pot fi acestea agregate intr-un “profil psihologic al romanilor”? Am stabilit mai sus ca o populatie nu poate avea o psihologie, dar, chiar daca acceptam o exprimare metaforica, ce exact agregam? In prezentarea studiului, singura cifra mentionata este ca 50% dintre “romani” (sic!) ar face X. Bun, dar asta inseamna pentru fiecare “roman” care face X, avem un “roman” care face non-X. Despre care roman mai vorbim acum, cand, logic, sunt cel putin doi? Avem o tipologie duala? Sunt mai multe feluri de romani, si toate tipologiile sunt acoperite in studiu? Se merge pe reprezentarea dominanta, indiferent daca este in mod relativ sau absolut, indiferent de forma distributiei reprezentarilor? Ce se intampla acolo unde nu mai functioneaza agregarea nici macar ca metafora? Cu siguranta aceste probleme se regasesc in studiu, dar nu apar in prezentarea publica a rezultatelor. Inca o intrebare: psihologia acopera un domeniu vast de perceptii, atitudini, credinte, memorii, fel si chip de mecanisme cognitive le acopera oare studiul pe toate, asa cum sugereaza articolul hotarat “psihologia” sau “profilul”?

O remarca potential relevanta pe care am gasit-o ascunsa la sfarsitul studiului este: „profilul psihologic al romanilor este unul statistic, care nu poate fi aplicat la un individ, ci poate fi utilizat in situatii in care se doreste a se face politici publice si proiecte relevante pentru tara si/sau grupuri mari”. Cu aceasta afirmatie trebuie sa inceapa, nu sa se termine textul. Larry Hirschfeld, poate cel mai mare specialist in studierea esentialismului rasial, incepe si reaminteste in fiecare lucrare ca faptul ca suntem inclinati sa percepem “rase” umane, asta nu inseamna ca ele exista – un demers necesar intr-un studiu delicat si cu mare potential de interpretare gresita, ceea ce era cazul si aici.

Mai mult, prezentarea datelor nu este in spiritul citatului de mai sus. Peste tot se vorbeste despre “romani” ca substantiv multiplu comun, niciodata cu o dezagregare in grupuri sau distributii. Daca autorii au organizat subiectii studiului in vreo forma de grupuri sociale, nu apare nicaieri in prezentare, desi spatiu amplu este acordat altor date relativ pedestre. Exemplul de mai sus este graitor pentru modul de alegere a importantei, cand 50 de procente din populatie sunt alese sa reprezinte trasatura definitorie a “romanilor”. Filosofia limbajului si stiintei ne-a aratat ca, intr-un mod adanc, lucrurile sunt asa cum vorbim despre ele. Daca vorbim despre “romani”, ii cream simbolic ca entitate cu psihologie, insusiri, trasaturi. Ori asta este simplu gresit.

Exista si alte pasaje care sugereaza ca autorul este de acord cu cele mentionate mai sus, mai ales atunci cand spune ca “Acest profil deriva din interactiunile mediului socio-cultural, ecologic si biologic/genetic, sustinand apoi aceste medii.” Aceasta sugereaza o vizune contemporana a psihologiei a altor stiinte socio-umane, a interactiunii intre cultura, gene, si istorie, care determina o anumita distributie a reprezentarilor. Dar asta se impaca destul de greu cu ideile prezentate de profesorul David atunci cand acest studiu a fost prima oara mentionat, cu ocazia unei discutii despre patriotismul si belicozitatea “romanilor” – sau absenta acestora. Aici, este complet de neinteles cum un psiholog reputat isi pune problema morala a absentei patriotismului, cand patriotismul in sine este o atitudine enigmatica din punct de vedere ecologic, biologic sau genetic.

Pentru un psiholog, in special unul care se revendica din scoala evolutionista, este usor de inteles de ce cineva si-ar apara familia, casa, prietenii: investitie in urmasi, reciprocitate restransa, auto-conservare. Dar sa isi sacrifice viata pentru o entitate simbolica cum este “natiunea”? Sa isi riste viata ca sa omoare oameni care nu i-au facut nimic personal deoarece s-a declarat razboi? Aceste comportamente si reprezentarile asociate lor sunt procese recente si rare in istoria omenirii. Mai mult, altruismul non-genetic si investitia in valori sacre fac subiectul unor numeroase investigatii psihologice actuale care incearca isi dea seama de unde vin aceste inclinatii, cum sunt ele stabile din punct de vedere evolutiv, cand au aparut si cum se reproduc, etc. Dar nu le considera in nici un fel “normale” sau “civilizationale”. Mai mult, ele s-au dovedit a fi supralicitate: chiar si in acele “popoare patrioate”, maxim unul din zece soldati omoara intr-un razboi. Mai putin de trei din zece trag cu pusca vreodata. Exista multa ipocrizie in orice fel de raspuns, asa cum profesorul David cu siguranta stie din aplicarea metodelor de cercetare.

Se spune despre Caligula ca si-ar fi dorit ca poporul roman sa aiba un singur gat – pentru a-l decapita dintr-o singura lovitura. Ca cercetatori in stiintele sociale, ne-ar fi mai usor daca populatia Romaniei ar avea un singur cap, un singur creier, o singura structura psihologica pentru a o studia dintr-o singura cercetare. Atat Caligula cat si noi vom fi dezamagiti. Nu putem sa delimitam procesele psihologice ale locuitorilor unei tari printr-o singura miscare, si nici nu ar trebui sa incercam sa sugeram ca asta face psihologia transculturala. Ca sa inchei repetand ideea initiala: nu am schitat o critica a studiului, ci a prezentarii acestuia. Daca studiul era disponibil mai repede, probabil ca aceasta interventia ar fi imbracat o alta forma. Asa cum stau lucrurile acum, este doar o critica a stilului de prezentare si a termenilor folositi, precum si a potentialelor intelegeri gresite sau tendentioase pe care metoda de popularizare le permite, daca nu chiar sugereaza. Acestea fiind spuse, astept cu foarte mult interes studiul propriu-zis, precum si o diseminare imbunatatita a rezultatelor, de care sa ne bucuram toti cei din mediul academic, dar si publicul larg. In alte vremuri, altii decat noi ar fi spus “intregul popor”.

de Radu Umbres     HotNews.ro

  • Radu Umbres este Cercetator atasat la Departamentul de Antropologie, New School for Social Research, New York; Lector universitar la Departamentul de Sociologie, Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative; Cercetator postdoctoral, Colegiul Noua Europa

Magazinul caritabil SocialXchange, la care plătești în muncă

Persoanele cu venituri reduse, care sunt în evidenţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Sector 6, pot primi alimente, haine, jucării, produse de igienă personală, rechizite, cărţi şi chiar obiecte de mobilier, în schimbul muncii prestate. Pentru fiecare oră de muncă prestată oamenii acumulează puncte, cu care pot apoi achiziţiona produse din magazin.

Produsele din magazin provin din donaţii de la persoane fizice şi juridice, din orice colţ al ţării, în timp ce beneficiarii sunt doar persoane din evidenţa DGASPC Sector 6. „Acest magazin va exista atâta timp cât vor exista persoane aflate în nevoie şi atâta timp cât vor exista donatori”, a declarat, joi, Marius Lăcătuş, directorul general al DGASPC Sector 6.

Sistemul de puncte păstrează un echilibru între o rețea de schimb și o retea caritabilă. Astfel, se folosește o metodă mai complexă care constă în schimbarea de bunuri (alimente, haine, rechizite etc.) pe servicii (servicii de curățenie, cursuri de utilizare a calculatorului, șah, activități sportive etc.), prin intermediul unei Unități Locale de Valoare denumită „punct”.

De la deschiderea magazinului, la jumătatea lui decembrie 2014, şi până în prezent, au fost 44 de donatori şi 24 de beneficiari, potrivit lui Mihai Preda, coordonatorul magazinului. Până în prezent, un bărbat a prestat cele mai multe ore de muncă, 42 de ore, de la curăţenie în curtea unui centru DGASPC Sector 6 şi până la săpat pământul sau curăţat zăpada, într-un centru al DGASPC. „Avem o listă de circa 50 beneficari pe care îi rulăm în funcţie de timpul pe care îl au la dispoziţie şi de munca pe care o pot presta. Vrem să încercăm să colaborăm şi cu ADP-ul să ne putem extinde, ca să găsim şi alte activităţi”, a explicat Mihai Preda.

Valoarea muncii prestate de beneficiari variază în funcție de complexitate, de regulă între 8 şi 16 puncte. „De exemplu pentru o oră de călcat rufe se primesc 8 puncte, întrucât este o activitate destul de minuțioasă. Pentru curățat zăpada sau săpat se primesc câte 10 puncte pe oră, sortat îmbrăcăminte – 6 puncte, iar pentru încărcat/descărcat marfă clienții beneficiari primesc 10 puncte/oră.

Pentru stabilirea punctajului pentru alte servicii se vor căuta tarifele de pe piață, în funcție de acestea se vor stabili și tarifele pentru serviciile magazinului”, a explicat Mihai Preda, la solicitarea B365.ro.

„Vrem să promovăm demnitatea. Nu trebuie să confundăm mila cu ajutorul oferit unor persoane care sunt demne, care nu vor să cerşească, nu vor să primească ceva fără a face nimic. Acest magazinul este liantul în această problemă. Punctele se câştigă muncind. Nu condiţionăm ajutorul social oferit de autoritatea locală şi Guvernul României. Acest proiect se doreşte a fi unul complementar, de conştientizare. Prin urmare, orice persoană care munceşte poate să-şi aleagă de aici orice obiect pentru că nimeni nu ştie mai bine decât acea persoană care sunt nevoile reale apropiate. Astfel, muncind pentru ele îşi va drămui punctele pentru a-şi lua un produs care îi este absolut necesar”, a explicat Marius Lăcătuş, la inaugurarea magazinului.

Oamenii care vor să facă donaţii pot dona alimente neperisabile, rechizite, cărţi, jucării, materiale de igienă, haine, obiecte de mobilier sau electrocasnice. Până în prezent cele mai multe donaţii au fost de haine, în timp ce produsele alimentare sunt cele mai căutate, potrivit coordonatorului magazinului. Dintre produsele alimentare, la mare căutare sunt uleiul, zahărul, orezul, pasta de tomate, iar dintre produsele nealimentare se numără cele pentru copii, produsele de igienă şi hainele. „Mai avem şi promoţii la produse care nu se vând sau a căror durată de valabilitate se apropie de expirare. Pe primii beneficiari i-am dus mai întâi în camera cu produse nealimentare. Iniţial şi-au ales detergenţi şi haine, însă când au ajuns în camera cu alimente au renunţat la produsele nealimentare şi au ales alimentele”, a mai spus Mihai Preda.

Ce servicii primesc donatorii în schimbul produselor oferite

„Donatorilor le oferim, pe lângă zâmbete şi mulţumiri, diverse servicii, precum acces la salinoterapie, kinetoterapie, masaj, acces la un teren de tenis de câmp, acces la tenis de masă, de care ei pot beneficia folosind punctele pe care le primesc pentru donaţiile făcute. Donatorii vor să ştie că există transparenţă totală în ceea ce priveşte donaţiile şi, totodată, vor să ştie că acestea ajung la persoanele care într-adevăr au nevoie şi care, cu ajutorul acestor donaţii, pot să iasă dintr-o situaţie de impas. Făcând acest sistem putem să-i ajutăm şi pe unii şi pe ceilalţi”, a mai spus Lăcătuş

Donatorii pot schimba punctele primite, pe care le pot folosi pentru anumite servicii oferite de DGASPC Sector 6, precum:

– servicii de agrement: acces la un teren de tenis sau la mese de ping-pong

– salinoterapie

– evaluare şi consiliere psihologică

– cursuri de parenting şi de dezvoltare profesională

– spaţii şi dotări cursuri şi conferinţe

– organizare de evenimente.

Special pentru copii se oferă următoarele servicii:

– salinoterapie, recuperare medicală

– acces la spaţii de joacă sau pentru evenimente, animaţie de petrecere

– cursuri de karate, scrimă, şah, informatică, dans, limbi străine

– evaluare şi consiliere psihologică.

Valoarea punctelor aferente donaţiei reprezintă jumătate din valoarea bunurilor donate. Astfel, pentru o donaţie de 100 de lei, donatorii primesc în schimb 50 de puncte.

Donatorii care nu vor să beneficieze de punctele respective pot solicita ca punctele lor să fie transferate altor persoane, fie nominalizând cui vor să doneze punctele, în cazul în care vor să le doneze unor bătrâni care nu pot presta ore de muncă pentru a beneficia de produse, fie precizând că vor ca respectivele puncte să fie donate celor care au nevoie de ele.

Potrivit reprezentanţilor DGASPC Sector 6 mulţi dintre donatori ajung să doneze punctele primite în schimbul produselor pe care le aduc în magazin.

Citeşte şi: La Magazinul SocialXChange cumperi cât muncești. Prețul obiectelor, calculat în ore de muncă

Magazinul este deschis de luni până vineri între orele 8.00 – 16.30, în timp ce donaţiile se pot face oricând, apelând la datele de contact disponibile pe site-ul magazinului Social XChange.

Cât costă produsele din magazinul caritabil Social XChange

Produsele din magazin sunt atât noi, cât şi folosite, dar în stare bună. Hainele, jucăriile, dar şi celelalte obiecte second hand donate sunt spălate şi au aviz epidemiologic, potrivit lui Nicolae Gorunescu, director executiv la Direcţia Protecţia Copilului Sector 6. Înainte ca produsele să ajungă în magazin se face o evaluare a acestora, pentru a se stabili preţul care va fi afişat şi numărul de puncte de care va beneficia donatorul.

Fiecare punct din preţul afişat la raft echivalează cu 1 leu, iar preţurile produselor sunt mai mici decât cele din magazinele obişnuite. Valoarea produselor disponibile la Social XChange ajunge până la 80% din preţul afişat în magazine.

Pentru donatori, valoarea punctelor aferente donaţiei reprezintă jumătate din valoarea bunurilor donate. Astfel, pentru o donaţie de 100 de lei, donatorii primesc în schimb 50 de puncte pe care le pot folosi pentru a beneficia de serviciile oferite de DGASPC Sector 6.

Beneficiarii care vor anumite bunuri, fie că e vorba de obiecte de mobilier sau produse electronice şi electrocasnice pot „bloca” produsele dorite, anunţându-i pe reprezentanţii magazinului că vor să primească produsele respective atunci când acumulează suficiente puncte, a mai spus Lăcătuş.

Iată câteva dintre preţurile produselor disponibile în magazin:

– 1 l de ulei – 3 puncte

– 1kg făină – 1 punct

– 1 kg sare – 0,5 puncte

– 1 kg mălai – 1 punct

– 1 kg de zahăr – 2 puncte

– 1 kg de fasole – 6 puncte

– 1 conservă de ton – 6 puncte

– 1 borcan de gem – 3 sau 4 puncte

– 1 l oţet – 2 puncte

– 1 kg orez – 3 puncte

– roşii la cutie – 2 puncte

– 1 borcan de varză murată – 3 puncte

– 1 conservă de carne de vită – 3 puncte

– 1 conservă pate de porc – 4 puncte

– 1 conservă de fasole cu costiţă – 2 puncte

– 1 conservă de carne de porc – 4 puncte

– 1 conservă paste de tomate – 4 puncte

– 1 borcan de compot de piersici – 3 puncte

– 1 conservă compot de ananas – 3 puncte

– 1 conservă ciuperci – 3 puncte

– 1 borcan de mazăre – 2 puncte

– 1 borcan fasole verde – 4 puncte

– paste făinoase – 2 puncte/punga

– ceaiuri – 1 – 3 puncte cutia

– napolitane – 1 punct

– biscuiţi – 0,5 puncte

– 1 cutie fulgi de cartofi – 2 puncte

– 1 borcan de zacuscă – 3 puncte

– supă instant – 0,5 puncte/ punga

– lapte praf – 13 – 22 puncte/ cutia

– şampon pentru copii – 7 sau 12 puncte

– săpun pentru copii – 2 puncte

– 1 l clor – 1 punct

– 1 sticlă detergent de vase 1 l – 2 puncte

– bureţi de vase – 4 puncte setul

– detergent – 10 puncte

– şerveţele umede pentru copii – 2 sau 3 puncte

– set de 5 săpunuri – 2,5 puncte

– scutece pentru copii – 20 – 41 puncte/ bax

– rechizite – 0,5 – 8 puncte

– fotoliu – 25 puncte

– suzete – 3 sau 4 puncte bucata

– biberon – 3 puncte

– laptop de jucărie pentru copii – 2 puncte

– scaun de masă pentru bebeluşi – 10 puncte

– pătuţ pentru copii – 10 puncte

– jucării de pluş – 0,5 sau 1 punct

– cărţi – 0,5 sau 1 punct

– haine – 1 – 3 puncte

– biciclete pentru copii – 20 sau 40 puncte

Mai multe produse disponibile în magazin şi preţurile acestora AICI.

Magazinul SocialXChange este situat în Cartierul Crângași, zona Podul Grant (Calea Crângași, Nr. 3), și funcționează de la începutul anului, urmând să fie inaugurat în curând. La Magazinul SocialXchange se poate ajunge cu următoarele mijloace de transport în comun: 178, 11, 44, stația Pasaj Grant. Pentru mai multe detalii urmăriți pagina de Facebook a magazinului SocialXChange.

scrisă de

Documentar: H.P. Lovecraft: Fear Of The Unknown [2008] (în limba engleză)

Festivalul Internațional de Poezie București și Târgul Național al Cărții de Poezie, în luna mai

Image result for bold books paintingsCea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB), în care organizatorii își propun să aducă în fața publicului românesc poeți din spațiul european care pot oferi o perspectivă de ansamblu asupra fenomenului poetic contemporan, se va desfășura în perioada 13 – 17 mai.

Potrivit unui comunicat al Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR) transmis marți AGERPRES, în aceeași perioadă, în Capitală va avea loc cea de-a șasea ediție a Târgului Național al Cărții de Poezie (TNCP), „în care poezia, cartea de poezie, poeții și revistele de cultură care publică poezie vor fi protagoniști ai unui eveniment inedit în spațiul românesc postdecembrist, un festival unic ce pune la loc de cinste creația poetică, marcă identitară a oricărui spațiu cultural veritabil”.

Proiectul vizează: readucerea poeziei în atenția publicului larg; promovarea editurilor și a revistelor culturale care publică poezie; producerea unui spectacol poetic de amploare, prin organizarea profesionistă a lecturilor publice de poezie (cu autori din țară și din străinătate, din toate generațiile), vizualizările de filme, organizarea unor sesiuni de poetry performance au fost activități ce au beneficiat de aprecierea publicului, atingând standardele occidentale ale promovării poeziei în spațiul public.

De asemenea, MNLR, principalul organizator al celor două evenimente, urmărește: dezbaterea aspectelor problematice actuale ale poeziei prin organizarea de colocvii și de mese rotunde internaționale, readucerea în atenția mass-media a importanței actului poetic, ca și prezentarea unei secțiuni cât mai diverse și mai generoase din poezia contemporană europeană.

La primele patru ediții TNCP au participat peste 170 de poeți români contemporani, numărul trecând de 200 odată cu cea de-a cincea ediție, din 2014.

Evenimentul este organizat în colaborare cu: Filiala București Poezie — Uniunea Scriitorilor din România; Institutul Cultural Român; Asociația Euro CulturArt și Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian”, mai informează MNLR.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niță)