Author Archives: 1traducator

Atenție: Dacă nu conțin Apostila de la Haga, traducerile din Grecia nu pot fi acceptate de autoritățile române

Problematica traducerilor din limba greacă în limba română efectuate de serviciul traduceri al Ministerul Elen de Externe (cu birou de lucru cu publicul în Monastiraki) continuă să fie una nelămurită de vreme ce există diferențe între sistemele efectuării traducerilor în cele două țări Grecia – România.

În acest sens, am efectuat nenumărate întrebări atât serviciului elen de traduceri, precum și unor traducători ai serviciului amintit, dar și părții române din cadrul Ministerului de Externe.

Care este însă situația?

În România, traducerile acceptate de autorități sunt cele ale traducătorilor autorizați de Ministerul Justiției din România, cu supralegalizarea semnăturii traducătorului la notar. Tot în România mai sunt acceptate, traducerile efectuate și în străinătate dacă traducerea conține Apostila de la Haga.

Mai mulți români din Grecia s-au trezit, în ultima perioadă, la Secția Consulară din Atena, că nu pot folosi traducerile efectuate la serviciul traduceri al Ministerul Elen de Externe (cu birou de lucru cu publicul în Monastiraki). Care este cauza am încercat să aflăm de la Ministerul Român de Externe, autoritatea în măsură să menționeze dacă traducerile efectuate la Ministerul de Externe Elen sunt acceptate la Secțiile Consulare din Atena și Salonic.

Prin răspunsul nr. A1/1599 din 5 noiembrie 2015, Ministerul Afacerilor Externe, prin Direcţia Purtător de Cuvânt şi Comunicare, răspunde solicitării Ziarul Online Românesc din Grecia, Romedia.gr și menționează că:

Documentele emise de autoritățile elene, inclusiv traducerile legalizate notarial, sunt recunoscute în țara noastră, din punct de vedere formal, numai dacă sunt prevăzute cu Apostila instituită de Convenția de la Haga din 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, convenție la care atât România, cât și Grecia sunt părți. În consecință, pentru a putea fi folosite în cadrul procedurilor consulare instrumentate de Ambasada României la Atena sau de Consulatul General al României la Salonic, în special în cadrul procedurilor în materie de stare civilă, traducerile efectuate și legalizate de instituțiile elene trebuie să fie apostilate în prealabil.

În practică, s-a constatat că traducerile efectuate și legalizate de către biroul de traduceri din cadrul Ministerului Afacerilor Externe elen nu sunt prevăzute cu apostila necesară, motiv pentru care nu pot fi recunoscute ca atare de către autoritățile române„, se menționează în comunicatul emis de MAE, Direcţia Purtător de Cuvânt şi Comunicare.

Am încercat să aflăm și de la partea elenă de ce nu se apostilează aceste traduceri și ni s-a pus la dispoziție răspunsul emis de Direcția Descentralizată Atena, Serviciul Administrativ.

Serviciul elen responsabil cu apostilarea documentelor a răspuns Secției Consulare a Ambasadei României cu privire la apostilarea traducerilor în limba română efectuate de Serviciul Traduceri al Ministerului de Externe, prin adresa nr. 21925/17521 încă din 2014 și menționează:„Așa cum rezultă din Legea 197 (MO 188 t-A / 27-11-1984) adoptarea Convenției de la Haga că Apostila se pune pe document. De asemenea, în conformitate cu documentul cu nr de protocol 36718 Serviciului Producției și Simplificării Procedurilor din Ministerul de Interne, traducerile Ministerului de Externe reprezintă deja documente ale autorității administrative, iar când este vorba de traducerea unui document care conține deja Apostila, apostilarea traducerii nu oferă o valoare probantă plus documentului.”

Acesta este răspunsul Direcției Descentralizate din Atena către Ambasada României din urmă cu mai bine un an de zile, precizându-se de partea elenă că „apostilarea traducerii nu oferă o valoare probantă în plus documentului.”

Cum am precizat mai sus, referitor la această problemă Ministerul Afacerilor Externe, răspunde în exclusivitate, publicației noastre – ROMEDIA, că: „…În special în cadrul procedurilor în materie de stare civilă, traducerile efectuate și legalizate de instituțiile elene trebuie să fie apostilate în prealabil.” Pentru a lămuri și mai mult situația MAE adaugă că: „În practică, s-a constatat că traducerile efectuate și legalizate de către biroul de traduceri din cadrul Ministerului Afacerilor Externe elen nu sunt prevăzute cu apostila necesară, motiv pentru care nu pot fi recunoscute ca atare de către autoritățile române„, așa cum se menționează în comunicatul emis de MAE, Direcţia Purtător de Cuvânt şi Comunicare.

Pe scurt, MAE menționează că fără apostilarea traducerii aceasta nu poate fi acceptată de autoritățile române, iar serviciul elen de aspostilări precizează că „apostilarea traducerii nu oferă o valoare probantă în plus documentului.

N.N. Situația, în practică, înseamnă că documentul elen de stare civilă este apostilat și tradus la Ministerul de Externe, iar mai apoi se apostilează și traducerea (deci două apostile separate una pe document, una pe traducere). Sistemul din România permite ca traducerile efectuate de traducători autorizați de Ministerul Justiției din România să fie aspotilate și cetățenii le pot utiliza fără probleme în Grecia. În Grecia, nu este posibil acest lucru, deocamdată.

Pentru a veni în sprijinul cetățenilor vă punem la dispoziție link-ul unde găsiți numele și datele de contact ale traducătorilor autorizați de Ministerul Justiției din România care au birouri în GreciaTRADUCATORI AUTORIZATI. Menționăm că și Serviciile Consulare oferă servicii de traducere pentru deservirea cetățeanului.

Ana Țuțuianu – Ziarul Online Românesc din Grecia, Romedia.gr

sursa: rgnpress.ro

 

Este „cool” să fii educat! S-a lansat CuGeT – Olimpiada de Cultură Generală a Tinerilor Clujeni

Image result for Cultură GeneralăUn proiect menit să schimbe mentalități și să deschidă interesul tinerilor pentru cunoaștere a fost lansat la Cluj, în 12 noiembrie. Olimpiada de Cultură Generală a Tinerilor Clujeni – CuGeT ar putea deveni cea mai mare competiție de cultură generală din România. Pornind de la convingerea că un grad ridicat de cultură generală este un element necesar dezvoltării societății în ansamblul său, concursul urmărește să readucă pasiunea pentru lectură și cunoaștere în rândul tinerilor și să-i recompenseze pe cei mereu curioși să știe cât mai multe despre lumea din jurul lor. Inițiatorii acestui demers sunt Asociația Femeilor de Afaceri (AFA) Cluj, împreună cu Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca și Vitrina Advertising.

CuGeT se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 25 de ani și se desfășoară în perioada noiembrie 2015 – aprilie 2016, în mai multe etape de concurs, fiind dotat cu premii atrăgătoare în valoare totală de peste 40.000 de lei.

“Tinerii vor fi împărțiți în trei categorii de vârstă (clasele IX-X, XI-XII și tineri de 18-25 de ani) și vor concura prin completarea contra-cronometru a unor teste grilă, iar în finală se vor întrece în fața publicului, în cadrul unui spectacol televizat. Domeniile vizate prin întrebările de concurs sunt: Artă (Pictură, Sculptură, Arhitectură); Sport, Muzică și dans; Teatru și film; Literatura română și universală; Științele exacte; Științele naturii; Geopolitică; Cluj-Napoca; Europa și europenism; Cultură web. Finala va avea loc în 16 aprilie”, a declarat Monica Dragu-Covriga, coordonator al concursului în cadrul Asociației Femeilor de Afaceri.

Proiectul începe în toamna 2015, anul în care Clujul este Capitala Europeană a Tineretului, și pregătește orașul pentru 2021, în perspectiva Capitalei Culturale Europene.

„Dorim să îi atragem pe tineri printr-o comunicare inteligentă. Vom încerca să îi facem să fie mândri că au cunoștințe. Numele lor va figura pe afișe în școli, concursul va fi unul cunoscut iar tinerii se vor antrena între ei, discutând despre întrebările acestuia. Am gândit acest proiect din dorința de a încuraja tinerii să se instruiască mai mult, să devină mai citiți, mai informați și să considere «cool» să aibă cunoștințe de cultură generală. Ne dorim ca această competiție să devină în scurt timp unul dintre cele mai iubite evenimente ale Clujului, iar tinerii să aștepte CuGeT cu interes maxim de la un an la altul”, a declarat Mihaela Rus, președintele AFA Cluj.

Olimpiada CuGeT se adresează tuturor tinerilor de 14-25 de ani care studiază, lucrează sau trăiesc în Cluj-Napoca. Elevii de liceu pot participa la competiție fie prin intermediul școlilor unde sunt înscriși (22 de licee s-au înscris deja în competiție), fie direct prin înscriere pe site-ul http://www.cuget.afacj.ro. Pe site sunt așteptați să se înscrie și tinerii de 18-25 de ani.

„Am spus “da” acestui proiect din primul moment. Inspectoratul Școlar Județean Cluj se implică prin directorii școlilor și profesorii care vor fi voluntari. Ideea unui astfel de concurs este foarte bună. Concursul ar putea devein un brand al Clujului”, a precizat Mariana Pop, inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

Concursul începe în 18 noiembrie, cu proba pe clase pentru elevii din cele 22 de licee înscrise în competiție. Aceștia vor primi chestionare cu 25 de întrebări, iar cei care răspund corect la minim 20 dintre ele se califică la proba pe școală. Lista școlilor participante și regulamentul competiției pot fi consultate online, la http://www.cuget.afacj.ro. Elevii din afara școlilor participante, precum și absolvenții de liceu cu vârsta de până la 25 de ani, se pot înscrie direct pe site-ul competiției în perioada 12 noiembrie – 10 decembrie. Pentru aceștia, prima probă se va desfășura în ianuarie 2016.

Valoarea totală a premiilor puse în joc este de peste 40.000 de lei, net. La fiecare din cele trei categorii (clasele IX-X, XI-XII și tineri de 18-25 de ani), câștigătorii vor primi câte 5.000 de lei, ocupanții locului doi – câte 3.500 de lei, și cei de pe locul trei – câte 2.000 de lei. Toți finaliștii vor fi recompensați cu câte 150 de lei. Fondul de premiere este asigurat integral de AFA Cluj.

scris de

sursa: voceatransilvaniei.ro 

foto 

Târgul Gaudeamus 2015: 300 de expozanţi, 700 de evenimente editoriale şi participanţi în premieră

Aproximativ 300 de expozanţi, peste 700 de evenimente editoriale, participanţi în premieră, dar şi multe surprize îi aşteaptă pe iubitorii de literatură, în perioada 18 – 22 noiembrie, la Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură din Bucureşti.

Joi, a avut loc o conferinţă de presă pentru a anunţa evenimentele de la ediţia din acest an a Târgului Gaudeamus, la care au participat, printre alţii, Oltea Şerban-Pârâu, directorul Centrului Cultural Media Radio România, Vladimir Epstein, iniţiatorul Târgului Gaudeamus, şi Joanne Lemay, preşedintele GADIF – Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România şi ambasadorul Canadei la Bucureşti.

Târgul Internaţional Gaudeamus este principala componentă a Programului Lectura, un proiect de anvergură naţională iniţiat de Radio România în 1994, având ca principal obiectiv susţinerea culturii româneşti prin evenimente expoziţionale dedicate cărţii şi educaţiei. Sloganul ediţiei din acest an a Târgului Internaţional Gaudeamus, care va avea loc în perioada 18 – 22 noiembrie, în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo din Bucureşti, este „Cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio”.

La conferinţa de presă, Oltea Şerban-Pârâu a prezentat, pe scurt, ce a însemnat Gaudeamus până în prezent, respectiv 90 de târguri în Bucureşti şi în ţară, peste 2.485.000 de vizitatori şi aproape 9.700 de manifestări, organizate în acest cadru.

De asemenea, directoarea Centrului Cultural Media Radio România a precizat că, la ediţia din acest an a Târgului Gaudeamus, sunt pregătite foarte multe noutăţi, pentru că organizatorii şi-au propus să fie „buni ghizi în domeniul cărţii”.

Astfel, vor fi aproximativ 300 de expozanţi – un nucleu puternic şi bine definit de edituri româneşti cu tradiţie, instituţii de învăţământ, difuzori de carte şi publicaţii, asociaţii profesionale şi organizaţii active în domeniile cultură şi educaţie, prezente an de an la Gaudeamus, cărora li se adaugă numeroşi participanţi în premieră şi peste 700 de evenimente editoriale şi profesionale. Potrivit directoarei Centrului Cultural Media Radio România, Gaudeamus reprezintă un loc de întâlnire pentru un public foarte divers şi numeros şi şansa cititorilor de a avea contacte vii cu alţi oameni, cu alţi iubitori de carte.

Invitatul de onoare al ediţiei din acest an este GADIF – Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România, iar preşedintele de onoare al Târgului Gaudeamus 2015 este Victor Ieronim Stoichiţă, reputat cercetător şi profesor de istoria artei, stabilit în prezent în Elveţia.

GADIF, instituţie creată în urma summitului Francofoniei de la Montreux din 2010, de reprezentanţii statelor şi guvernelor membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei în România, are ca obiectiv susţinerea şi promovarea limbii franceze şi a valorilor de diversitate culturală şi lingvistică, de pace, democraţie şi drepturile omului.

Programul variat al invitatului de onoare cuprinde peste 20 de evenimente organizate în acest interval în incinta târgului şi în alte spaţii din Bucureşti (mese rotunde cu tematică francofonă, lansări de carte, o expoziţie de fotografii suprarealiste şi numeroase alte activităţi, susţinute de scriitori, artişti, profesori de istoria artei şi a literaturii, nume bine cunoscute în peisajul cultural contemporan francofon).

La conferinţa de presă de joi, Vladimir Epstein, iniţiatorul acestui eveniment, a precizat că Târgul Gaudeamus se adresează „unei pieţe dificile, aflate într-o situaţie delicată”. „Pariul nostru, ca promotori, este să producem tot timpul noutăţi, iar, când ele se dovedesc a avea un bun ecou, să rămână la Gaudeamus”, a spus Vladimir Epstein.

Acesta a dat şi câteva exemple de proiecte care au fost lansate la Gaudeamus şi s-au menţinut de-a lungul ediţiilor ulterioare. Printe acestea se numără „Cărţile se întorc acasă”, o campanie de donaţie de carte derulată pe parcursul târgurilor Gaudeamus, în beneficiul bibliotecilor publice din România. De la lansarea acestui proiect, în 2010, peste 140.000 de volume au ajuns, prin generozitatea expozanţilor şi vizitatorilor Gaudeamus, în peste 340 de biblioteci aflate în aria de acoperire a posturilor Radio România. Campania va continua şi pe parcursul ediţiei din acest an a Târgului Internaţional Gaudeamus, iar donaţiile de carte se primesc în intervalul 18 – 22 noiembrie la Romexpo, zilnic între orele 10.00 şi 20.00. Fondul de carte astfel constituit va avea ca destinaţie biblioteci publice din oraşul Rupea (judeţul Braşov) şi din localitatea Scoreiu (judeţul Sibiu).

Un alt proiect pe care Vladimir Epstein l-a menţionat a fost „Invitaţi de nota 10: Olimpicii României”, care îşi propune să aducă în prim-plan competitivitatea şi excelenţa învăţământului românesc, să atragă atenţia asupra performanţelor şi potenţialului reprezentanţilor săi de top pentru viitorul României. La Gaudeamus 2015, şapte elevi din Bucureşti, medaliaţi cu aur la concursuri internaţionale la diverse discipline, beneficiari ai bursei „Meritul olimpic internaţional”, vor fi premiaţi într-o ceremonie care va avea loc pe 21 noiembrie, de la ora 15.00, la standul Automobile Dacia. Premiile vor fi oferite de Radio România şi Automobile Dacia. Despre acest proiect, Vladimir Epstein a precizat că organizatorii vor „să facă din tinerii României vedete, eroi, chiar şi pentru o singură zi, în târgurile Gaudeamus”.

Totodată, Vladimir Epstein a menţionat tombola Gaudeamus, care oferă vizitatorilor ediţiei ocazia de a câştiga numeroase premii atractive. Câştigătorii premiilor vor fi stabiliţi prin tragerile la sorţi care vor avea loc zilnic, în incinta târgului, iar regulamentul tombolei este disponibil în incinta târgului şi pe www.gaudeamus.ro. Acesta a precizat că Gaudeamus este un târg interactiv, iar votul publicului contează mult.

Ca în fiecare an, şi la această ediţie vor fi oferite premiile Târgului Internaţional Gaudeamus, pe 22 noiembrie, de la ora 17.00.

Accesul publicului în incinta târgului se va face pe baza biletelor, în valoare de 5 lei, şi a abonamentelor de intrare, în valoare de 10 lei, valabile pentru toată perioada, care vor constitui, totodată, şi suportul pentru tombola Gaudeamus. Ca şi la ediţiile precedente, numeroase categorii de public, bine reprezentate ca pondere în numărul total de vizitatori, vor beneficia de acces gratuit în incintă: preşcolarii, elevii, studenţii, cadrele didactice, alţi profesionişti din domeniile editorial-educaţional, jurnaliştii, pensionarii, persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora, grupurile organizate, sunt cei care pot intra la târg gratuit, pe baza documentelor specifice fiecărei categorii (dacă este cazul).

Programul de vizitare este zilnic, între orele 10.00 şi 20.00.

Cea de-a 22-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus, care va avea loc în perioada 18 – 22 noiembrie, este iniţiată şi organizată de Radio România. Deschiderea oficială va avea loc pe 18 noiembrie, la ora 12.00.

de Dorina Calin

sursa: mediafax.ro 

Scriitorul mexican Fernando del Paso a primit premiul Cervantes

Scriitorul mexican Fernando del Paso, 80 de ani, autor al unor opere clasice pentru literatura mexicană, așa cum este „Palinuro de México”, a primit joi premiul Cervantes, cea mai înaltă distincție a literaturii hispanice, conform unui anunț făcut de Ministerul spaniol al Culturii, transmite AFP.

Foto: (c) Arte Mx / www.facebook.com

Juriul l-a recompensat pe Fernando del Paso „pentru contribuția sa în dezvoltarea romanului care combină tradiția și modernitatea, la fel cum a făcut, la vremea sa, și Cervantes”, a declarat ministrul spaniol al culturii, Ínigo Méndez de Vigo, în cadrul unei conferințe de presă.

Considerat drept unul dintre principalii reprezentanți ai literaturii mexicane, Fernando del Paso este „unul dintre autorii cei mai citiți și cei mai premiați (din Mexic) și considerăm că merită acest premiu”, conform unui reprezentant al Academiei Regale spaniole.

Născut în 1935 la Ciudad de Mexico, Fernando del Paso este romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat și chiar și animator de radio și scriitor de cărți pentru copii. Dintre operele sale reamintim romanele „Palinuro de México”, „José Trigo” sau „Noticias del Imperio”, precum și volumul de poezie ” Sonetos del amor y de lo diario”.

Influențat de scriitori uriași ai literaturii mondiale, precum Gustave Flaubert sau James Joyce, Fernando del Paso recunoștea într-un interviu oferit în urmă cu câțiva ani cotidianului spaniol El Pais că „istoria este eșafodajul romanelor mele”.

Premiul Cervantes este însoțit de un cec în valoare de 125.000 de euro. Anul trecut a fost câștigat de scriitorul spaniol Juan Goytisolo. Printre alți iluștri laureați ai acestui premiu se mai numără Mario Vargas Llosa (1994) sau Octavio Paz (1981).

AGERPRES/(AS — editor: Codruț Bălu)

Trei scrisori adresate de Noica lui Cioran vor fi prezentate publicului

Trei scrisori adresate de Noica lui Cioran vor fi prezentate publicului: Am impresia că toți în jurul meu te nedreptățesc, chiar atunci când te laudă

Trei scrisori în original adresate, în anii 1933-1934, de Constantin Noica lui Emil Cioran vor fi prezentate publicului, în premieră, sâmbătă, în cadrul unei expoziții ce va avea loc la Biblioteca Județeană „Astra” din Sibiu, cu ocazia manifestării „Zilele Emil Cioran”.

Aceste scrisori, care arată prietenia dintre Noica și Cioran, fac parte dintr-un număr de 600 de manuscrise donate bibliotecii sibiene de fratele lui Emil Cioran, Aurel. Scrisorile sunt păstrate la Biblioteca Județeană „Astra”, la „Colecții speciale”, a precizat, pentru Agerpres, directorul bibliotecii, Silviu Borș.

În prima scrisoare, datată 3 iunie 1933, Noica îi scrie lui Cioran, de la București, mărturisindu-i că este surprins de faptul că singurătatea acestuia „nu mai este perfectă”.

„Dragă Cioran, faptul că singurătatea ta nu mai este perfectă mă surprinde puțin. Nu mă așteptam să crezi și tu atât de repede în acest ‘loc comun’. Dar nu trebuie să te superi de ceea ce-ți spun. Știi bine, mai întâi, că eu nu mai sunt de multă vreme singur, așa că n-aș putea să-ți spun cu un ton disprețuitor lucrul acesta. Pe urmă sunt convins că ai resurse de viață atât de mari încât poți transfigura orice experiență, oricât de comună. Dar are propriu-zis vreun sens lucrul acesta: experiență comună?”, spune Constantin Noica.

La o lună după această scrisoare, Noica revine cu o alta, de această dată expediată din Sinaia. Cu acest prilej, Noica îl întreabă pe Cioran dacă nu e capabil „de puțin calm, de o concentrare la o temperatură mai joasă” a vieții sale sufletești.

„Rândurile tale, cărora le asociez câteva articole din ultimul timp din ‘Vremea’ și ‘România literară’, mi se par direct impresionante. E ceva exasperat, e ceva dus la capăt cu tine, care ar trebui rezolvat cu calm și seninătate. Crezi că nu ești capabil de puțin calm, de o concentrare la o temperatură mai joasă a vieții tale sufletești? Știu că toate lucrurile astea sunt vii la tine, dar încă… Nu se poate să abandonezi atât de repede aceste câteva șanse pe care le avem cu tine în viață: școala, profesiunea, dragostea — care-s tot atâtea uitări de sine”, scrie Constantin Noica.

După un an, în 8 iunie 1934, Constantin Noica revine cu o altă scrisoare, de la București, în care vorbește de prietenia „atât de teoretică și totuși deloc lipsită de căldură” cu Emil Cioran.

„Rămas (mai degrabă voia mea) mai mult fără prieteni, în orașul ăsta unde cunosc aproape pe toată lumea, mă gândesc cu plăcere la prietenia noastră, atât de teoretică și totuși deloc lipsită — cel puțin în ce mă privește — de căldură. Nu știu de ce am impresia că toți în jurul meu te înțeleg prost și te nedreptățesc, chiar atunci când te laudă. Acum, cu prilejul apariției cărții tale, îmi pot da seama de toată incapacitatea lor de a privi capul tău așa cum trebuie. Ei cred că te înțeleg și se apropie de tine dacă rostesc la anumite ocazii fraze asemănătoare cu ale tale. Dar de câte ori mai aproape nu sunt eu, poate, care particip la gândul tău și spun totuși alte lucruri?”, se întreabă Noica.
Coordonatorul științific al manifestării „Zilele Emil Cioran” de la Sibiu, profesorul universitar Mirela Ocinic, de la Universitatea „Lucian Blaga”, consideră că această ultimă scrisoare, cea din 1934, arată cât de mult îl prețuia Noica pe Cioran.
FOTO: Agerpres 

Gaudeamus, campania Cartea în așteptare

Image result for books imagesCampania Cartea în așteptare a Grupul editorial ALL continuă și anul acesta în perioada 18-22 noiembrie 2015, la cea de-a XXII-a ediție a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învățătură. Bookblog.ro susține și această a doua ediție.

Cartea în așteptare este un proiect care încurajează lectura și cultivarea interesului pentru cărți în rândul tinerilor.

Nu toți cei care vor să citească au bani de cărți. De aceea, Grupul editorial ALL le oferă cititorilor darnici prilejul de a-i ajuta pe elevi și studenți să descopere bucuria lecturii. Cei care vizitează standul ALL de la Gaudeamus pot cumpăra o carte care le place, plătind doar jumătate din preț, cu condiția să o lase la raftul special amenajat, în așteptarea cititorului potrivit.

Dăruieşte bucuria lecturii @Gaudeamus!

  1. Alege o carte care îţi place din standul ALL @Gaudeamus.
  2. Plăteşte jumătate din preţul de stand la casă.
  3. Las-o în raftul Cartea în aşteptare special amenajat în standul ALL.

Elevii și studenții se vor bucura de cărțile din acest raft. La finalul Târgului, cărțile rămase în raftul Cartea în așteptare vor fi donate bibliotecii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București.

348 de cărți au fost donate la Bookfest 2015 în cadrul primei ediții a campaniei Cartea în așteptare.

Scris de

Muzeul Rodin din Paris, redeschis pentru public, după renovări de trei ani

Muzeul Rodin din Paris va fi redeschis pentru public în această săptămână, după renovări care au durat trei ani, şi va include o nouă expoziţie dedicată renumitului sculptor francez, informează Reuters.

Situat în centrul capitalei franceze, Hotel Biron şi grădina sa au reprezentat spaţiul în care a trăit şi a lucrat Auguste Rodin în ultimii ani din viaţă, înainte de decesul său din 1917, şi includ câteva versiuni ale sculpturilor „Gânditorul” şi „Sărutul” – două dintre cele mai cunoscute opere ale artistului.

Muzeul atrage circa 700.000 de vizitatori în fiecare an şi a avut nevoie de o finanţare de 16 milioane de euro pentru lucrări de renovare, care au cuprins reparaţii urgente la nivelul podelelor şi o revizuire generală a designului interior.

Instituţia are de acum un nou aspect şi expune opere ce nu au mai fost văzute niciodată în public, alături de câteva tablouri din colecţia personală a lui Rodin, realizate de pictori de seamă, precum Vincent van Gogh şi Edvard Munch.

Muzeul Rodin se va redeschide pentru public pe 12 noiembrie, ziua în care se vor împlini 175 de ani de la naşterea artistului francez.

Sculptorul, graficianul şi pictorul francez Auguste Rodin (12 noiembrie 1840 – 17 noiembrie 1917) a revoluţionat limbajul sculpturii, fiind considerat de mulţi critici drept cel mai mare sculptor după Michelangelo. Rodin şi-a demonstrat modernitatea nu doar prin stilul conceptual al lucrărilor sale, ci şi prin modul de expunere, alegând spaţiile în aer liber.

de Florin Badescu – Mediafax