Author Archives: 1traducator

Ciudata dispariţie a izvoarelor scrise despre geto-daci

Image result for geto-dac“Istoria geto-dacilor este în ziua de astăzi o enigmă și acest fapt se datorează faptului că, de-a lungul timpului, numeroase izvoare scrise au dispărut pur și simplu.

Primul exemplu este o carte intitulată „Getica”, scrisă de Dion din Prusa, un mare istoric grec care a trăit în Secolul I şi s-a ocupat în mare parte de istoria Imperiului Roman.

Însă „Getica”, alături de alte lucrări ale lui Dion din Prusa, au fost distruse de-a lungul anilor. Cartea aceasta a servit drept inspiraţie pentru enciclopedistul Casiodor, din Secolul al VI-lea, care a scris o mare Istorie a geţilor. Însă şi aceasta a dispărut, cum avea să dispară şi lucrarea „Getică”, scrisă de nepotul lui Dion din Prusa, Dio Cassius Coceianus.

Însuşi împăratul Traian ar fi scris o lucrare despre poporul dac, arată unele mărturii. Intitulată „DACICA” sau „De Bello Dacico” (Despre Războiul Dacic), doar 5 cuvinte din această lucrare au răzbătut în timp. Acestea sunt „Inde Berzobim, diende Aixim processiamus” („De aici am mers la Berzobis, apoi la Aixis”), propoziţie referindu-se la drumul prin Banat al armatei romane.

În timp ce lucrarea lui Traian a dispărut – a fost căutată, fără succes, de sute de arheologi şi istorici – propoziţia a supravieţuit timpului, deoarece a fost inclusă într-un tratat de gramatică semnat de Priscian în Secolul al VI-lea.

Marea miză a documentului era obţinerea de informaţii despre cultura şi civilizaţia dacică, învăluite în mister. Să vorbim puţin despre unul dintre aceste mistere. Se spune că dacii nu au dezvoltat un limbaj scris şi nu aveau alfabet, dar, oarecum paradoxal, aveau unul dintre cele mai evoluate calendare din Europa acelor vremuri.

Explicaţia acestui paradox nu a fost găsită în nici una dintre puţinele lucrări despre daci. Revenind la cărţile dispărute, sunt demne de prezentat alte două exemple. Mai întâi, lucrarea „Getică” scrisă de medicul personal al lui Traian, care a călătorit împreună cu împăratul roman inclusiv în campania din Dacia.

Doar câteva fragmente au fost păstrate, într-un lexicon din Secolul al X-lea. Ultimul exemplu este pierderea, în întregime, a cărţii a XIII-a din „Istoria Romei” a lui Appianus, unul dintre cei mai importanţi istorici ai Secolului al II-lea. Aţi ghicit, este tocmai cartea care se referă la luptele cu dacii.”[1]

O parte din aceste documente se afla la Vatican, iar celelalte sunt ascunse in Muntii Carpati si vor fi cunoscute la un moment dat.

SURSE

  1. http://www.efemeride.ro/ciudata-disparitie-a-izvoarelor-scrise-despre-geto-daci
  2. sursa foto 

 articol preluat de pe site-ul: dzr.org.ro

 

Anunțuri

Graiuri româneşti insulare de peste Marea Caspică şi Ural

La est de Bug şi Nipru, în Caucaz, în Siberia, Asia Centrală şi în Extremul Orient al Federaţiei Ruse se găsesc numeroase sate în care mai dăinuiesc grupuri mari de români. În enclavele din acest spaţiu de răsărit, comunităţile româneşti trec prin grele şi dramatice încercări ale înstrăinării de limba maternă şi de neam. Se rup firele memoriei între generaţii. Sunt uitate, în mare parte, locurile sfinte ale strămoşilor. De aceea, cunoaşterea şi cercetarea evoluţiei aşezărilor şi a graiului românesc din zonele îndepărtate este o responsabilitate a oamenilor de ştiinţă, o datorie a conştiinţei româneşti.

scrisă de George GMT

articolul integral, la sursa

 

 

Cine a inventat tastatura ,,QWERTY” utilizată şi în prezent?

Image result for qwertyModul în care arată tastatura din zilele noastre se datorează modelului realizat de către Christopher Latham Sholes.

Sholes era editor la un ziar, tipograf şi politician din Milwaukee, Wisconsin, şi a trăit în a doua jumătate a secolului XIX, notează History Extra. 

Patentând anterior o maşinărie de numerotare a paginilor, Sholes a fost încurajat să inventeze şi o maşinărie de scris. Acesta a citit un articol dintr-un ziar ştiinţific al vremii despre prototipul maşinii de scris realizat de John Pratt. Împreună cu tipograful Samuel W. Soule şi avocatul Carlos Glidden, Sholes a creat o maşinărie nouă şi simplificată în care tastele erau aşezate alfabetic pe două rânduri.

Sholes a petrecut următorii cinci ani perfecţionând maşinăria. În cele din urmă, în martie 1873, E Remington şi Sons au cumpărat ,,Sholes &Glidden Type-Writer”. Sholes a rearanjat literele de pe tastaură în funcţie de perechile cu cele mai utilizate de litere. Al doilea şi al treilea rând începeau cu tastele QWE.TY. Remington a înlocuit punctul cu un R pentru a putea scrie cuvântul maşină de scris (typewriter) de pe un singur rând.

scrisă de Oana Bujor

sursa: descopera.ro 

sursa foto 

Miercurea, hai in strada! Ai toate cartile aici! Ca sa stii ce sa citesti in vacanta de 1 mai.

Haute CultureMiercurea, hai in strada! Ai toate cartile aici! Am stat o saptamana in Libraria Carturesti si am citit. Nemilosi am fost cu Esca, Armand, Liiceanu, Breban, Streep, Kaplan, Latouche. Ca sa stii ce sa citesti in vacanta de 1 mai.

 

Haute Culture a gandit asa: tot vin zile libere pentru tot boierul. Ce-ar fi sa stam in libraria Carturesti tolaniti pe banchete si sa citim, sa citim! Da, pentru zilele voastre libere. Am luat carti din domenii diferite si, da, recunoastem defectul, doar in romana. N-am citit TOT, ci exact ce-am considerat ca are importanta pentru cap, sa ne destepte.

articolul integral, la sursa: hotnews.ro

București: FIPB 15-25 mai: peste 100 de poeți, din peste 30 de țări, vin în luna mai la București

Cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB) are loc în perioada 15-21 mai, în 10 spații culturale din capitală

Noutățile absolute ale ediției din acest an: aniversare PEN ROMÂNIA 95 și programe educative pentru copii

Evoluția proiectului din ultimii ani, precum și amploarea ediției din acest an transformă Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) în cel mai important festival de gen din România: peste 100 de poeţi din peste 30 de ţări, conferințe, mese rotunde, dezbateri, performance-uri şi recitaluri de jazz, lansări de carte, evenimente dedicate copiilor

Detalii despre programul FIPB, ediţia din 2017, pe site-ul oficial, http://www.fipb.ro

Peste aproximativ o lună, în Capitală debutează cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti. Timp de o săptămână, în perioada 15-21 mai, peste 100 de poeţi din peste 30 de ţări vor sosi la Bucureşti, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la mai mult de 20 de evenimente organizate în 10 spații culturale cunoscute din oraș: Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu 8), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Muzeul Municipiului București – Casa Filipescu-Cesianu, Green Hours jazz-café, Grupul pentru Dialog Social, Point, Librăria Humanitas Cișmigiu, Librăria Humanitas Kretzulescu, Tramvaiul 26, Muzeul memorial „Tudor Arghezi – Mărțișor”. Programul include mese rotunde, dezbateri, performance-uri şi recitaluri de jazz, lansări de carte, conferințe și – pentru prima dată în istoria proiectului – evenimente dedicate copiilor. De asemenea, un moment inedit în arhitectura ediției din acest an îl reprezintă și aniversarea PEN – instituție importantă şi prestigioasă, care îi integrează pe scriitorii români în viaţa literară a lumii –, moment care atrage la București membrii PEN din aproape toate țările europene.

Invitaţii străini sunt nume consacrate în plan internaţional: Entela Kasi (Albania), Hugo Mujica (Argentina), Marco Lucchesi (Brazilia), Gueorgui Konstantinov (Bulgaria), Călin-Andrei Mihăilescu (Canada), Simona Racková (Cehia), Olga Walló (Cehia), Hu Xian (China), Jidi Majia (China), Gao Xing (China), Gong Xuemin (China), Lee Gil-Won (Coreea), Nadežda Čačinovič (Croația), Olja Savičević (Croația), Kätlin Kaldmaa (Estonia), Jarkko Tontti (Finlanda), Sylvestre Clancier (Franța), Regula Venske (Germania), Victor Ivanovici (Grecia), Bruno Mazzoni (Italia), Marco Di Pasquale (Italia), Mangalesh Dabral (India), Katica Kulavkova (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), Enormi Stationis (Polonia), Emilian Galaicu-Păun (Republica Moldova), Nikolay Zvyagintsev (Rusia), Barbara Korun (Slovenia), Veronika Dintinjana (Slovenia), Ioana Gruia (Spania), Jordi Valls (Spania), Yusef Komunyakaa (SUA), Adam J. Sorkin (SUA), Haydar Ergülen (Turcia), Mykola Riabchuk (Ucraina), Géza Szöcs (Ungaria).

Acestora li se adaugă o selecţie de primă mărime de poeţi experimentali, şi ei binecunoscuţi în întreaga lume, în cadrul manifestărilor din această zonă: Christian Foley (Anglia), Steven J. Fowler (Anglia), Max Höfler (Austria), Christian Bök (Canada/Australia), Maja Jantar (Olanda/Belgia), LaTasha N. Navada Diggs (SUA), care se vor întâlni cu colegii români Mugur Grosu, Claudiu Komartin, Răzvan Țupa și Tara Skurtu, în cadrul spectacolului metaMorphperformance de poezie experimentală. Curator: Simona Nastac (România/Anglia).

Poezia română va fi reprezentată de un număr impresionant de autori, din toate generaţiile.

______________________________

Evoluția din ultimii ani, precum și amploarea ediției din acest an transformă Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) în cel mai important festival de gen din România.

„Festivalul Internațional de Poezie București reprezintă o inițiativă culturală absolut necesară în contextul Uniunii Europene și al valorilor culturale comune promovate prin intermediul acesteia. La momentul primei ediții, în 2010, Bucureștiul se număra printre singurele capitale europene care nu organizau și găzduiau un festival de gen de mare amploare. FIPB a suplinit, la scurt timp de la apariția sa pe scena culturală românească, acest deficit, iar astăzi aduce poezia ca gen literar major, dar și poeții și vocile lor distincte, în atenția unui public larg, pasionat de diferitele forme de expresie poetică. Timp de o săptămână, bucureștenii se vor bucura de evenimentele la care îi provocăm să participe, mult mai numeroase și variate față de edițiile anterioare, dedicate tuturor vârstelor, de la cei mai mici, care în cadrul unor ateliere inedite vor descoperi alături de noi poezia contemporană, la cei maturi, (ne)cunoscători de limbaje poetice, toți având acum acces nemediat la acest fenomen viu, în continuă transformare. O perspectivă de ansamblu asupra poeziei contemporane din întreaga lume, o săptămână interactivă și dinamică, în capitala mondială a versurilor”, a declarat conf. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

______________________________

Organizatori: Primăria Municipiului București, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii și Identității Naționale

Co-organizatori: Institutul Cultural Român, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

Parteneri: PEN România, Muzeul Municipiului București – Casa Filipescu-Cesianu, Palatele Brâncovenești, Universitatea Hyperion – Facultatea de Arte, Grupul pentru Dialog Social, Mușat & Asociații, Librăriile Humanitas, Point, Green Hours jazz-café, Bistro by Green Hours, Euro CulturArt, Clubul UNESCO-Adolescenții, Tramvaiul 26, VINARTE

Coproducător: Radio România Cultural

Parteneri media: Un eveniment reflectat de: TVR 3 / Eveniment recomandat de: RFI România / Parteneri media: România liberă, News.ro, Accente, Radio România Cultural, Observator cultural, Suplimentul de cultură, Romania Journal, Bookaholic, BookMag, Semne bune, Agenția de carte, LiterNet, Ceașca de cultură, Filme și Cărți, Ziarul Metropolis, LaRevista.ro

Proiect co-finanțat de AFCN – Administraţia Fondului Cultural Naţional

București: Festivalul „Orașul și Literatura” (LOFEST), 25-29 aprilie

Patru seri de lecturi publice, întâlniri cu cititorii și dezbateri pe marginea orașului văzut de scriitori din spațiul european.

În perioada 25-29 aprilie, va avea loc la București a doua ediție a Festivalului „Orașul și Literatura” (LOFEST). În cadrul celor patru seri de lecturi publice, prozatori din România și din alte țări europene vor interacționa cu cititorii și vor dezbate tema memoriei și a mitologiei orașului reflectat în literatură ca discurs, ca personaj, ca impresie, lumină sau țesătură ce se compune și se descompune sub privirile noastre.

Întâlnirile vor avea loc la Centrul ARCUB, la Institutul Cultural Român, la Muzeul Național al Literaturii Române și vor fi moderate de Carmen Mușat, Claudiu Komartin și Ovidiu Șimonca.

Invitații sunt autori cunoscuți publicului prin lecturile lor publice: Filip Florian, Andrei Dosa, Mihai Radu, Lavinia Braniște, Ștefania Mihalache, Tudor Ganea, Veronica D. Niculescu, Cristina Stancu, Stelian Tănase, Dan Coman, Magda Cârneci, Robert Șerban, Cătălin Darian Florescu, Anca Vieru, (România), Roman Simic (Croația), Jan Cornelius (Germania), Phillip O’Ceallaigh (Irlanda), Andrew Davidson (SUA).

Partenerii acestei ediții a festivalului sunt: Institutul Cultural Român, TVR 2, Teatrul ACT, Cartea Românească, Polirom, Sport Total FM, SemneBune, LibHumanitas, Poesis Internațional, Clubul de lectură Institutul Blecher, Radio România Cultural, Institutul Polonez București, Nemira, Institutul Blecher ANAV (Asociația Națională pentru Arte Vizuale), Gestalt Books, Editura Nemira,.

Programul complet al festivalului îl puteți găsi pe website-ul oficial: http://www.lofest.ro/.

Andreea Drăghicescu

Departament „Relații Publice”

Muzeul Național al Literaturii Române

sursa: cimec.wordpress.com

 

Kokoro: cuvântul japonez care e greu de tradus în alte limbi, dar care ar putea fi o adevărată revelaţie ştiinţifică

indexÎn limba japoneză există trei cuvinte pentru „inimă”: „shinzou”, care se referă la organul fizic, „ha-to” – cuvântul cu înţeles similar celui englezesc pentru dragoste, şi „kokoro” – al cărui înţeles este puţin mai greu de explicat.

„Kokoro este foarte bine înţeles în limba japoneză, dar în altele este dificil de explicat”, arată Yoshikawa Sakiko, directorul Centrului de Cercetare de la Universitatea din Kyoto. Conceptual, acesta uneşte noţiunile de ‘inimă’, ‘minte’ şi ‘spirit’ şi priveşte aceste trei elemente ca fiind inseparabile unul de celălalt. „De exemplu, dacă spunem ‘Ea are un bun kokoro’, înseamnă inimă, suflet şi minte, toate împreună”, explică acesta, scrie Gândul.

Una dintre problemele de a transpune ‘kokoro’ în alte limbi este aceea că, prin corelarea cuvintelor – inimă, spirit şi minte – prin ‘şi’ impunem diviziuni care în japoneză pur şi simplu nu există. În cultura estică, cele trei elemente nu sunt doar intrinsec legate unul de celălalt. Sunt unul singur, scriu cei de la World Economic Forum.

Oamenii de ştiinţă încep, astfel, să dărâme barierele conceputale şi să exploreze ceea ce artiştii, scriitorii, filosofii şi visătorii multora dintre marile culturi au recunoscut deja de mult: misterioasa conexiune dintre inimă şi minte, adică ‘kokoro’. De exemplu, cercetătorii din Japonia iau în considerare acest concept atunci când lucrează la simulatoare de roboţi, în primatologie şi le-a permis să exploreze şi să discute materia spirituală într-un fel care, în caz contrar, ar fi fost imposibil de implementat în mediul academic.
„Sunt conceptele de minte, inimă, spirit, voinţă, conştiinţă, suflet, consacrate în Vest, cel mai bun mod de a descrie şi de a diviza experienţa umană? Sau există un element mult mai incluziv care ar permite înţelegerea modului în care oamenii gândesc şi simt?”, se întreabă Paul Swanson, profesor de ştiinţe umaniste la Universitatea Nanzan din Japonia.
articol preluat de pe site-ul: descopera.ro