Author Archives: 1traducator

5 Beneficii ale cititului

5 Beneficii ale cititului

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc cu 23% mai redus de a muri prematur, în comparaţie cu cei care nu fac acest lucru, însă medicii îi atribuie şi mai multe beneficii pentru sănătatea mintală.

Ce poate fi mai frumos decât să te laşi cuprins de lumea magică a poveştilor dintr-o carte? Pentru mulţi dintre noi, cititul este o metodă de relaxare şi de evadare din stresul zilnic, însă medicii îi atribuie numeroase beneficii pentru sănătatea noastră mintală.

Mai mult decât atât, potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc cu 23% mai redus de a muri prematur, în comparaţie cu cei care nu fac acest lucru.

Chiar dacă mecanismul prin care cititul ajută la prelungirea vieţii nu a fost stabilit cu certitudine, există câteva teorii care sugerează că aceste beneficii sunt conferite de stimularea legăturilor neuronale, care reduce semnificativ riscul de boli neurodegenerative care pot scurta durata vieţii.

Potrivit CSID, acestea sunt cinci dintre beneficiile cititului:

1) Reduce stresul
Stresul stă la baza a peste 60% dintre boli – acesta creşte semnificativ riscul de accident vascular cerebral şi boli de inimă. Chiar dacă nu îl putem elimina în totalitate din vieţile noatre, putem face anumite lucruri pentru a-l reduce, iar unul dintre acestea este cititul unei cărţi.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Sussex, Marea Britanie, cititul poate reduce cu până la 68% nivelul stresului, fiind chiar mai eficient decât ascultatul muzicii preferate sau plimbările în parc. Coautorul studiului, neuropsihiatrul David Lewis, spune că doar şase minute petrecute citind fie un ziar, fie o carte pot contribui la reducrea tensiunii musculare şi la îmbunătăţirea ritmuluic cardiac.

2) Previne declinul cognitiv
Pe măsură ce îmbătrânim, creierul nostru „se scufundă”, iar memoria şi viteza de reacţie încep să aibă de suferit. Astfel, amintirea unui nume sau a unei situaţii devine un task dificil de îndeplinit. Însă, potrivit mai multor cercetări, cititul poate încetini sau chiar preveni declinul cognitiv, având inclusiv capacitatea de a opri din evoluţie boli severe precum maladia Alzheimer.
Un studiu din 2013, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Chicago, a scos la iveală că cititul şi alte activităţi care stimulează funcţiile mintale (şah, cuvinte încrucişate, integrame etc.) pot încetini evoluţia demenţei.

3) Te ajută să socializezi mai bine
Unii oameni văd în citit o metodă excelentă de a evada din cotidian, însă cercetările recente arată că acest obicei poate avea un impact pozitiv în relaţiile cu celelalte persoane. De exemplu, un studiu din 2013 a relevat că persoanele cărora le plac cărţile de ficţiune sunt mai empatici şi ştiu „cum să îi citească” pe cei din jur.

4) Îmbunătăţeşte calitatea somnului
Dacă ai probleme cu somnul, ai face bine să laşi deoparte smatphone-ul şi să citeşti câteva pagini din cartea preferată. Conform celor mai recente studii, lumina emisă de ecranele telefoanelor poate duce la un somn mai agitat, din cauza producţiei insuficiente de malatonină, hormonul care îi semnalează creierului că este vremea să te odihneşti. În schimb, un ritual relaxant precum cititul unei cărţi înainte de a merge la culcare te ajută să dormi mai bine şi mai mult.

5) Te face mai inteligent
„Cu cât citeşti mai mult, cu atât mai multe lucruri vei şti. Cu cât înveţi mai mult, cu atât mai multe locuri vei vizita”, spunea Dr. Seuss. Se pare că cercetătorii îi dau dreptate acestuia, deoarece studiile au arătat că cititul nu numai că ajută la îmbunătăţirea vocabularului, dar contribuie şi la creşterea IQ-ului şi a gradului de inteligenţă.

scrisă de Paula Rotaru

Sursa: CSID

Ludmila Ulițkaia, Mircea Cărtărescu și Jacques Le Rider deschid cea de a V-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara

În perioada 25-28 octombrie are loc cea de a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM), un proiect internațional dedicat literaturii, cu accent pe zona Europei Centrale si de Sud-Est. Sub sloganul „La Vest de Est / La Est de Vest”, peste 15 evenimente vor avea loc în orașul de pe Bega: lecturi publice, dezbateri, întâlniri ale scriitorilor invitați cu elevii de la cele mai importante licee din Timișoara, conferințe la Universitatea de Vest.

Pe lângă satisfacţia de a vedea, în ultimii patru ani, cum proiectul FILTM a crescut şi s-a impus ca un eveniment de marcă al Timişoarei, organizatorii festivalului împărtăşesc anul acesta bucuria timişorenilor la aflarea veştii că oraşul a fost desemnat Capitala Europeană a Culturii în 2021.

Ediţia a V-a FILTM vine cu o serie de noutăţi menite să atragă noi categorii de public: în primul rând, amintim parteneriatul cu Université de Paris-Sorbonne (Paris IV), anume, cu centrul Cultures et sociétés d’Europe orientale, balkanique et médiane – EUR’ORBEM, care face posibile o serie de evenimente dedicate lumii universitare, realizate cu sprijinul Universității de Vest.

„Mai există o literatură central-europeană?”, aceasta este întrebarea la care una dintre conferințele organizate în cadrul Festivalului își propune să ofere perspective, un eveniment al cărei amfitrioană este scriitoarea Adriana Babeți și la care iau parte: Xavier Galmiche (Université de Paris IV – Sorbonne), Kazimierz Jurczak (Universitatea Jagiellonă, Cracovia), Balázs Imre (Universitatea Babeş-Bolyai), Adriana Babeţi şi Radu Pavel Gheo (Universitatea de Vest din Timişoara).

De departe, una dintre cele mai așteptate evenimente îl reprezintă conferința cu titlul „Cenzura invizibilă”, susținută în prima zi a Festivalului de Jacques Le Rider, un nume de referință în istoria Europei Centrale și de Sud-Est.

Una dintre noutățile ediției din acest an a FILTM o reprezintă prezența evenimentele dedicate celor mai mici dintre cititori, prin întâlnirile cu trei dintre cei mai cunoscuţi scriitori de literatură pentru copii şi tineret de la noi: Ioana Nicolae, Adina Popescu şi Florin Bican. De asemenea, în lista evenimentelor plănuite să aibă loc în cele patru zile ale Festivalului se află și o dezbatere dedicată promovării scriitorilor europeni astăzi, la care iau parte scriitorul Vasile Ernu și editorul Seid Serdarević, reprezentantul uneia dintre cele mai active edituri croate de astăzi, Fraktura.

Unul dintre momentele de greutate ale Festivalului îl constituie cele 3 seri de lecturi publice și dezbateri planuite să aibă loc în Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timișoara în perioada 26-28 octombrie, zilnic, începând cu ora 18.00.

Prima seară îi va așeza față în față pe doi dintre cei mai cunoscuţi scriitori ai momentului, Ludmila Ulițkaia şi Mircea Cărtărescu, într-un dialog moderat de Mircea Vasilescu.

Cea de a doua seară este dedicată poeziei, în cadrul căreia publicul va putea să-i asculte pe: Nikola Madzirov (Republica Macedonia), Delimir Rešicki (Croaţia) şi, din România, pe Ioana Nicolae, Ruxandra Cesereanu şi Adrian Bodnaru – amfitrion: scriitorul Ioan T. Morar.

Oaspeții din străinătate ai celei de a treia seri a festivalului, dedicată prozei, sunt: Clara Uson – scriitoarea spaniolă despre care se spune că ar fi scris cel mai puternic roman dedicat Balcanilor (Fiica Estului) şi pe georgianul Zaza Burciuladze – lider al generaţiei tinere în ţara sa, exilat la Berlin. Partenerii lor de dialog din România sunt prozatorii Marius Chivu şi Borco Ilin, ambii cu volume nou apărute – un dialog moderat de scriitorul și criticul literar Bogdan-Alexandru Stănescu.

Scris de

Codexul Rohonczi – alfabetul dacic

codex-rohonczi-620x250

„Veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri. Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citirea se făcea de jos în sus.

De la daci nu au rămas izvoare scrise.
Prea puţine se ştiau despre locuitorii zonei carpato-dunărene, după retragerea romanilor.

O carte veche de aproape 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în această perioadă istorică.
A fost scrisă cu caractere dacice, de la dreapta la stânga, şi se citeşte de jos în sus.

Vorbeşte despre despre vlahi şi regatul lor.
Mulţi au încercat să descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut.
Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, în premieră, filele misteriosului manuscris.

Dăruită de un grof

În 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revistă publicată în Ungaria de existenţa în arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi.
Se spunea că e redactat într-o limbă necunoscută. A facut rost de o copie. Timp de 20 de ani, a muncit ca să-i descifreze tainele. Manuscrisul se afla în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Republicii Ungaria. E o carte legată în piele. A fost păstrată în localitatea Rohonczi până în anul 1907.
Groful Batthyany Gusytav a dăruit-o Academiei de Ştiinţe a Ungariei, în 1838.
Nu se ştie prin câte mâini a trecut de-a lungul secolelor.

“Scriere secretă”

După Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, îi scria cercetătorului Otto Gyurk, în legatura cu Codexul: “Se găseşte în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Ungariei o carte rară, Codexul Rohonczi. Acest Codex este scris cu o scriere secretă, pe care nimeni n-a reusit s-o descifreze până acum. Şi eu am Încercat”.
Literele sunt asemănătoare scrierii greceşti.
M-am gândit că seamănă şi cu literele feniciene, apoi am încercat pe baza vechii scrieri ungureşti, dar n-a mers. Toate încercările le-am aruncat în foc”. După ce a studiat Codexul, cercetătorul Otto Gyurk a publicat, în 1970, o parte din observaţiile sale într-un articol, în care a încercat să identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre.

Alfabet dacic cu 150 de caractere

Viorica Enachiuc a descoperit că textele Codexului au fost redactate în secolele XI si XII, într-o limbă latină vulgară (daco-romana) , cu caractere moştenite de la daci.
“Sunt semne care au aparţinut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legăturile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate în latina vulgară, dar într-un alfabet dacic, în care dominante sunt străvechile semne utilizate de indo-europeni în epoca bronzului”, spune aceasta.
Solii şi cântece ale vlahilor Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 şiruri.
În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice şi religioase.
Este scris cu cerneală violet. Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece şi rugăciuni, care include 86 de miniaturi. Consemnează înfiinţarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, între anii 1064 si 1101.
“Sunt informaţii despre organizarea administrativă şi militară a ţării ce se numea Dacia .
Avea hotarele de la Tisa la Nistru şi mare, de la Dunăre spre nord până la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina – cetatea din insula Pacuiul lui Soare”, a descoperit Viorica Enachiuc.

“Jurământul tinerilor blaki”

Codexul conţine şi versurile unui cântec de luptă, numit “Jurământul tinerilor blaki”, care a fost tradus în felul următor:
“O viaţă, tăciunele Şarpelui, puternic veghetor,/
Înşelator, să nu primeşti a te uni/
Cu prorocirile Şarpelui, anuale, pentru că lovit/
Vei fi/ Cântecul cetăţii aud îndelung/
Mergeţi vioi, juraţi pe caciulă, pe puternica caciulă!/
Să juri cu maturitate şi cu convingere!/
Să fiu ţie putere vie, trăiesc, în luptă să fiu!/
Alesul jurământ preţuieşte şoimul tău, mergi cu jurământ puternic!”

Notă:

Codexul Rohonczi (grafii alternative: Codicele şi Rohonczy sau Rohonc, în toate combinaţiile) este un document controversat al cărui sistem de scriere este inedit şi încă nedescifrat în mod convingător. Este numit după orăşelul Rohonc (Rohoncz e grafia maghiară veche; pe germană Rechnitz, pe croată Rohunac), aflat astăzi în provincia Burgenland din estul Austriei.
Membra UNESCO Viorica Enachiuc e absolventă a Facultăţii de Filologie, secţia Română-Istorie, din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi , promoţia 1963.
Lucrarea de licenţă şi-a luat-o în arheologie. Este membră UNESCO din 1983. Mulţi ani a condus şantiere arheologice în Oltenia, Muntenia şi Moldova . A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu şi epoca dacică.
Şi-a prezentat lucrările la conferinţe în ţară şi în străinătate: Austria , Franţa, Germania, Italia , Israel . Burse de studiu a primit în Italia, pe probleme de arheologie, şi in Danemarca, unde a studiat scrierea runică.”[1]

SURSE

  1. http://muntele-gugu.ro/2011/01/20/alfabetul-dacic/
  2. Foto: Internet

Scris de sursa: Departamentul Zamolxe România (DZR)

John le Carré, The Art of Fiction – Interviewed by George Plimpton

Image result for John le CarréJohn le Carré was born in Poole, England, on October 19, 1931. He had a gloomy childhood, thanks to the disruptive motions of his father, an erratic businessman who kept the family moving from place to place. After attending a series of private English schools, le Carré was called upon for national service and spent several years in Vienna with the Army Intelligence Corps. When the term expired, he returned to England and enrolled at Lincoln College, Oxford. Graduation was followed by a procession of odd jobs, including one year in which he taught at Eton.

In 1960, le Carré, whose real name is David John Moore Cornwell, resumed his intelligence career with the Foreign Service. During this time he began writing novels, the first entitled Call for the Dead. His second book, A Murder of Quality, appeared in 1962 while le Carré was stationed at the British Embassy in Bonn. Two years later he resigned from the Foreign Service to devote himself entirely to writing. He achieved international fame as the author of The Spy Who Came in from the Cold. His later books include A Small Town in Germany, Tinker, Tailor, Soldier, Spy, Smiley’s People, The Little Drummer Girl, A Perfect Spy, The Russia House, and Our Game, almost all of which have been adapted for movies and television.

The interview took place in the auditorium of New York’s YMHA on a late autumn day in 1996. Le Carré had arrived from London earlier that day to promote the publication of his sixteenth novel, The Tailor of Panama. The auditorium was packed. After the interview he cheerfully submitted to questioning by the crowd, then moved to an adjoining space where autograph-seekers, some carrying more than a dozen books, had formed a long queue that curled around the room. Le Carré, who likes to turn in early, looked fatigued. He stayed on until almost midnight, ministering to each request in a broad, legible hand.

interviul, aici

sursa: theparisreview.org 

Salonul Hunedorean al Cartii (19-22 octombrie)

Biblioteca Judeteana „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizeaza in perioada 19-22 octombrie 2016 cea de-a XVII-a editie a traditionalului Salon Hunedorean al Cartii. Timp de patru zile, intre orele 10:00 si 20:00, in eleganta Salle d’Or din incinta Deva Mall, etajul 3, vor fi gazduite standurile celor 111 edituri care au raspuns invitatiei de a veni la Deva cu oferta editoriala de ultima ora.

Programul Salonului este foarte bogat, in fiecare zi fiind organizate lansari de carte si intalniri cu personalitati de marca ale culturii.
In deschiderea Salonului Hunedorean al Cartii (19 octombrie 2016, ora 10:00, Deva Mall, etajul 3, Salle d’Or), cei prezenti vor fi martorii unui moment emotionant si important din viata bibliotecii: lansarea volumului aniversar Biblioteca, 65 de file de viata. Volumul a fost publicat cu prilejul implinirii, in acest an, a 65 de ani de la infiintarea Bibliotecii Judetene si face o ampla trecere in revista a istoricului institutiei, a activitatii acesteia, reflectata in munca departamentelor sale. De asemenea, este descrisa amplu implicarea Bibliotecii in viata comunitatii, activitatile culturale oferite acesteia de-a lungul anilor. Bogat ilustrat, volumul se incheie cu gandurile si aprecierile unor prieteni si colaboratori ai Bibliotecii Judetene. Aparitia acestui volum reprezinta un prilej de bucurie si mandrie pentru toti bibliotecarii care au muncit si muncesc in aceasta indragita institutie, bibliotecari care au facut din meseria lor o vocatie.

Intreaga desfasurare a Salonului Hunedorean al Cartii sta sub semnul bucuriei prilejuite de aceasta aniversare, iar iubitorii de carte sunt asteptati cu drag la standurile celor 111 edituri. Si in acest an vom avea confirmarea faptului ca dragostea pentru carte nu se stinge, in ciuda concurentei internetului. Cei care indragesc cartea sunt tot mai numerosi, cererea de carte este foarte mare, in toate domeniile, iar acest Salon va fi un bun prilej de intalniri benefice cu cartea de buna calitate. Si in acest an editurile vor veni cu noutati, iar preturile vor fi atractive.

Va asteptam si la standul Editurii Herald, cu titluri din diferite domenii: spiritualitate, dezvoltare personala, stiinta, filosofie, parentaj, terapie de cuplu si multe alte subiecte ce acopera o gama larga de interese. Puteti consulta totodata si cele mai noi aparitii editoriale: Realitatea fiintei de Jeanne de Salzmann, Strapungerea spre fiinta de Karlfried Graf Durckheim, Arta Alchimiei de Albert cel Mare & Toma d’Aquino sau Tractatus Aureus de Hermes Trismegistos.

sursa: edituraherald.ro

Lansare de carte – luni, 24 octombrie: In noaptea timpului, de Antonio Munoz Molina

indexLuni, 24 octombrie, de la ora 19.00, la librăria Humanitas Cișmigiu, se lansează romanul În noaptea timpului, de Antonio Muñoz Molina. Participă la eveniment: Carmen Mușat, Dana Ionescu și Marin Mălaicu-Hondrari.

Cartea a apărut la editura Nemira, în colecția Babel, în traducerea Adelinei Mioara Angheluță și este un roman-fluviu despre sângerosul Război Civil din Spania, cu o scriitură ce amintește de Lev Tolstoi sau Ernst Hemingway. Mulțimea de personaje, în care se amestecă ficțiuni cu figuri reale, rutina din vreme de pace, cât și violența grotescă a războiului face portretul unei lumi care dispare odată cu o mare iubire, aceea a protagonsitului.

ANTONIO MUNOZ MOLINA este membru al Academiei Regale Spaniole din 1995, iar între 2004-2006 a fost director al Centrului Cultural Cervantes din New York. După ce a studiat istoria artei la Universitatea din Granada și jurnalismul, a debutat în anul 1984 cu volumul El Robinson urbano, urmat de mai multe lucrări, printre care El Invierno en Lisabona (1986), tribut adus jazzului și romanului noir. Pentru acest roman autorului i s-a decernat Premiul National pentru Literatură în Spania.

de D.S.  

articolul integral la sursa:   HotNews.ro

Surpriza pentru comitetul Nobel. Castigatorul Premiului pentru Literatura nu vrea sa le raspunda

Academia Suedeza a incetat sa incerce sa-l contacteze pe Bob Dylan, laureatul Premiului Nobel pentru Literatura, dupa mai multe incercari nereusite, a declarat luni secretara permanenta al institutiei, Sara Danius, citata de AFP.

„Momentan nu facem nimic. Am sunat si am trimis e-mail-uri celui mai apropiat colaborator al sau si am primit raspunsuri foarte amabile. Deocamdata este de ajuns”, a declarat Danius pentru postul public de radio SR.

Artistul american a primit in tacere premiul care i-a fost acordat joia trecuta. In aceeasi seara, el a oferit un concert in Las Vegas, unde s-a multumit sa cante, fara a aborda acest subiect in fata publicului.

„Nu-mi fac deloc griji, am sentimentul ca se va manifesta”, a precizat Danius.

Castigatorii sunt invitati in fiecare an pe 10 decembrie la Stockholm pentru a-si primi premiul din mainile regelui Suediei si a tine un discurs in cadrul unui banchet.

„Daca nu va dori sa vina, nu va veni. Va fi o sarbatoare mare oricum, iar distinctia ii apartine”, a completat aceasta.

Pe numele sau real Robert Allen Zimmerman, Bob Dylan este, la 75 de ani, unul dintre cele mai influenti cantautori din istoria muzicii. Dylan este primul autor-compozitor care obtine prestigiosul premiu, intr-un context in care cercurile literare ii dadeau ca favoriti pe scriitori precum Salman Rushdie, Adonis sau Ngugi wa Thiong’o.

sursa: aktual24.ro