Author Archives: 1traducator

101 books to dive into this summer: a massive reading list

Here’s a huge list of TED speaker-recommended books, with all the diversity of titles and topics you might expect. No matter your mood, preference or occasion, we’ve got you covered.

continue reading HERE

by +  

Anunțuri

Pierdere grea pentru cultura română: a murit Augustin Buzura

Scriitorul Augustin Buzura a murit luni, la vârsta de 78 de ani.

Informaţia a fost confirmată de academicianul Eugen Simion, într-o intervenție telefonică la emisiunea La ordinea zilei, de la Antena 3.

„Buzura a făcut să nu fie sub comunism o Siberie a spiritului. Romanele lui Buzura au fost citite, căutate, reeditate, consultate în zeci de mii de exemplare pentru că oamenii vedeau acolo că el încearcă să spună adevărul. Un prozator în linia lui Slavici și Rebreanu. Nu avea o frază strălucitoare, ușoară. Era greoaie dar gravă, nu zbura deasupra frazelor limbajul lui, ci căuta ceva în interiorul lucrurilor. Pierderea lui e uriașă pentru literatura noastră”, a spus Eugen Simion, la Antena 3.

continuarea articolului, la sursa: cotidianul.ro

scrisă de Eugenia Solomon

Harta limbilor oficiale ale ţărilor lumii

harta-limbi

Probabil că puţini şi-au pus vreodată întrebarea „Câte limbi oficiale are fiecare ţară din lume?”. Un utilizator al reţelei Reddit a făcut, însă, cercetări şi a construit o hartă a ţărilor lumii colorată în funcţie de numărul limbilor oficiale.

Pentru realizarea acesteia au fost studiate Constituţiile ţărilor, pentru că acolo se arată cu certitudine care este limba oficială a fiecărui stat, scrie Gândul.

Există state care nu au declarat nicio limbă oficială, cum ar fi Statele Unite sau Mexic, dar există state, cum ar fi India, care au peste 10 limbi oficiale. Indienii au nu mai puţin de 16.

Trei limbi oficiale: Belgia, Bosnia şi Herzegovina, Rwanda, Seychelles, Elveţia, Vanuatu, Papua Noua Guinee.

Patru limbi oficiale: Austria, Bahrain, Spania, Singapore.

Cinci limbi oficiale: Palau

Unsprezece limbi oficiale: Africa de sud

Şaisprezece limbi oficiale: India

sursa

Cât citesc românii într-un an

Reţeaua bibliotecilor care a funcţionat în anul 2016 a fost formată din circa 10.000 de unităţi administrative şi 103 filiale, care au pus la dispoziţia publicului mai mult de 164 milioane volume, informează INS.

În mediul urban, au funcţionat 3.581 biblioteci şi 97 de filiale ale acestora, cu un fond de carte de 125,3 milioane volume (76,2% din fondul naţional de carte disponibil în biblioteci), iar în mediul rural, deşi numărul bibliotecilor a fost considerabil mai mare decât cel de la oraşe (6.251 biblioteci şi numai 6 filiale) fondul de carte a fost mult mai mic, sub 40 milioane volume, scrie Mediafax.

continuarea articolului, AICI

Au fost descoperite două poeme ale Sylviei Plath care au stat ascunse mai mult de jumătate de secol

Descoperire incredibilă în lumea literaturii: au fost descoperite două poeme ale unei scriitoare celebre americane care au stat ascunse mai mult de jumătate de secol

Cele două poezii necunoscute publicului şi descoperite după 50 de ani de la scrierea lor de doi cercetători universitari au fost scrise pe hârtie indigo strecurată în spatele unui caiet deţinut de Plath. Acestea oferă detalii despre modul în care Sylvia Plath lucra alături de soţul său de atunci, poetul britanic Ted Hughes.

Scriitoarea americană Sylvia Plath, autoarea romanului „The Bell Jar”, este faimoasă şi pentru poemele sale.

Cei doi academicieni, Gail Crowther şi Peter K Steinberg, au găsit şi o serie de poeme abandonate ale lui Hughes care dezvăluie tumultul pe care i l-a provocat moarta soţiei sale. Poemele au fost scrise pentru ultimul volum al lui Hughes, „Birthday Letters”, în care a rupt tăcerea cu privire la relaţia zbuciumată cu Plath, care s-a încheiat după ce aceasta a aflat că soţul său avea o aventură, scrie Mediafax.

Scrise către începutul relaţiei dintre Plath and Hughes, în toamna anului 1956, cele două poezii au fost descifrate de pe o hârtie indigo pe care Plath scrisese şi un cuprins al volumului inovator al lui Hughes, „The Hawk in the Rain”. Cele două poeme se intitulează “To a Refractory Santa Claus” şi “Megrims”.

În afara celor două poeme ale lui Plath, Crowther şi Steinberg au descoperit şi mai multe fotografii nemaivăzute ale lui Plath, în arhiva Bibliotecii Lilly de la Indiana University.

Prima poezie, “To a Refractory Santa Claus”, este despre Spania şi clima ţării şi este formată din mai multe strofe, în care Plath visează la însorita ţară mediteraneeană. „Megrims”, pe de altă parte, vorbeşte despre paranoia unei persoane care se adresează în mod direct unui medic, mărturisind despre incidente precum „descoperirea uni păianjen în cana de cafea”. Steinberg este de părere că se află aproape de descoperirea unui de-al treilea poem, şi speră ca tehnologia modernă să îi permită să îl descopere.

Deşi o nouă scrisoare care demonstra faptul că Plath era abuzată de Hughes a fost descoperită la începutul acestui an, nu existau noi creaţii ale autoarei care să fie descoperite de ceva vreme. „Mi-am zis că sunt prima persoană din ultimii 40 de ani care a lucrat cu acest document”, a povestit Steinberg pentru The Guardian.

Posibilitatea ca noi creaţii ale scriitoarei să fie descoperite „necesită speranţă, poate chiar credinţă oarbă”, a mai povestit Steinberg. „Dar tot cred că mai sunt hârtii secrete care vor ieşi la lumină”, a mai declarat acesta.

preluare de pe site-ul: descopera.ro

Apel pentru respectarea Centenarului Marii Uniri – Academia Română

„Să nu uităm că istoria nu va uita pe vinovaţi; şi vinovaţi suntem cu toţii: unii, pentru că am tăcut; alţii, pentru că am greşit; cu toţii, pentru că am suportat.” (General Ion Antonescu, 1 Decembrie 1940, Alba Iulia).

Academia Română
20 iunie 2017

                                                                           APEL

Pentru respectarea Centenarului Marii Uniri şi a memoriei istorice a românilor.

indexAcademia Română este principala instituţie a conştiinţei naţionale a românilor. Această menire este inserată în actul ei de naştere, proiectul ei constitutiv, rostul instituţiei şi destinul său primordial.

Există momente când un popor nu poate să tacă. Există momente în Istorie când conştiinţa naţională a celor care conduc vremelnic destinele unei naţiuni scade sub cota de alarmă. Sunt acele momente în care totul pare de vânzare, totul se negociează, totul se relativizează, tot ce e sfânt şi intangibil devine simplă marfă pe taraba politică. În aceste momente, este datoria tuturor celor care trebuie să vorbească să iasă în faţă şi să spună lucrurilor pe nume. Conştiinţa naţională a unui popor are nevoie să se exprime prin instituţiile sale. Apelul nostru către clasa politică din România este să nu uite de menirea ei. Să nu insulte sufletele a zeci de milioane de români, trăitori în România şi în afara hotarelor ei, să nu batjocorească anul în care pregătim sărbătorirea a 100 de ani de Românie modernă, independentă şi mare.

Pe 15 martie 1848 „tinerii unguri” conduşi de Petöfi Sandor şi mobilizaţi de poeziile sale patriotice au ridicat mulţimile („Sus! Patria către maghiari strigat-a: E timpul pentru luptă să fiţi gata!”). La finalul zilei, programul în douăsprezece puncte, printre care şi unirea Ungariei cu Transilvania, a fost acceptat de către Parlament şi de Curtea de la Viena. Această zi ar urma să devină, în preajma a 100 de ani de la Marea Unire a tuturor Românilor, Ziua maghiarilor din România!

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România înseamnă o ignorare flagrantă şi vinovată a memoriei istorice a românilor, pentru care Unitatea naţională şi de limbă a constituit busola istorică în toate momentele de restrişte sau de bucurie colectivă.

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România este un gest iresponsabil în perspectiva menţinerii păcii sociale interne, exemplară în ţara noastră, în condiţiile în care drepturile minorităţilor de aici depăşesc normele europene în materie.

A vota ziua de 15 martie ar însemna o anulare a eforturilor de sărbătorire firească a Centenarului unităţii naţionale care are ca miză crucială Unirea de la 1 decembrie 1918 – clipa astrală a istoriei poporului român.

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România înseamnă o încurajare tacită a revendicărilor cercurilor extremiste maghiare care au început deja o veritabilă campanie internă şi internaţională în perspectiva a 100 de ani de la Trianon.

Academia Română nu poate să admită că se poate întâmpla aşa ceva. Nu există scuze, argumente şi justificări de niciun fel. Toţi vom fi judecaţi pentru faptele noastre, mai ales când miza acestor fapte este naţională, nu individuală. Nimeni nu are dreptul să ignore Istoria unui popor.

Trimitem pe această cale apelul nostru către politicienii români, de orice naţionalitate ar fi aceştia, la responsabilitate, respect şi, până la urmă, la bun simţ. Să nu ne uităm menirea şi să nu uităm niciodată cine suntem.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Biroul Prezidiului Academiei Române[1]

–––––––––––––––
[1] http://www.acad.ro/com2017/apelAR/d0620-ApelAR-15MartieZiuaMaghiarilorRomania.pdf

Document din 1592: pe vremea lui Mihai Viteazul se vorbea ”graiul getic” în Maramureș

index

Adept al latinității, descendent spiritual al Școlii Ardelene, istoricul Ioan-Aurel Pop, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca citează în volumul ”Transilvania, starea noastră de veghe” un document cel puțin ciudat. Conform acestui act, la 1592, cu un an înainte de urcarea pe tronul Țării Românești a lui Mihai Viteazul, în Maramureș se vorbea limba getică. Subliniem că profesorul Aurel Pop nu este adeptul dacismelor de nici un fel.

  

”Un document latin din 1592, care conține o hotărnicie la Borșa, dovedește din plin acest fapt (toponimia, oronimia, onomastica au rămas românești de-a lungul istoriei medievale) și conține tulburătoare știri despre sermo geticus. Înainte de finalul actului în cauză, după obicei, sunt descrise hotarele pământului respectiv ”… se numește în graiul getic Gruiu Vinului, de unde se întinde către Gruiu Broscului, de unde spre Gruiu Piatra Roșie, apoi spre Pasul Prislop și Piuța, apoi spre Gruiu Muncelului, apoi prin fața Izvorului Ursului și, în sus, prin cursul apei numită Repedea, unde se sfârșește” (… getico sermone vocaretur Grunvinulaj inde tendit ad Grun Brostuluj, inde ad Grun Piatra Rosie, inde ad Prislopas et Piutsae, inde ad Grun Moncsiului, inde prae Izvorul Vursuli et infra per meatum aquae Repide vocatae ibique terminaret). (…) Lăsând paradoxurile la o parte, constatăm că notarul, care nu știa românește, a numit totuși limba română sermo geticus, expresie tradusă de noi prin graiul getic”, spune istoricul ardelean la paginile 107-109 ale volumului mai sus citat.

http://www.libertatea.ro/stiri/stiri-externe/document-din-1592-pe-vremea-lui-mihai-viteazul-se-vorbea-graiul-getic-maramures-1895525

https://www.cocoon.ro/