Limba română în mediul virtual

indexDacă am pune cap la cap toate greşelile, gafele şi rateurile lingvistice ale actorilor care se perindă pe scena discursului public am putea scoate o enciclopedie în mai multe volume a poznelor de limbaj care indică o sălbăticire a uzului, iar acest aspect le dă apă la moară celor care comentează că româna este mai mult un idiom de supravieţuire şi mai puţin o autentică limbă de cultură.

Ieri [31 august] s-a sărbătorit Ziua Limbii Române, aşa că am profitat de ocazie pentru a face câteva însemnări despre vizibilitatea şi uzul românei în mediul online. Conform unor date statistice publicate pe diverse portaluri şi pagini de internet, limba română este vorbită, ca limbă maternă, de aproape 24 de milioane de oameni răspândiţi în toată lumea. Acestora li s-ar adăuga încă patru milioane de persoane care vorbesc româna ca a doua limbă.

Limba noastră se încadrează cu clasa limbilor cu număr modic de vorbitori, dacă se ţine cont că limbile cu cel mai mare număr de vorbitori sunt mandarina (chineza literară), cu peste un miliard de vorbitori, engleza, având aproape un miliard de vorbitori şi araba, limbă vorbită de peste cinci sute de milioane de oameni. Prin raportare la populaţia planetară, româna este vorbită de 0,5% dintre oameni. Cele mai însemnate comunităţi româneşti din afara graniţelor ţării sunt se află în Italia, devenită în ultimul sfert de secol un soi de Românică, în Spania, în S.U.A, în Germania şi în Israel. La antipod de află ţări precum Coreea de Sud în care trăiesc în jur de câteva sute de români. Unii dacopaţi afirmă că limba daco-română este cea mai veche limbă a Europei şi muma latinei, însă noi ştim că româna este o limbă romanică răsăriteană înrudită cu limbi occidentale precum italiana, franceza, portugheza sau spaniola.

Potrivit unui studiu publicat anul trecut, româna ocupă locul 21 în ierarhia celor mai utilizate limbi în mediul online. Nu e nici prea, prea, nici foarte, foarte. De altfel, e bine de ştiut că internetul e dominat de limba engleză, idiom folosit pentru a face cunoscut conţinutul a peste jumătate din paginile de internet existente. Engleza este, la mare depărtare, urmată de rusă, germană, japoneză, spaniolă şi franceză, limbi care, laolaltă, constituie vehiculele lingvistice ale unui sfert din numărul total de pagini web. În sfertul rămas sunt incluse toate celelalte limbi vorbite pe pământ, între care şi româna.

Ca limbă a internetului, limba română este folosită în arhitectura a 0,4% din numărul total de pagini de internet. Cu alte cuvinte, limba română este una din limbile minore ale internetului, statut reflectat şi de topul idiomurilor folosite de utilizatorii de internet, top dominat tot de engleză, limba întrebuinţată de aproape un miliard de oameni şi urmată de chineză, spaniolă, arabă şi portugheză. În ciuda aparenţelor, româna nu excelează nici în utilizarea pe platforma Facebook, limbile cele mai folosite fiind engleza, spaniola şi portugheza. Optimiştii apreciază, totuşi, că, în viitorul apropiat, poziţia limbii române în mediul online se va consolida, în condiţiile în care România se plasează pe un loc mondial fruntaş în privinţa vitezei internetului, cel mai rapid din Europa şi al şaselea în lume, după regiuni şi ţări precum Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud, Japonia şi Israel. Cu toate acestea, există şi voci care consideră că vitalitatea electronică a limbii române e, cum ar spune poetul, ca un om din Tecuci care avea un motor, dar nu i-a folosit la nimic. Argumentele invocate de sceptici sunt, în parte, demne de luat în seamă. Spre deosebire de alte civilizaţii ale Europei, românii nu se grăbesc să depoziteze în mediul virtual tezaurul naţional al cărţilor de artă şi de ştiinţă. Bibliotecile virtuale sunt admirabile, dar lipsesc aproape cu desăvârşire. Cele câteva iniţiative lăudabile de constituire a unor biblioteci virtuale româneşti sunt prea puţin cunoscute marelui public.

Ştiţi la ce folosesc românii cele aproximativ 15 milioane de conexiuni la internet pe care le au? Să corespondeze prin e-mail (aproape 80% dintre utilizatori), să citească şi să comenteze presa (peste 70% dintre utilizatori), să caute informaţii despre diverse bunuri şi servicii (peste 70% dintre utilizatori), să petreacă timp pe reţelele de socializare (67% dintre utilizatori) şi să descarce filme şi jocuri (peste 54% dintre utilizatori). Aceste date arată că internetul este mai degrabă folosit ca mijloc de informare, de divertisment şi de piraterie, şi mai puţin ca instrument de educare şi de lărgire a orizontului personal de cunoştinţe generale. Cu toate că e molipsitoare, feisbucăreala românească păleşte în faţa apetenţei pentru Facebook a altor popoare, în special ciprioţii, maltezii şi danezii.

Despre corectitudinea întrebuinţării limbii române în mediul online ce să mai spunem? Vede oricine, fără efort, că situaţia lasă mult de dorit. Dacă am pune cap la cap toate greşelile, gafele şi rateurile lingvistice ale actorilor care se perindă pe scena discursului public am putea scoate o enciclopedie în mai multe volume a poznelor de limbaj care indică o sălbăticire a uzului, iar acest aspect le dă apă la moară celor care comentează că româna este mai mult un idiom de supravieţuire şi mai puţin o autentică limbă de cultură. Deocamdată, ne lipsesc instrumentele necesare pentru a cântări temeiurile unei astfel de ipoteze.

AUTOR: Ioan MILICĂ

Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

sursa: ziaruldeiasi.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s