Active Watch a lansat marţi Raportul FreeEx 2015-2016 – Libertatea Presei în România

Image result for freedom of pressCu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, ActiveWatch a lansat raportul anual privind situaţia libertăţii de exprimare în România – FreeEx 2015-2016, conform căruia mass-media au fost aservite mediului politic, prin mecanisme corupte de finanţare, control al agendei publice.

Contextul general al raportului FreeEx 2015-2016 – Libertatea Presei în România atrage atenţia supra politizării industriei de media, citând Reporteri fără Frontiere şi raportul Media Pluralism Monitor, ambele lansate în aprilie 2016.

„Problemele structurale ale presei din România s-au manifestat vizibil şi în anul 2015”, se afirmă în prima parte a Raportului FreeEx. „Justiţia a reuşit să scoată la iveală metodele prin care mass-media au fost aservite în ultimii ani mediului politic, prin mecanisme corupte de finanţare, controlarea agendei publice cu ajutorul celor mai puternice instituţii de presă, folosirea presei pentru şantaj sau implicarea ei în acte de corupţie la cel mai înalt nivel”.

Indexul global al libertăţii presei realizat de Reporteri fără Frontiere (în cadrul raportului „World Press Freedom Index, Romanian media – Manipulated and spied on”) plasează România pe locul 49, urcând trei locuri faţă de anul precedent.

Potrivit organizaţiei Reporteri fără Frontiere (Reporters without borders) principalele probleme ale presei din ţara noastră sunt „Politizarea excesivă a mass-media, mecanisme corupte de finanţare, politici editoriale subordonate intereselor proprietarului, infiltrarea redacţiilor de către serviciile de informaţii – efecte ale transformării mass-media în instrumente de propagandă politică în ultimii ani”.

Totodată, Active Watch aminteşte şi raportul Media Pluralism Monitor, o cercetare internaţională pe tema pluralismului în mass-media, lansată în aprilie anul acesta, care arată că „în România, la nivelul conţinutului, nu există diversitate a opiniilor politice la nicio entitate media cu audienţă semnificativă”.

FreeEx 2015-2016 enumeră principalele evenimente din 2015- 2016 cu impact asupra libertăţii de exprimare:

Au apărut noi cazuri de corupţie în presă, de care se fac vinovaţi patroni şi administratori de presă, dar şi jurnalişti.

Un cotidian a fost oferit drept mită unui politician acuzat de corupţie, conform unui rechizitoriu DNA.

Mai mulţi patroni de presă au fost arestaţi pentru corupţie şi evaziune fiscală.

Meseria de jurnalist este în continuare folosită abuziv de unele persoane pentru a intimida, şantaja sau pentru a face trafic de influenţă.

Dosarele DNA au probat cum politicieni de la vârf dictau conţinutul editorial al unor instituţii de presă importante.

Unele materiale de presă despre fostul Ministru de Interne, Gabriel Oprea, au fost ocolite de principalele redacţii naţionale.

Mai mulţi jurnalişti au fost îndepărtaţi din redacţii din cauză că nu s-au aliniat orientării politice a acestora.

Directorul unui cotidian a fost filat de persoane necunoscute.

Infiltrarea redacţiilor de agenţi sub acoperire ai serviciilor de informaţii a fost reconfirmată în 2015.

Directorul SRI, George Maior, a jignit şi a ameninţat deschis oponenţii legilor Big Brother.

Unele autorităţi locale au făcut eforturi pentru a bloca difuzarea unor materiale jurnalistice critice la adresa lor.

Avertizorii de integritate au fost hărţuiţi de instituţii sau companii publice.

Instituţiile statului blochează accesul la informaţii despre evenimente-cheie din istoria recentă a României – Revoluţia din decembrie 1989, Mineriada din iunie 1990 sau tragedia din clubul Colectiv.

Numeroase autorităţi centrale şi locale evită în mod sistematic să răspundă la solicitări de informaţii.
La fel ca şi anul trecut, au existat destul de multe situaţii în care autorităţile româneşti au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorităţii maghiare.

În 2015 a continuat avalanşa de insolvenţe care afectează instituţiile de presă în ultimii ani. O bună parte a televiziunilor şi cotidianelor naţionale au acumulat datorii către stat sau către alte entităţi private.

Disponibilizările în redacţii au continuat şi în anul 2015, efect al dificultăţilor economice care afectează piaţa de media.

Cea mai mare agenţie de ştiri privată din piaţă a fost marcată de o gravă criză internă, redacţia fiind afectată de plecări masive.

Au fost lansate produse consistente de media online, iniţiate de jurnalişti cu experienţă, şi a apărut o nouă agenţie de ştiri.

Apropierea anului electoral a generat o adevărată competiţie în mediul politic în vederea sprijinirii televiziunilor greu lovite de criza financiară şi de problemele penale ale patronilor.

Obligaţiile fiscale care au afectat, începând cu 1 ianuarie 2009, jurnaliştii remuneraţi pentru activităţi independente aferente drepturilor de autor, au fost anulate prin Legea amnistiei fiscale.

Parlamentul a respins raportul anual de activitate al TVR, Consiliul de Administraţie fiind demis.

Activitatea televiziunii publice a fost marcată de criza financiară în care continuă să se afunde, bugetele pentru producţie scăzând dramatic.

Măsura insolvenţei este tot mai des vehiculată ca soluţie pentru situaţia TVR, în timp ce modificarea legii de funcţionare continuă să nu prezinte interes politic.

TVR a pierdut în instanţă procese cu 762 de salariaţi cărora trebuie să le plătească salariile neindexate în perioada 2008-2012.

CNA a continuat să se discrediteze în spaţiul public din cauza proastei funcţionări, a timidităţii cu care sancţionează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri.

Asupra instituţiei planează suspiciuni de corupţie. Preşedinta şi o fostă membră CNA sunt judecate pentru fapte de corupţie.

CNA continuă să aplice sancţiuni care nu ţin cont de dreptul la liberă exprimare.

A fost adoptată o modificare la Legea audiovizualului care permite Parlamentului demiterea Preşedintelui CNA odată cu respingerea raportului anual, un mecanism care deschide porţile arbitrariului şi abuzului politic.

Saga adoptării legislaţiei de tip „Big Brother” continuă. După ce Curtea Constituţională le-a declarat neconstituţionale în 2014 şi 2015, o parte din aceste legi au fost reintroduse de autorităţi sub pretextul recentelor atacuri teroriste din Europa.

Dorinţa unor actori politici de a reincrimina insulta şi calomnia rămâne un pericol constant pentru libertatea de exprimare.

Guvernul Ponta a iniţiat modificarea Legii achiziţiilor publice, eliminând prevederile referitoare la transparenţa contractelor de publicitate publică, prin exceptarea de la obligaţiile legii, a achiziţionării de timp de emisie sau de produse editoriale direct de la furnizorii de servicii media.

Trecerea la sistemul de transmisie digitală a fost din nou amânată.

Abaterile presei de la normele profesionale au fost sancţionate de instanţe, în baza noului Cod Civil. Numărul proceselor este în creştere.

Există hotărâri care ţin cont de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dar există şi hotărâri care încalcă testul de proporţionalitate cu gravitatea faptei, de necesitate într-o societate democratică şi limitează nejustificat dreptul la libertatea de exprimare. De exemplu: obligarea la publicarea de scuze, obligarea la publicarea în ediţiile tipărite ale ziarelor, care de multe ori, nici nu se află în proprietatea şi controlul celor sancţionaţi, a hotărârilor judecătoreşti integrale, obligarea la ştergerea unor articole din spaţiul online.

Jurnaliştii români continuă să fie ţinte ale comportamentului agresiv. Mulţi dintre cei care atacă fizic sau verbal jurnaliştii sau încearcă să îi intimideze sunt politicieni, funcţionari publici, oameni de afaceri.

Întreg raportul, inclusiv cu exemple (instituţii de presă nominalizate concret), poate fi accesat la acest link: http://www.activewatch.ro/ro/freeex/reactie-rapida/lansarea-raportului-freeex-2015-2016-libertatea-presei-in-romania/#_ftn1.

de Katy Marinescu

sursa: mediafax.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s