Acad. Eugen Simion: ”În manualul școlar nu este pronunțat cuvântul ‘națiune’. Inteligența noastră se simte foarte stingherită când este vorba de limba română, ne este rușine să o apărăm!”

indexAcademicianul Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, a susținut un discurs în deschiderea celei de-a IX-a ediții a Congresului Internațional de Istorie a Presei care a început vineri la Filiala Timișoara a Academiei Române.

Acesta s-a referit la ideile de unitate, națiune și limbă română, pe care presa română trebuie să le promoveze.

Academicianul a remarcat o alterare a folosirii limbii române, prin renunțarea la termenii limbii noastre în favoarea adoptării unor termeni străini, chiar și atunci când acest lucru nu se impune.

“Presa științifică este cea mai apropiată de o tendință care există în procesul globalizării, să renunțe la limba română și să se adreseze într-o limbă de circulație internațională, mai ales limba engleză. În disciplinele ‘tari’, matematică, fizică, chimie, poate că așa și este. Totuși, cred că nu se cere același lucru, ca o condiție, și pentru științele umaniste. Nu cred că trebuie să alergăm toți pentru revistele ISI și să ne ‘maimuțărim’ într-o altă limbă. Cred că avem un public românesc și avem obligația în formarea și educația acestui public românesc, trebuie să avem grijă în primul rând de acest public. Trebuie să avem grijă de acest neam”, a afirmat Eugen Simion, conform, Agerpres.

Academicianul a subliniat faptul că din tipăriturile românești, inclusiv din manualele de istorie, de literatură sau din presă, au început să dispară cuvinte românești, așa cum este cuvântul națiune și faptul că s-a dorit, de către Ministerul Educației, să scoată din programa școlară materii precum Istoria, Latina sau să se reducă orele de Limba română.

“Sunt lucruri foarte grave. Dacă s-ar întâmpla în Franța acest lucru, chiar președintele Franței dacă ar fi, ar trebui să-ș dea demisia. Acolo, anual se organizează o dezbatere despre limba și cultura franceză, vorbesc despre identitatea Franței. Și este o cultură care ar trebui să stea liniștită, fiind neamenințată. Dar fac acest lucru anual, ce e cu limba franceză, de ce pierde teren în fața limbii engleze, își apără limba. Numai nouă ne este rușine de acest lucru. În manualul școlar nu este pronunțat cuvântul ‘națiune’. Asta nu înseamnă că suntem naționaliști. Naționalist nu este un cuvânt inevitabil negativ, ci un om care crede în națiunea lui. Inteligența noastră se simte foarte stingherită când este vorba de limba română. Poți să fii impostor în orice limbă”, a precizat Eugen Simion.

Academicianul a mai remarcat faptul că Bucureștiul mai are o singură revistă literară, iar cultura și presa sunt ultimul sector în care se investește după 1990.

“Au început să dispară, pe rând, revistele literare, tradiționale. Este un fapt pe care trebuie să-l avem în vedere. România a intrat în UE cu mare succes. Dar comunitatea europeană dă semne de mare slăbiciune. Această construcție nu ne aduce mari avantaje în ceea ce privește cultura. Cultura a fost lăsată de-o parte, nu se unifică. Totuși, sunt întrebări care revin. Ce se întâmplă cu cultura noastră, cu limba noastră?”, a punctat academicianul.

El a mai amintit și de faptul că presa scrisă începe să dispară, iar scrisul doar pe suport IT are “viitorul neantului”.

Autor: Tudor Matei

Sursa: Active News

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s