Traduc orice, oricând, oricât, în & din orice limbă/ idiom/ dialect. Preţuri negociabile în funcţie de volum

În România, în ultimii 20 de ani, în ceea ce acum se numeşte „industrie editorială”  (tot e bine, se putea şi mai rău, anume să se numească „agricultură editorială”) au avut loc mutaţii şi transformări majore. Una dintre ele este aceea că publicarea unui „bestseller internaţional” în limba română poate fi aproape sincronă cu apariţia acelei cărţi în limba de baştină. Pentru a atinge această performanţă, viteza cu care se poate acum negocia cumpărarea drepturilor de autor este complementară vitezei cu care se traduce volumul. Instituţia tradiţională a traducătorului literar nu mai poate ţine pasul cu ritmul „industrial” al planurilor editoriale (de fapt de marketing editorial). Aşa stând lucrurile, editurile apelează din ce în ce mai des la firme specializate în traduceri, unde cărţoiul într-o limbă străină este dat în lucru mai multor „traducători”, fiecăruia câte un fascicul, apoi lucrurile sunt puse cap la cap şi gata versiunea în limba română.

Cu cât mai mulţi „traducători” lucrează pe aceeaşi carte, cu atât aceasta va putea apărea mai repede. Viteza a devenit, în nu puţine cazuri, criteriul determinant în apariţia versiunii în limba română a unei cărţi de „succes internaţional”. Asta înseamnă că ceea ce odinioară era considerată o artă (a traducerii textului literar) devine o prestare de servicii (de traducere). Când nu au de tradus cărţi, atelierele de transpunere într-o limbă oarecare a unui text din altă limbă produc tălmăciri de prospecte de medicamente, instrucţiuni de utilizare a tirbuşoanelor profesionale, meniuri pentru restaurantele cu specific „exotic”, certificate de moştenitor, procuri notariale, acţiuni judecătoreşti, diverse alte „înscrisuri” etc.

Iar ăsta este numai începutul. Sfârşitul va fi atunci când editorii vor apela la GOOGLE translate pentru „traducerile literare”. Şi va veni apoi şi momentul când o carte va fi „la un click distanţă” – cum se spune – de apariţia în ediţie electronică, simultan, în absolut toate limbile pământului. „Globalizarea” va învinge definitiv, cum odinioară a învins „cooperativizarea”. Şi cam cu aceleaşi efecte.

Autor: Lucian Vasilescu  

sursa: zf.ro

sursa foto: http://www.prestigenetwork.com/Prestige/media/General/stock/urgent-translation.jpg

Anunțuri

3 responses to “Traduc orice, oricând, oricât, în & din orice limbă/ idiom/ dialect. Preţuri negociabile în funcţie de volum

  1. Mi s-a întâmplat să observ destul de des tineri români (şi dacă cineva se regăseşte în ceea ce urmează, îl/o rog să confirme) care citesc romane în limba engleză. Şi, sincer, acest lucru m-a impresionat plăcut şi m-a bucurat chiar dacă pentru un traducător din engleză în română asta ar însemna că i se cam ia pâinea de la gură :), nu-i aşa? Dar mai înseamnă şi că avem tineri inteligenţi şi dotaţi care stăpânesc suficient de bine limba engleză încât să citească fără dicţionar En-Ro un roman de la cap la coadă. Nu mai vorbesc de cărţile de specialitate pe care trebuie să le parcurgă în procesul de formare profesională.
    Devine din ce în ce mai problematic să te descurci, în prezent, fără să cunoşti o boabă de engleză, fie şi la nivel minim, pentru a-ţi seta i-phone-ul/tableta/e-readerul sau PC-ul.
    Nivelul de performanţă la care ajunge să stăpânească fiecare dintre noi o limbă străină este, însă, discutabil şi depinde de fiecare în parte. Vai de cei afoni la limbi străine! Mă îndoiesc că toţi românii vor ajunge să stăpânească limba engleză la perfecţie. Dar de traducători va continua să fie nevoie, mai ales de cei talentaţi, cu vocaţie, pe care nu-i veţi găsi prea des traducând prospecte de foehn-uri sau bormaşini decât, poate, la început de carieră. Este nevoie de solide cunoştinţe tehnice şi de limbă engleză ca să traduci corect un prospect de acest gen. Cine o face trebuie musai să se priceapă.

  2. Vor ști engleza? vor ști româna? Intr-o manieră superficială, poate….Să exclam și eu alături de poet (mă refer la Francois Villon, desigur), printr-o parafrază: ‘Unde sunt traducătorii de altădată, cărora le trebuia o viață ca să fie cei mai buni traducători din branșa lor?’
    Cât despre traducerea automată a prospectelor de folosire a numeroaselor aparate ce fac parte din uzul cotidian, am murit de râs când, cumpărându-mi unul și vrând să aflu cum se folosește, nu pricepeam nimic. Era o limbă de lemn și era clar că cel care făcuse așa-zisa ‘traducere’ nu pricepuse nimic la rândul lui….
    Și uite așa se multiplică neantul…

  3. Probabil traducătorul uman va semăna cu ”produsele naturale” de acum; mai scumpe. Nu și le permite oricine.

    Totuși mă bucur că există traducere și comunicare între spațiile lingvistice. Mă întrebam de exemplu ce rost va avea traducerea din engleză în română, când toți românii vor ști engleza. Vor ști engleza, vor ști româna, dar cele două sfere nu vor comunica între ele; vom ”sări” dintr-un spațiu lingvistic în altul, ca dintr-o personalitate în alta. Iar asta mi se pare de-a dreptul patologic.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s