Grigore Arsene: „Copiii care acum nu citesc, vor deveni adulți care nu gândesc.”

resized_ArseneGrigore Arsene, Președintele AER, povestește cum va arăta Bookfest anul acesta, planul de management din spatele evenimentului și câteva detalii de „bucătărie” internă.

Vă invit să citiți un scurt interviu ca preambul al târgului care își deschide porțile astăzi, de la ora 14:00, în pavilioanele C1, C2, C4 și C5 de la Romexpo.

Andreea Chebac: Cu ce iese în evidență ediția Bookfest de anul acesta?
Grigore Arsene: Este o ediție aniversară, e a 10-a ediție a târgului. Organizarea târgului a trecut prin multe dificultăți de finanțare, de formare de brand nou și așa mai departe. Însă acum suntem la maturitate și avem de câțiva ani salon internațional la care participă absolut toate editurile importante și la care s-a format acest obicei de a avea o țară invitat de onoare, anul acesta fiind Republica Cehă.

AC: Pentru că tot ați menționat țara invitată, Republica Cehă, vreau să vă întreb care sunt punctele forte ale invitatului de anul acesta?
GA: Republica Cehă este una dintre țările care a dat culturii europene nume foarte importante. Cred că punctele forte sunt cele trei mari dezbateri pe cele trei mari personalități pe care ei le-au ales: fostul președinte, Václav Havel, scriitorul Milan Kundera și scriitorul Bohumil Hrabal. Sunt personalități de anvergură internațională și discuțiile în jurul lor vor cuprinde, în esență, starea literaturii și cum a interferat literatura cu politicul prin faptul că Havel, scriitor fiind, a condus cu inteligență țara spre bunăstarea de acum.

AC: Din punctul dumneavoastră de vedere, ce îi lipsește târgului pentru a fi ideal?
GA: Un loc unde să-l desfășurăm. În București nu sunt locuri pentru a face evenimente de asemenea anvergură. Ce avem la Romexpo e o încropeală. De exemplu, Gaudeamus se desfășoară în Rotondă care are dezavantajul imens de a încăpea destul de puține edituri la parter și restul trebuie să stea împrăștiate undeva, pe inele, și astfel nu ai o perspectivă. Noi am ales niște pavilioane separate încă de la început încât totul să fie pe orizontală, editurile să fie la același nivel toate. Însă sunt mai multe săli care comunică între ele, cu mai multe intrări etc. Cei care vin des la târg se descurcă fiindcă editurile mari își păstrează locul, dar cei care vin pentru prima dată bâjbâie. Al doilea lucru care lipsește îl reprezintă fondurile pentru o mediatizare pe măsură. Noi reușim să atragem public doar prin brand și prin câteva expediente pe care le facem pe post de mediatizare.

AC: Ați adus în discuție târgul Gaudeamus, există o concurență între Gaudeamus și Bookfest?
GA: Nu. Este o competiție, o emulație care le stimulează pe amândouă. Fiecare dintre aceste târguri a marcat un anumit prag de calitate pe care celălalt a încercat să-l depășească și așa mai departe. Dacă ar exista doar unul dintre ele, s-ar dezvolta mai greu. Între ele există o deosebire esențială: Gaudeamus e înainte de luna decembrie, prin excelență luna de cumpărături, iar Bookfest e înainte de vacanță, deci are de luptat și cu alte lucruri.

AC: Ar mai fi loc pe piață pentru încă un mare târg de carte în acest moment?
GA: Da, se tot încearcă. Dar e greu. Ce s-a întâplat cu Bookfest în 2006 a fost o mică minune. Nimeni nu credea că editorii, care prin natura lor se concurează, vor fi în stare să pună mâna toți la un loc și să facă un târg. De obicei vine cineva, face un târg și editorii participă. Dar ca să-l facem noi și în așa fel încât să-i împăcăm pe toți, a fost ceva. N-a fost ușor, iar una dintre importantele realizări a fost că Ministerul Culturii, indiferent de culoarea politică de atunci și până acum, a acorat o subvenție pentru ca publicul să aibă accesul gratuit la Bookfest.

AC: Ați menționat și acum și în timpul conferinței de presă a târgului dificultățile prin care ați trecut de-a lungul anilor în organizarea Bookfest, a fost vreodată în pericol de a nu mai avea loc?
GA: Nu, în pericol să nu aibă loc, nu. Politica pe care am dus-o a fost ca de fiecare dată să ne asigurăm că putem să facem următoarea ediție. Asta a însemnat eforturi considerabile în sensul că s-a lucrat cu oameni puțini, s-a lucrat mai mult inteligent decât risipind banii și, bineînțeles, a fost și contribuția fiecărui expozant prin taxa pe care o plătește pentru participare. Noi, de vreo doi ani, am început să scădem această taxă, asta înseamnă că avem o rezervă care ne garantează că vom organiza târgul următor. Și acum e la fel, târgul de la anul nu e în niciun fel în pericol.

Nu uitați că am traversat criza și faptul că editorii au venit în timpul crizei la târg arată că există un nucleu dur de cititori, relativ mic, care permite susținerea minimală a industriei. Desigur, asta dă un fel de blam către conducerea politică de orice culoare, nu fac nicio deosebire pentru că n-a fost nicio deosebire, care nu realizează sau nu vrea să înțeleagă că adolescenții, copiii care acum nu citesc, vor deveni adulți care nu gândesc. Noi încercăm să ne batem cu forțele noastre proprii: să facem târguri, campanii de lectură, încercăm să ajungem în satele amărâte unde copiii n-au văzut niciodată altă carte în afară de niște manuale rufose.

AC: Știm deja ce ne așteaptă anii viitori la Bookfest?
GA: Aproape sigur anul viitor țara invitată va fi Italia. Iar peste doi ani își doresc cei din Croația să participe. Însă asta înseamnă și o investiție din partea lor pentru a avea traduceri, pentru că țările care au fost până acum invitate au investit masiv în traduceri prin diverse metode: Spania are Institutul Cervantes și un departament special la Ministerul Culturii, Ungaria are fonduri pentru traduceri din limba magiară în toate limbile, țările de limbă germană – Germania, Austria, Elveția – au fiecare instituții specializate în acordarea de subvenții pentru traduceri și nu numai și așa mai departe. De fapt, participarea Cehiei se pregătește de vreo trei ani, fostul ambasador împreună cu fostul director al Institutului Cultural, au atras fonduri pentru a crea proiecte culturale. Deci e un efort pe care țara respectivă trebuie să-l facă.

AC: Câteva recorduri de la Bookfest de-a lungul timpului?
GA: Au fost multe. Până acum recordul absolut de vânzări și de public îl deține cartea președintelui Iohannis de anul trecut. Dar pur și simplu legat de un fenomen social și politic, nu neapărat doar cultural. Nu poți să judeci piața de carte numai după ce s-a întâmplat cu „Pas cu pas”.

Scris de  

sursa: bookblog.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s