Proiect de lege privind traducătorii și interpreții judiciari, pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției. Propuneri și reglementări

indexControlul și coordonarea activității traducătorilor și interpreților judiciari s-ar putea exercita de către Ministerul Justiției, prin compartimentul de specialitate, potrivit unui proiect de lege publicat pe site-ul instituției. Se consideră necesară înființarea Uniunii Naționale a Traducătorilor și Interpreților Judiciari din România, organizație profesională cu personalitate juridică, formată din toți traducătorii și interpreții judiciari, autorizați de Ministerul Justiției. 

”Coerența și calitatea actului de justiție pot fi în egală măsură afectate de calitatea contribuțiilor aduse de toți actorii care intervin în spațiul de construire, lansare și aplicare a produsului finit al organizațiilor judiciare propriu-zise. Proiectul de lege supus spre aprobare, care cuprinde norme juridice privind profesia de traducător și interpret judiciar și activitatea de traducere și interpretare judiciară, se înscrie în acest demers, mai amplu, de modernizare a statutului profesiilor juridice și conexe sistemului judiciar, de asigurare a premiselor pentru realizarea unui act de justiție de calitate. (…) Legislația în vigoare nu reglementează în mod corespunzător drepturile și obligațiile interpreților și traducătorilor autorizați, metodologia de îndeplinire a activității de interpretare și traducere, organizarea și funcționarea interpreților și traducătorilor autorizați, modalitatea de control și de angajare a răspunderii acestora”, se arată în expunerea de motive.

Ideea centrală de la care a pornit construirea proiectului de lege privind traducătorii și interpreții judiciari constă în împrejurarea că lipsa de calitate a serviciilor de interpretare și traducere autorizată sau calitatea insuficientă a acestor servicii are consecințe importante asupra modului în care justițiabilii își exercită dreptul la apărare în procesele penale, se mai arată în document.

”Nu sunt de neglijat nici implicațiile pe care lipsa de calitate sau calitatea insuficientă a serviciilor de interpretare și traducere autorizată o poate avea asupra exercitării drepturilor justițiabililor implicați în proceduri judiciare de altă natură decât penală sau în proceduri derulate de alte organe decât cele judiciare (spre ex., notari publici, executori judecătorești etc.)”’, se adaugă în documentul citat.

Proiectul de lege definește noțiunea de ”traducere și interpretare judiciară”, propunând calificarea, în mod expres, a serviciului prestat de către traducătorul și interpretul judiciar ca fiind serviciu de interes public și, de asemenea, consacrarea în mod expres a profesiei de traducător și interpret judiciar ca profesie de sine stătătoare, exercitată sub coordonarea și controlul Ministerului Justiției.

”Prin proiectul de lege se propune reglementarea în mod expres atât a profesiei de traducător și interpret judiciar, cât și a activității de traducere și interpretare judiciară. În ceea ce privește organizarea profesiei, prin proiectul de lege se propune înființarea Uniunii Naționale a Traducătorilor și Interpreților Judiciari din România, organizație profesională cu personalitate juridică, formată din toți traducătorii și interpreții judiciari, autorizați de Ministerul Justiției (inclusiv cei autorizați în temeiul Legii nr. 178/1997)”, precizează sursa citată.

În viziunea inițiatorului proiectului, este necesară înființarea Uniunii Naționale a Traducătorilor și Interpreților Judiciari din România, organizație profesională cu personalitate juridică, formată din toți traducătorii și interpreții judiciari, autorizați de Ministerul Justiției. Proiectul de lege reglementează organele de conducere ale Uniunii (congresul, consiliul și președintele), componența, procedura de alegere și atribuțiile fiecărui organ de conducere al Uniunii, reguli minime privind luarea hotărârilor de către organele de conducere colective (cvorum și majoritate necesară pentru luarea hotărârilor).

La nivel teritorial, traducătorii și interpreții judiciari vor fi organizați în 15 Camere ale Traducătorilor și Interpreților Judiciari, entități cu personalitate juridică, organizate în circumscripția fiecărei curți de apel.

Proiectul de lege modifică în mod substanțial procedura de dobândire a calității de traducător și interpret judiciar, propunând ca recrutarea traducătorilor și interpreților judiciari să fie făcută pe bază de examen, iar nu pe baza simplei verificări a îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege (verificare de dosar).

În același scop al creșterii calității serviciilor de traducere și interpretare și al formării unui corp al traducătorilor și interpreților judiciari bine pregătiți, o altă noutate propusă de proiectul de lege constă în reglementarea procedurii de evaluare profesională periodică a traducătorilor și interpreților judiciari.

Potrivit proiectului de lege, traducătorul și interpretul judiciar își pot exercita profesia individual, într-un birou individual de traduceri și interpretariat judiciar, sau în asociere, în cadrul unei societăți profesionale de traducere și interpretare judiciară, ambele având ca obiect de activitate unic desfășurarea activității de interpretare și traducere judiciară și fiind lipsite de personalitate juridică.

Proiectul de act normativ reglementează și instituția suspendării calității de traducător și interpret judiciar, care nu este reglementată de legislația în vigoare.

Potrivit expunerii de motive, în prezent, persoanele autorizate sunt nevoite să solicite încetarea calității de traducător și interpret, deși motivele pe care le invocă în vederea suspendării calității sunt întemeiate, iar după încetarea motivelor care împiedică exercitarea profesiei o anumită perioadă de timp, trebuie să se reautorizeze. De asemenea, lipsa reglementării instituției suspendării nu permite ținerea evidenței persoanelor care exercită efectiv activitatea de interpret și traducător autorizat, cu repercusiuni asupra operativității organelor din sfera justiției în identificarea unui interpret și traducător autorizat.

În ceea ce privește instituția încetării calității de traducător și interpret judiciar, pe lângă motivele existente în actuala reglementare se adaugă neprezentarea sau nepromovarea examenului de evaluare profesională periodică, excluderea din profesie sau neprezentarea de către traducătorul și interpretul judiciar, după împlinirea vârstei de 70 de ani, a unui certificat medical din care să rezulte că este apt din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea profesiei.

Sancțiunea excluderii din profesie ar urma să intervină pentru fapte precum folosirea autorizației sau a ștampilei de traducător și interpret judiciar pentru exercitarea altor activității de traducere și interpretare decât cele prevăzute de lege sau încredințarea ștampilei, a specimenului de semnătură sau a altor însemne ale profesiei unei alte persoane.

O altă măsură care, în viziunea inițiatorilor, are rolul de a crea premisele creșterii calității serviciilor de traducere și interpretare judiciară, constă în reglementarea controlului profesional administrativ. Potrivit proiectului de act normativ, controlul se exercită de către Ministerul Justiției și Uniunea Națională a traducătorilor și Interpreților Judiciari din România, conform planificării anuale și ori de câte ori se consideră necesar.

Proiectul de lege mai reglementează, tot cu caracter de noutate, răspunderea traducătorilor și interpreților judiciari. Astfel, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare ori cu întârziere a obligațiilor prevăzute de lege, precum și pentru nerespectarea interdicțiilor reglementate de aceasta, se angajează răspunderea disciplinară, civilă sau penală.

O altă noutate este reglementarea, în mod expres, a obligației de a respecta secretul profesional, atât în timpul exercitării profesiei, cât și după încetarea calității de traducător și interpret judiciar. Obligația de păstrare a secretului profesional implică interdicția de a da informații despre actele și faptele de care s-a luat cunoștință, în orice mod, în exercitarea profesiei. Potrivit proiectului de lege, traducătorul și interpretul judiciar nu este ținut de respectarea acestei obligații în cazurile în care legea sau persoanele interesate îl eliberează de această obligație.

Conform evidențelor Ministerului Justiției, în prezent sunt autorizați în România 36.886 interpreți și traducători autorizați, pentru 49 de limbi străine.

Sursa + foto: agerpres.ro

URL scurt: http://alba24.ro/?p=383825

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s