Tag Archives: Actualitate

„Selfie”, cuvântul anului 2013, potrivit editorilor dicţionarelor Oxford

index„Selfie” – autoportret fotografic realizat cu un telefon mobil şi publicat apoi online pe reţelele de socializare – a fost ales cuvântul anului 2013.

„Selfie” a fost preferat în faţa cuvântului „twerk”, termen ce desemnează un dans lasciv, dansat şi de cântăreaţa Miley Cyrus, şi a cuvântului „binge-watch”, termen ce desemnează vizionarea-maraton a unor programe TV, potrivit unui comunicat emis marţi de editorii acestor dicţionare prestigioase. 

Editorii Oxford Dictionaries, care utilizează un instrument de căutare capabil să analizeze aproape 150 de milioane de cuvinte englezeşti folosite pe internet în fiecare lună, au descoperit faptul că folosirea termenului „selfie” a crescut cu 17.000% în ultimele 12 luni. 

Potrivit aceleiaşi surse, prima apariţie cunoscută a acestui cuvânt datează din 2002, pe un forum online australian. 

„Reţelele de socializare au contribuit la popularizarea termenului, iar hashtagul «#selfie» a apărut pe site-ul specializat în partajarea de fotografii Flickr încă din 2004″, a declarat Judy Pearsall, director editorial al Oxford Dictionaries. 

„Însă utilizarea sa s-a răspândit foarte mult abia începând din 2012, atunci când «selfie» a fost folosit în mod curent în mass-media”, a adăugat ea. 

Cuvântul „selfie” nu a intrat încă în Oxford English Dictionary (OED), dar a fost inclus în OxfordDictionaries.com, în luna august. În aceeaşi lună, un “selfie papal” a apărut aproape peste tot pe internet, arătându-l pe papa Francisc pozând în mijlocul unui grup de adolescenţi, dintre care unul a realizat acea fotografie cu telefonul său mobil.

sursa: adev.ro/mwige6

sursa foto

Gigantul Forbes Media analizeaza vanzarea companiei

indexForbes Media, condusa de fostul candidat la presedintia SUA Steve Forbes, analizeaza cu Deutsche Bank vanzarea companiei de publishing, pentru care si-au exprimat interesul mai multi posibili cumparatori, potrivit unui memo trimis de conducere angajatilor, a declarat o sursa apropiata situatiei.

Compania cu sediul in New York, proprietara revistei Forbes, cu o istorie de 96 de ani, si a Forbes.com, vrea sa obtina din vanzare cel putin 400 de milioane de dolari, a aratat sursa citata de Bloomberg, scrie Mediafax.

Publisherii de reviste vand branduri renumite din cauza problemelor provocate de scaderea veniturilor din publicitate si a tirajelor, ca urmare a concurentei Internetului.

Newsweek, publicatie veche de 80 de ani, a fost vanduta in luna august de IAC/InterActiveCorp catre IBT Media in August, iar McGraw-Hill Cos. a vandut Businessweek, fondata in 1929, catre Bloomberg LP, in 2009.

Revista Maxim, adresata barbatilor, a fost vanduta de catre creditori, in septembrie, companiei Darden Media Group.

Bloomberg LP este compania mama a Bloomberg News, care concureaza cu Forbes. Editii ale revistei Forbes sunt publicate si in Asia si Europa.

Anul trecut, compania Forbes a obtinut in Statele Unite venituri din publicitate in valoare de 275 de milioane de dolari, in scadere cu 19% fata de 2008.

Compania Elevation Partners, condusa de Roger McNamee si sustinuta de cantaretul Bono, a platit in 2006 circa 240 de milioane de dolari pentru o participatie de 45% la compania Forbes, potrivit unei persoane apropiate situatiei.

B.C. Forbes a infiintat revista Forbes in 1917, care a prosperat sub conducerea fiului sau, Malcolm.

Fiul lui Malcolm, Steve, a devenit presedinte si director general al Forbes si redactor sef al revistei in 1990. El a candidat de doua ori, fara succes, in 1996 si 2000, la presedintia Statelor Unite, in alegerile primare organizate de Partidul Republican.

Scriitoarea Doris Lessing s-a stins din viaţă

Agenţia Associated Press a anunţat, cu doar câteva minute în urmă, că laureata Premiului Nobel pentru Literatură în 2007 s-a stins din viaţă la 94 de ani, la locuinţa sa din Londra.

1traducator

sursa

update:

Romanciera britanica Doris Lessing, care a castigat premiul Nobel pentru literatura in 2007, a murit duminica, la varsta de 94 de ani, a anuntat editura sa HarperCollins intr-un comunicat.

Potrivit Reuters, Lessing este unul dintre cei mai importanti scriitori de limba engleza a sfarsitului de secol XX, temele abordate de ea fiind, printre altele, rasa, ideologie, politici de gen si psihicul uman.

Lessing a fost a 11-a femeie din istoria premiilor Nobel care a primit aceasta distinctie.

A incetat din viata linistita, in casa ei din Londra, se arata in comunicat.

Lessing s-a nascut in Persia (acum Iran) pe 22 octombrie 1919, a crescut in Zimbabwe si s-a mutat in Marea Britanie la varsta de 30 de ani. Are o fiica si doua nepoate.

Dintre cele mai cunoscute romane ale sale: The Grass is Singing (1950), The Golden Notebook (1962), Memoris of a Survivor (1974), The Good Terrorist (1985), The Fifth Child (1988).

de I.R.     HotNews.ro

Grafica inedita de Cezar Petrescu la muzeul “Vasile Pogor” din Iasi

Muzeul Literaturii Române Iași găzduiește o expoziție de portrete grafice realizate de scriitorul și gazetarul Cezar Petrescu. Expoziția cuprinde un număr de 42 de lucrări, portrete feminine, masculine și de grup, majoritatea realizată în tuș și creion negru.

Expoziția Fețele necunoscute ale lui Cezar Petrescu de la muzeul „Vasile Pogor” poate fi vizitată până la data de 25 decembrie, prețul de intrare fiind 1 leu.

Un aspect mai puțin cunoscut al personalității scriitorului Cezar Petrescu este pasiunea acestuia pentru grafică: „în loc să lucrez cu sporul cuvenit în acest timp, mă surprind desenând pe marginea hârtiei” (epistolă către Georgetta Ciocâlteu, 19 octombrie 1932).

Muzeul Literaturii Române Iași deține un important fond Cezar Petrescu care include fotografii, corespondență, manuscrise, documente, acte, obiecte personale, ediții ale operei scriitorului, precum și un număr de aproximativ 200 portrete grafice. Desenele au ca surse de inspirație apropiați ai scriitorului, colaboratori din redacțiile publicațiilor conduse de acesta („România” și „Gândirea”) și personalități politice ale vremii.

de D.S.     HotNews.ro

Drepturile de publicare a unui roman de debut, vândute cu suma record de 2 milioane de dolari

Drepturile de publicare a romanului de debut al jurnalistului american Garth Risk Hallberg (foto) au fost achiziţionate la o licitaţie organizată recent în Statele Unite cu suma record de 2 milioane de dolari, în pofida faptului că volumul nu a fost deocamdată finalizat.

Garth Risk Hallberg are 34 de ani şi, până în prezent, a scris diverse articole pentru suplimentul literar al publicaţiei The New York Times şi pentru câteva reviste online, informează nouvelobs.com. Tânărul jurnalist a publicat deja şi un ghid amuzant, intitulat “Ghid practic al familiei americane”, care constă într-un studiu metodic şi ilustrat al obiceiurilor a două familii, prezentate ca şi cum acestea ar fi observate de un entomolog excentric şi sentimental.

Garth Risk Hallberg şi-a petrecut ultimii ani scriindu-şi primul roman. Acesta se intitulează “City on Fire” şi are aproximativ 900 de pagini. Acţiunea se desfăşoară la New York în anii ’70. Romanul nu a fost deocamdată lansat, însă mediul literar din Statele Unite vorbeşte doar despre el în ultima vreme. Timp de două zile, în această săptămână, toate editurile din Manhattan au încercat să achiziţioneze drepturile de publicare a romanului. Licitaţia a fost extrem de disputată. Zece edituri au lansat oferte de peste 1 milion de dolari, o sumă nemaivăzută niciodată pentru un roman de debut, care nu este nici o poveste cu vampiri, nici o saga cu temă sado-masochistă. Apoi, editura Knopf a intrat în joc şi a calmat spiritele, cu o ofertă de 2 milioane de dolari.

Diana Miller, editor la Knopf, i-a scris agentului lui Hallberg spunându-i că romanul acestuia este “extraordinar prin ambiţia sa, prin puterea sa de observare, prin generozitatea sa emoţională şi intelectuală”. Pentru moment, nu a fost anunţată data la care romanul va fi publicat. Trebuie spus, de asemenea, că romanul nu a fost nici măcar terminat. Chris Parris-Lamb, agentul literar al lui Garth Risk Hallberg, spune că tânărul scriitor lucrează în aceste zile la versiunea finală a volumului şi că nu va răspunde la nicio cerere de intervievare.

În plus, drepturile de adaptare cinematografică a romanului au fost achiziţionate încă din luna octombrie, înainte ca romanul să îşi găsească o editură. Drepturile de ecranizare au fost cumpărate de Scott Rudin, un nume important la Hollywood, care conduce studiourile Miramax şi produce filmele regizate de fraţii Coen, Wes Anderson, David Fincher, Sam Mendes, Noah Baumbach, Stephen Frears şi Paul Thomas Anderson.

de Florin Badescu – Mediafax

sursa foto

„404” este cel mai popular cuvânt folosit de vorbitorii de limbă engleză în 2013

„404″ – codul oficial de eroare de pe internet – a fost desemnat cel mai popular cuvânt folosit de vorbitorii de limbă engleză în anul 2013, potrivit unui sondaj anual, ajuns la cea de-a 14-a ediţie, realizat de Global Language Monitor.

Locul al treilea este ocupat de „hashtag”, un cuvânt-simbol (semnul „diez”) folosit ca o comandă iniţial pe platforma de microblogging Twitter, preluată ulterior şi pe alte platforme online, precum Facebook şi Instagram.

Topul 10 al celor mai utilizate cuvinte folosite de vorbitorii de limbă engleză în 2013 este completat de @Pontifex (contul de Twitter al papei Francisc), „The Optic” („optică” – un termen preluat tot mai des în discursurile politice americane), „surveillance” („supraveghere”), „drones” (“drone”), „deficit” (“deficit”), „sequestration” (“sechestrare”) şi „emancipate” (“a emancipa”).

Potrivit independent.co.uk, Global Language Monitor a alcătuit cu aceeaşi ocazie un top al celor mai populare nume, dar şi un top al celor mai populare fraze. Astfel, Biserica Catolică a triumfat în topul celor mai populare nume, întrucât prima poziţie în acest clasament a revenit papei Francisc. Pe locurile următoare s-au clasat „ObamaCare” (proiectul propus de admistraţia Obama în domeniul asigurărilor de sănătate), „Barack Obama”, „NSA” (National Security Agency) şi „Kate Middleton”.

În topul celor mai populare fraze, primele poziţii au fost ocupate de „toxic politics”, „federal shutdown” şi „global warming/climate change”.

“404” este codul universal generat de internet pentru a semnala o eroare, ce apare alături de sintagma „page not found” (“pagina nu a fost găsită”), potrivit Global Language Monitor, citat de Mediafax.

Pe locul al doilea în acest top se află sintagma „fail!”. Cuvântul individual „fail”, adeseori utilizat ca o frază completă în sintagma „Fail!” alături de codul „404″, semnalează eşecul unui efort, al unui proiect, al unui demers.

Întrucât primele două cuvinte din acest top provin din domeniul online, autoarea articolului publicat pe site-ul newsfeed.time.com este de părere că vorbitorii de limbă engleză au petrecut prea mult timp pe internet în anul 2013.

sursa: digi24.ro

Scriitorii din Moldova nu se deosebesc de scriitorii din România, chiar dacă au o altă experienţă şi trăiesc într-o altă lume

Jean-Louis Courriol: „Am descoperit limba română din întîmplare, cu ocazia unei călătorii în România, în anii 1972-1973.”

Europa Liberă: Stimate dle Courriol, cum aţi descoperit limba română?

Jean-Louis Courriol: „Am descoperit limba română din întîmplare, cu ocazia unei călătorii în România, în anii 1972-1973. Am venit cu mai mulţi prieteni în România după ce ne-am terminat studiile. Eu am făcut studii de literatură clasică, franceză, latină şi greacă. Şi după ce am terminat, am hotărît să mergem să vizităm ţările din Est şi… am nimerit în România. Şi atunci am descoperit România şi limba română, şi mai tîrziu un pic am descoperit şi literatura română. Deci am descoperit limba română prin literatură mai degrabă”.

Europa Liberă: Sistemul totalitar al lui Ceauşescu nu v-a făcut să abandonaţi limba şi literatura română?

Jean-Louis Courriol: „În nici un caz. Eu am făcut întotdeauna o diferenţă foarte clară între sistem şi popor. Sistemul, din păcate, în perioada aceea era considerat ca şi cum ar fi fost etern. Am făcut această deosebire, deşi am avut foarte multe probleme, mai ales cînd am dorit să mă căsătoresc cu soţia mea actuală, Florica. Bineînţeles că a trebuit să aşteptăm o autorizaţie care ne-a fost dată numai după trei ani de aşteptare şi de luptă crîncenă, pe baricade.

Aşa că pot să spun că şi eu am suferit din cauza acestui sistem şi l-am cunoscut foarte bine pentru că am stat doi ani la Iaşi, la Universitate, între 1975 şi 1977, şi pe urmă încă doi ani la Craiova, tot la Universitate. Şi am suferit din cauza acestui sistem, deşi nu eram direct vizat, bineînţeles, dar, fiind implicat în această cerere de căsătorie, am văzut cum se reacţiona în acest sistem faţă de o căsătorie care într-un timp normal trebuia să fie un lucru perfect anodin. Deci nu am renunţat, fiindcă pentru mine literatura română e cu totul altceva decît un sistem trecător… ”

Europa Liberă: Traducerile dvoastră din Eminescu sunt considerate de mulţi cele mai bune.  Cît de dificil a fost să-l traduceţi pe Eminescu în franceză şi care a fost reacţia literaţilor din Franţa?

Jean-Louis Courriol: „N-a fost prima mea traducere. Am tradus mai întîi din Patul lui Procust de Camil Petrescu care a apărut cam peste 15 ani după ce l-am tradus şi a avut mare succes în Franţa.

Cu Eminescu, sigur că dificultatea a fost destul de mare , nu atît din cauza traducerii propriu-zise, fiindcă orice traducere e dificilă. Dar lucrul cel mai complicat a fost alegerea poeziilor care ar putea să trezească un interes în Franţa.

Cititorii francezi, după cum se ştie, sunt destul de departe de poezie, poezia nu se vinde, poezia nu este editată decît de edituri mici şi nu este în vogă, să zicem aşa. Deci prima dificultate asta a fost. Şi am ales să traduc numai şi numai din poeziile de dragoste.

Antologia pe care am făcut-o şi am publicat-o atunci, prima dată la Cartea Românească, graţie lui George Bălăiţă, a fost o antologie de poezii de dragoste din care au lipsit cîteva poezii, bineînţeles, şi în primul rînd Doina, care, evident, în 1984 era interzisă în România, după cum ştiţi foarte bine. Şi aceste poezii cred că au o valoare universală şi nu pot să fie neglijate. Mă întrebaţi ce ecou au avut în Franţa?

Trebuie să vă spun că ediţia pe care am făcut-o la Cartea Românească şi, după revoluţie, la Paralela 45, e a opta. Din 2000 s-au făcut opt ediţii. Au fost făcute în România, n-au fost făcute în Franţa. Aş fi vrut şi aş fi dorit şi deja începusem să pun la punct o coeditare între editura lui Vlasie şi o editură franceză care  publicase alte cărţi de-ale noastre, alte traduceri, dar nu s-a putut face. Poate că era prea devreme în 2000, deşi cred că era cea mai bună soluţie pentru ambele edituri. În România se vinde foarte bine. În Franţa se vinde mai puţin. Eu am introdus-o în cîteva librării, la Lyon, şi s-a vîndut foarte bine şi la Lyon. Dar nu putem să spunem că se difuzează în mod normal. Ar trebui să facem o coeditare cu o editură din Franţa, specializată în poezie”.

Europa Liberă: Există părerea că literatura franceză, fiind mare, ca şi cea americană, e oarecum suficientă sieşi. Şi există riscul ca o traducere dintr-o literatură „mică” să se piardă în acest ocean al miilor de cărţi ale autorilor francezi. Mai există şanse pentru o literatură cum e cea română pe piaţa franceză?

Jean-Louis Courriol: „Şansele există, chiar dacă în Franţa se publică foarte mult. Abia ne-am întors din oraş şi am trecut printr-o librărie. Şi sunt mii şi mii de cărţi. Din păcate, aceste sute şi mii de cărţi care sunt expuse în librării nu stau prea mult. Stau o lună-două luni şi dispar. Deşi sunt librării foarte mari, numărul de cărţi e enorm, spaţiul e restrîns. Şi atunci aceste cărţi dispar. Rămân unii clasici, dar ceea ce se produce astăzi dispare foarte repede şi nu dispare fiindcă se vinde. Dispare pentru că librarul le trimite înapoi editorului, care rămîne cu mase enorme de cărţi nevîndute. Deci asta este situaţia adevărată a literaturii actuale în Franţa.

Plus că în acest ocean de publicaţii inegale sunt foarte puţine cărţi care ar merita să ajungă în librării. Eu cred că 80% din cărţile care ajung în librării n-ar fi meritat să fie tipărite. Însă şansele unor traduceri sunt mari chiar din limbile rare sau mai puţin cunoscute, cum este limba română (deşi limba română e limba unui popor important care are 30 de milioane de persoane în Europa). Şansele există dar sunt multe condiţii. Cînd e vorba de literatura engleză, nici nu e nevoie s-o promovezi, căci ea se promovează singură. Cînd e vorba de o literatură scrisă într-o limbă mai puţin cunoscută, sunt alte criterii care intră-n joc. Pe de o parte, este necesar să existe un sprijin din partea ţării respective pentru aceste publicaţii, în România există ICR-ul, numai că acest lucru trebuie făcut şi cu foarte multă atenţie. Nu trebuie să-i subvenţionăm numai şi numai pe unii scriitori. Trebuie ca toţi scriitorii de valoare şi de viitor să fie sprijiniţi financiar printr-un program care să selecteze în mod obiectiv aceste valori literare. Pînă acum nu cred că s-a făcut chiar aşa.

Pe de altă parte, şi aici lucrul e şi mai greu de realizat, ca să ajungă literatura unei ţări mai puţin cunoscute, cum este România sau Moldova, traducerea are un rol enorm. Dacă traducerea nu e bună – poate fi cartea excelentă la origine -, deci dacă traducerea e proastă, cum se întîmplă foarte des, nu va avea succes în limba de sosire. Şi aici este nevoie de o foarte mare atenţie cînd e vorba de a forma viitorii traducători care, deocamdată, nu prea există. Sînt, bineînţeles, dar sunt puţini şi de foarte multe ori nu sunt bine formaţi. Repet, şansele există, dar nu există decît dacă unele condiţii sînt împlinite”.

Europa Liberă:  Aţi tradus recent o antologie de proză din Republica Moldova, selecţia aparţinînd colegei noastre, Lucreţia Bîrlădeanu.  Aţi fost chiar recent, împreună cu soţia, în Moldova unde aţi participat la un simpozion literar. Cum vedeţi dvoastră realitatea din Republica Moldova şi cum vi s-au părut scriitorii de aici?

Jean-Louis Courriol: „N-a fost prima întîlnire cu ei, am fost de mai multe ori în Chişinău şi, de fiecare dată, am simţit o căldură cu totul şi cu totul deosebită şi am revenit cu amintiri foarte plăcute. Şi de data aceasta impresia a fost excelentă şi m-am simţit foarte bine la Chişinău, la Uniunea Scriitorilor, care ne-a primit în mod excelent, şi la Universităţile din Chişinău, cea de Stat şi ULIM, unde am putut să ne întîlnim cu studenţi. Ne-am întîlnit deci cu foarte mulţi scriitori, nu numai cu cei care figurează în antologia Nouvelles de Moldavie care a apărut cu ocazia Salonului de la Paris.

Pentru mine, limba română de acolo este limba română de peste tot, chiar dacă are unele originalităţi, specificităţi. Dar este aceeaşi limbă şi aceeaşi literatură. Ceea ce mi-a plăcut foarte mult în această antologie, pe care am realizat-o împreună cu Lucreţia Bîrlădeanu, este diversitatea, varietatea scriitorilor din Moldova şi faptul că printre ei sunt scriitori de mare valoare.

Am fost foarte impresionat şi la Soroca de un spectacol de teatru după o nuvelă de Spiridon Vangheli, care a fost o revelaţie pentru mine. Spectacolul a fost jucat de nişte tineri inimoşi şi o să încerc să traduc această piesă, după cum o să-i traduc pe foarte mulţi dintre cei cu care ne-am întîlnit.

Pentru mine, scriitorii din Moldova nu se deosebesc de scriitorii din România, chiar dacă au o altă experienţă şi trăiesc într-o altă lume care e totuşi apropiată de cea din România. Au totuşi o altă viziune a lucrurilor pentru că sunt într-un spaţiu mai special, la Porţile Europei, să zicem aşa. Dar tocmai de asta sunt şi mai exotici, într-un fel, şi mai interesanţi poate pentru un cititor străin”.

scrisă de Iulian Ciocan 

sursa 

Cărțile lui Mihail Sadoveanu, în pericol să dispară din librării

Războiul început acum mai bine de cinci ani între Jordan (Dan) Herford – foto, strănepotul scriitorului, și edituri, continuă. Acesta contestă sumele fixate pentru drepturi de autor și cere negocieri directe cu fiecare editură în parte. „Dumbrava minunată” a dispărut complet din librării chiar dacă în fiecare an elevii vin să cumpere cartea pentru bibliografia școlară.

Jordan Herford, fiul vitreg al nepoatei lui Sadoveanu, Smaranda Caterina Herfurt, trăieşte în Olanda și este profesor de muzică. El are procură de la mama sa pentru a beneficia de drepturile de autor ce revin în urma publicării operelor lui Sadoveanu. În acelaşi timp, se află în conflict cu Societatea Colectivă a Drepturilor de Autor (Copy-Ro), care nu-i recunoaşte calitatea de moştenitor. Editurile nu ştiu cum şi cu cine să trateze, aşa că preferă să nu mai publice nimic.

Directorul de vânzări de la cel mai mare retailer de carte din Moldova, Sedcom Libris, a declarat că Jordan Herford a cerut 1.000 de euro pentru publicarea unei singure povestiri, în urmă cu aproape doi ani. Editura Polirom nu mai publică operele clasicului român, iar Junimea a scos ultima ediţie în 2005. „Nu am vorbit direct cu moştenitorul scriitorului, ci prin intermediul altei persoane. Nu am mai scos nimic pentru că nu vrem să riscăm”, a declarat directorul editurii.

Scris de

Sursa: bookblog.ro

Sursa foto

Conferinta de presa prilejuita de readucerea în tara, din Marea Britanie, a unor monede dacice de o valoare exceptionala

Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia si Muzeul National de Istorie a României anunta organizarea unei conferinte de presa exceptionale cu prilejul aducerii în tara a unor lot important dintr-un mare tezaur monetar dacic, recuperat recent din Marea Britanie, ca mijloc material de proba, urmare a cooperarii fructuoase cu autoritatile judiciare britanice, în cadrul conventiei de asistenta judiciara reciproca între statele Uniunii Europene. Readucerea în tara a 145 monede de aur (stateri) dacice de tip Koson reprezinta încununarea a trei ani de munca, la care au participat magistrati de la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia, ofiteri de politie, functionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe si experti de la Muzeul National de Istorie a României, precum si omologi ai lor din Marea Britanie.

Conferinta de presa va avea loc la Muzeul National de Istorie a României, Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucuresti în data de 8.11. 2013, orele 13.15. La conferinta de presa vor participa domnii: Titus Corlatean — ministrul afacerilor externe, dr. Augustin Lazar — procurorul general al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu — directorul general al Muzeului National de Istorie a României, precum si alti oficiali ai instituțiilor implicate în procesul de recuperare si repatriere a pieselor.

Pâna în prezent s-au desfasurat 11 operatiuni de recuperare si repatriere a pieselor mijloace materiale de proba, apartinând tezaurelor dacice sustrase: bratari de aur, piese numismatice si arheologice, din aur si argint, provenite din zona Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, doua în 2012 si doua în 2013). Actiunile de recuperare au avut drept obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea Conventiei UNIDROIT sau a Conventiei europene de asistenta judiciara reciproca, din Franta, Elvetia, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii si Marea Britanie. Ca urmare a acestor actiuni au fost readuse în tara, urmând a se pronunta în continuare asupra lor instantele de judecata: 13 bratari dacice regale de aur, cântarind 12,633 kg, doua umbones de scuturi de parada regale dacice din fier, decorate cu reprezentari de animale reale si fantastice, 289 monede de aur si argint, precum ?i 14 podoabe dacice de aur. Acestora li se adauga alte 142 monede dacice de aur de tip Koson si cinci stateri de aur de tip Lysimachos, emisi în secolele II-I a.C., la Tomis si Callatis, un depozit de unelte si arme de fier, precum si 73 monede de argint si bronz, recuperate de autoritatile judiciare pe teritoriul României, între anii 2009 si 2013.

Cele 145 monede din aur dacice, readuse în țara acum, sunt stateri emisi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmasii lui Burebista, care a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei — Sarmizegetusa Regia. Dintre acestea, 81 de piese apartin variantei cu monograma pe revers, iar celelalte 64 monede fac parte din varianta fara monograma.

Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice care poarta o legenda scrisa cu caractere grecesti, mentionând numele suveranului emitent. Monedele au fost batute din aur rafinat si aluvionar (provenit din Dacia), în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Fapt exceptional, datorita acestor monede, cunoastem azi mai multe nu numai despre istoria politica, dar si despre viata economica, sociala sau arta si religia Daciei în anii care au urmat disparitiei lui Burebista.

Conform datelor existente în prezent, toate aceste monede extrem de rare au fost obtinute, în mod ilicit, de catre persoane implicate în activitati ilegale de detectii si sapaturi în zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România si puse în vânzare pe piata internationala numismatica din Europa si SUA.

Cele 145 monede dacice de aur de tip Koson, recent readuse în țara, vor fi expuse, în premiera, cu prilejul conferintei de presa, urmând, ca apoi, sa fie prezentate si publicului în cursul lunii noiembrie, la o data care va fi comunicata ulterior.

sursa: agerpres

6 noiembrie 2013

Peste 140 de monede dacice extrem de rare au fost recuperate din Marea Britanie unde ajunsesera in mod fraudulos

Un lot important de 145 de kosoni dacici din aur a fost recuperat din Marea Britanie si urmeaza a fi expus publicului in luna noiembrie, a anuntat Muzeul National de Istorie a Romaniei. Aceste monede extrem de rare au fost obtinute, in mod ilicit, de catre persoane implicate in activitati ilegale de detectii si sapaturi in zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase in mod clandestin din Romania si puse in vanzare pe piata internationala numismatica din Europa si SUA.

Cele 145 monede din aur dacice, readuse in tara acum, sunt stateri emisi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmasii lui Burebista, care a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei ¬ Sarmizegetusa Regia. Dintre acestea, 81 de piese apartin variantei cu monograma pe revers, iar celelalte 64 monede fac parte din varianta fara monograma.

Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice care poarta o legenda scrisa cu caractere grecesti, mentionand numele suveranului emitent. Monedele au fost batute din aur rafinat si aluvionar (provenit din Dacia), in atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, in jurul anilor 44-29 a. C. Fapt exceptional, datorita acestor monede, cunoastem azi mai multe nu numai despre istoria politica, dar si despre viata economica, sociala sau arta si religia Daciei in anii care au urmat disparitiei lui Burebista.

La intreaga actiune de recuperare au participat magistrati de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, ofiteri de politie, functionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe si experti de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, precum si omologi ai lor din Marea Britanie.

Ca si bilant, pana in prezent s-au desfasurat 11 operatiuni de recuperare si repatriere a pieselor apartinand tezaurelor dacice sustrase: bratari de aur, piese numismatice si arheologice, din aur si argint, provenite din zona Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal (respectiv patru in 2007, una in 2008, una in 2009, una in 2011, doua in 2012 si doua in 2013).

Actiunile de recuperare au avut drept obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea Conventiei UNIDROIT sau a Conventiei europene de asistenta judiciara reciproca, din Franta, Elvetia, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii si Marea Britanie.

Ca urmare a acestor actiuni au fost readuse in tara, urmand a se pronunta in continuare asupra lor instantele de judecata: 13 bratari dacice regale de aur, cantarind 12,633 kg, doua umbones de scuturi de parada regale dacice din fier, decorate cu reprezentari de animale reale si fantastice, 289 monede de aur si argint, precum si 14 podoabe dacice de aur.

Acestora li se adauga alte 142 monede dacice de aur de tip Koson si cinci stateri de aur de tip Lysimachos, emisi in secolele II-I a.C., la Tomis si Callatis, un depozit de unelte si arme de fier, precum si 73 monede de argint si bronz, recuperate de autoritatile judiciare pe teritoriul Romaniei, intre anii 2009 si 2013.

de Vlad Barza      HotNews.ro

Festivalul Respir Shakespeare – ediţia a IV-a, Bucureşti, 6-9 noiembrie 2013

Afis_respir_shakespeareAsociaţia Culturală Hestugma, în parteneriat cu Facultatea de Filosofie (Universitatea din Bucureşti), Clubul Ţăranului (Muzeul Ţăranului Român), Radio România Cultural (partener principal Media), Teatrul Mignon, Editura IBU, iStickIT.ro şi Ruvix.ro vă invită la cea de-a patra ediţie a festivalului Respir Shakespeare.

Ediţia din acest an va avea două secţiuni:

 

I. Spectacole şi lansări de carte

 (Clubul Ţăranului, Şoseaua Kiseleff, 3; intrare: 15 RON/seară; la trei bilete cumpărate, o seară gratuită. Rezervări online: respir.shakespeare@hotmail.com)

Miercuri, 6 noiembrie:

- Ora 19.30: Deschiderea oficială.

- Ora 20.00: Yorick,de Ion Chelaru (spectacol lectură cu: Paul Chiribuţă, Mircea Rusu, Ion Chelaru; coloana sonoră: George Marcu).

- Ora 21.30: Red Light Shakespeare (cu: Smaranda Caragea, Theodora Stanciu, Catinca Maria Nistor, Alexandra Sălceanu; regia: Alexandra I. Popescu; scenografia: Maria Nicola; muzica live: Rain Dogs).

Joi, 7 noiembrie:

- Ora 20.00: Lansare de carte: Intimitate şi obiectivitate, de Sebastian Grama (Editura Universităţii din Bucureşti, 2013).

- Ora 20.30: Vorbe, vorbe, vorbe, pe 5 texte de Dumitru Solomon (cu: Luminiţa Bucur, Oleg Apostol, Alexandru Sinca; regia: Delia Nartea; scenografia: Mirela Trăistaru. Spectacol invitat de la Teatrul Mignon).

Vineri, 8 noiembrie:

- Ora 20.00: Test (eseu scenic cu Valentina Zaharia).

- Ora 21.00: Discurs asupra metodei (un spectacol de Sebastian Grama).

Sâmbătă, 9 noiembrie:

- Ora 20.00: Lansare de carte: Gramatica filmului, de Daniel Arijon, traducere de Prof. univ. Copel Moscu (Editura Oscar Print în colaborare cu Asociaţia Cultură şi Imagine şi IBU Publishing, 2013).

- Ora 21.00: Richard. Al III-lea (scene cu Şerban Gomoi şi Alexandra Fasolă; regia: Elena Morar).

II. Conferinţe şi film

(la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Splaiul Independenţei, 204; intrare liberă)

Joi, 7 noiembrie:

- Ora 16:“Alcoolul în opera lui William Shakespeare”, conferinţă cu Alexandru Buican (U.B.).

- Ora 17:“Filmu’ lui Adam”, 1 (proiecţie de film de scurtmetraj; realizator: Andrei Adam).

Vineri, 8 noiembrie:

- Ora 16: “Hamlet: imagini ale degradării”, conferinţă cu Şerban Anghelescu (cercetător M.Ţ.R.).

- Ora 17: “Filmu’ lui Adam”, 2 (proiecţie de film de scurtmetraj; realizator: Andrei Adam).

Sâmbătă, 9 noiembrie:

- Ora 16: “Manifestul antropofag”, cu Dr. Claudia Vlad şi Hannibal Lector Universitar Doctor.

- Ora 17: “Filmu’ lui Adam”, 3 (proiecţie de film de scurtmetraj; realizator: Andrei Adam).

Autor:

sursa: romaniapozitiva.ro 

Salonul European de Banda Desenata, la Bucuresti

Banda desenata europeana se intoarce la Bucuresti in numeroase forme si confirma statutul de a 9-a arta. Salonul European de Banda Desenata, editia a treia, va avea loc in perioada 7 noiembrie – 5 decembrie 2013, la Victoria Art Center (Calea Victoriei 12C, in stanga bisericii Zlatari), in libraria partenera, Jumatatea plina – Bar A1 (str. Piata Amzei nr. 1), precum si in spatiile asociate: Anthony Frost English Bookshop (Calea Victoriei nr. 45), Librairie Kyralina (str. George Enescu nr. 8) si Saint Ink (str. Doamnei nr. 3). Atat cunoscatorii, cat si cei dornici sa descopere banda desenata vor avea ocazia sa viziteze expozitiile din tarile participante (Cehia, Polonia, Franta, Ungaria, Valonia-Bruxelles, Germania si Romania), sa-i intalneasca pe artistii invitati, sa participe la discutii, prezentari si ateliere, sa vada filme de animatie, sa rasfoiasca albume si reviste si sa cumpere cele mai noi titluri de banda desenata romaneasca si internationala.

Deschiderea Salonului European de Banda Desenata va avea loc joi, 7 noiembrie, la ora 19:00, la Victoria Art Center. Vor lua cuvantul Petru Lucaci, directorul Victoria Art Center, Benoit Rutten, delegatul Valonia-Bruxelles si presedintele clusterului EUNIC Bucuresti si Liviu Jicman, vicepresedintele Institutului Cultural Roman. La deschidere va participa si artistul Lakatos István din Ungaria.

Expozitiile prezentate in cadrul Salonului European de Banda Desenata la Victoria Art Center reflecta diversitatea benzii desenate europene. Proiectul „Relatiile romano-cehe in banda desenata – work in progress“ prezinta intr-o forma netraditionala relatiile in mod traditional bune dintre Republica Ceha si Romania prin intermediul a trei publicatii (dintr-un total de opt) in varianta work in progress. „Miserere homine – Omule, indura-te!“ este expozitia artistului Lakatos István si contine planse din banda desenata cu acelasi titlu, in care autorul si-a exprimat ideile legate de propria-i credinta in Dumenzeu, opinia lui despre biserica, oameni si relatia lui cu lumea, toate acesta puse intr-un viitor gotic steampunk. „Spirou erou de 5 stele“ urmareste cei 75 de ani de existenta ai revistei Le Journal de Spirou si ai personajului de banda desenata Spirou, o legenda in Belgia francofona. „Greetings from Berlin“ ofera o imagine cronologica, de ansamblu, a creatiei ilustratorului german Atak /Georg Barber: banda desenata alb-negru din anii 90, desene color pentur ziare, afise, lucrari de serigrafie, sculpturi, ilustratii de carte, precum si legendara instalatie „The Toy Box“. Banda desenata romaneasca va fi prezenta prin intermediul unei selectii de lucrari ale artistilor romani de banda desenata publicati in strainatate si de planse de banda desenata publicate anul acesta in revista Comics. Expozitia artistului polonez Maciej Sienczyk, „Aventuri pe o insula pustie“, reuneste cateva fragmente din prima banda desenata nominalizata in finala pentru Premiul Literar Nike 2013, cel mai important premiu de acest fel din Polonia. Editura MM Europe va prezenta o istorie ilustrata a unei benzi desenate.

La Saint Ink vor fi prezentate expozitiile „Harap Alb continua“, copertele celor sapte numere din Harap Alb continua,  revista profesionista de benzi desenate din Romania, „Ionita Tunsu, un haiduc de Bucuresti“, lucrari din albumul omonim in lucru semnat de Puiu Manu, „Revista Comics si prietenii“, lucrari ale artistilor romani publicati in Revista Comics si „Scoala de Basm“, lucrari publicate in revista pentru copii Scoala de Basm. Anthony Frost English Bookshop va gazdui expozitia „While We Wait #3“ a artistei Sorina Vazelina, iar Librairie Kyralina expozitia „Le Cirque“ semnata de Ileana Surducan.

Artistii Lakatos István (Ungaria), Atak/Georg Barber (Germania), Sorina Vazelina, Ileana Surducan, Maria Surducan, Xenia Pamfil si Adrian Barbu (Romania), Matthias Picard si Nicolas Julliard (Franta) se vor intalni cu publicul Salonului si isi vor prezenta lucrarile. Jean Auquier, Directorul Centrului Belgian de Banda Desenata de la Bruxelles, va prezenta expozitia „Spirou erou de 5 stele“.

Numeroase ateliere sunt deschise amatorilor pe perioada Salonului European de Banda Desenata: copiii vor invata cum sa creeze benzi desenate sub indrumarea lui Octav Ungureanu si a artistilor revistei Comics, Valentin Sava ii va ajuta pe doritori sa-si creeze propriul supererou, Matthias Picard va sustine un atelier 3D, Atak/Georg Barber va coordona un atelier de productie de carte serigrafiata, iar libraria Jumatatea plina va organiza un atelier de fanzine DIY.

Libraria Jumatatea plina va gazdui lansarea romanului grafic Praslea cel Voinic si merele de aur de Maria Surducan si a albumului de banda desenata Jim Curious, calatorie in adancul oceanului de Matthias Picard. La Saint Ink va fi lansat nr. 18 al revistei Comics.

Salonul European de Banda Desenata este un proiect al clusterului EUNIC Bucuresti (Reteaua Europeana a Institutelor Culturale Nationale), organizat de Centrul Ceh, Institutul Maghiar din Bucuresti, Delegaţia Valonia-Bruxelles, Goethe-Institut, Institutul Cultural Roman, Institutul Francez, Institutul Polonez, in parteneriat cu Victoria Art Center, Asociaţia Jumatatea plina, Editura M.M. Europe si proiectul Muzeul Benzii Desenate.

de D.S.     HotNews.ro

Limba maghiară poate deveni oficială în instanță

indexPe 29 octombrie s-a îndeplinit termenul de adoptare tacită a unui proiect de lege iniţiat de doi deputaţi UDMR prin care se dorea oficializarea utilizării limbilor minorităţilor naţionale în cadrul proceselor judiciare. Astfel, limba maghiară are mari şanse să devină a doua limbă oficială în justiţie.

Marton Arpad şi Mate Andras au iniţiat o propunere legislativă pentru punerea în aplicare a prevederilor art.9 Justiția al Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare conform Legii de ratificare nr.282/2007. Proiectul stipulează că judecătorii şi procurorii stagiari pot da un test de competenţă lingvistică în limba unei minorităţi, iar dacă trec testul, “au prioritate în alegerea posturilor de la judecătoriile în a căror rază minoritatea naţională respectivă are o pondere semnificativă”, potrivit rtv.net.

Mai mult, necunoaşterea limbii unei minorităţi poate deveni un obstacol pentru cel care doreşte să-şi exercite meseria într-o zonă în care minoritatea respectivă are o pondere semnificativă. “Pentru posturile vacante care necesită cunoaşterea limbii unei minorităţi naţionale pot participa doar candidaţii care au susţinut un examen de cunoaştere a limbii minorităţii naţionale respective”, stipulează proiectul respectiv.
În al treilea rând, cererile şi probele într-un dosar vor putea fi depuse şi în limba minorităţilor, iar cheltuielile de traducere ar urma să fie suportate de către bugetul de stat.

Propunerea a fost avizată negativ de către Guvern şi de către Consiliul Superior al Magistraturii. În punctul de vedere al CSM, se arată că România şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin semnarea Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, întrucât fiecare cetăţean român are posibilitatea să se exprime în faţa unui tribunal în limba maternă, prin intermediul unui interpret.

De asemenea, prevederile proiectului exced limitele contituţionale. Astfel, articolul 128 prevede că “(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română. (2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice. (3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi. (4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.”

Camera Deputaţilor nu este , însă, for decizional, Senatul având posibilitatea de a amenda sau de a respinge legea.

scrisă de Cristian Blănuţă

sursa 

Cărţile s-au întors acasă

Campania “Cărţile se întorc acasă” va continua în acest an cu prilejul Târgului Gaudeamus, care va avea loc în perioada 20 – 24 noiembrie în Pavilionul Central Romexpo.

Comuna Costache Negri din judeţul Galaţi, grav afectată de inundaţiile din ultima lună, a fost beneficiarul celei mai recente campanii de donaţie de carte, derulată de Radio România sub denumirea “Cărţile se întorc acasă”, pe parcursul ediţiei a XI-a a Târgului Gaudeamus Carte Şcolară (19 – 29 septembrie 2013).

Proiectul Cărţile se întorc acasă a fost iniţiat la începutul anului 2010 de Radio România şi are ca principal obiectiv reorientarea unui important fond de carte la care multe persoane, în special din marile oraşe, doresc să renunţe, către bibliotecile publice din mediul rural, de cele mai multe ori subfinanţate la capitolul achiziţii.

În mod tradiţional, donaţiile de carte sunt primite în incinta şi pe parcursul târgurilor Gaudeamus, iar palmaresul la zi al proiectului numără peste 78.000 de volume reintroduse astfel în circuitul cultural.

Campania Cărţile se întorc acasă va continua în acest an cu prilejul ediţiei cu numărul 20 a Târgului Internaţional Gaudeamus, care va avea loc în perioada 20 – 24 noiembrie în Pavilionul Central Romexpo.

Pentru mai multe informaţii, consultaţi comunicatul de presă.

de Radio România

Universitatile din strainatate incep campania de admitere in anul universitar 2014-2015. Care sunt taxele, ce specializari cauta studentii romani si ce inseamna admiterea prin loterie

indexUniversitatile din strainatate au inceput sa primeasca aplicatii pentru admiterea in anul universitar 2014-2015. La universitati precum Oxford si Cambridge, termenul limita de depunere a dosarelor de candidatura este 15 octombrie. Tot acesta este termenul pana la care se pot trimite aplicatii la facultatile de Medicina si Stomatologie din Marea Britanie, a declarat Svetlan Danev, directorul grupului de firme “Integral” si coordonator al proiectului World Education. Acesta a anuntat si o noua procedura de admitere in universitatile din Olanda: sistemul loteriei pentru facultatile cu cea mai mare concurenta. Pentru Danemarca si Olanda, termenul limita recomandat pentru depunerea aplicatiilor este 1 martie, in timp ce in Franta depunerea dosarelor se realizeaza in luna februarie.

Aproximativ 5.000 de romani pleaca anual la studii in strainatate, potrivit companiei Educativa. In Marea Britanie, 6.1% din studentii straini sunt romani.

Ana Maria Papp, manager relatii clienti in cadrul IntegralEdu, a anuntat ca pe 12 si 13 octombrie se va desfasura in Bucuresti, la Hotel Athenee Palace Hilton, targul de consultanta educationala pentru studii in strainatate World Education, care marcheaza inceputul campaniei “Admitere la universitate 2014 – 2015″. Pe 14 octombrie targul se va desfasura in Constanta, iar pe 16 octombrie in Timisoara.

La eveniment vor fi prezenti reprezentanti ai universitatilor din Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Franta, Elvetia, Italia si altele. Printre participanti se numara si doua universitati incluse in Top 100 mondial, conform clasamentului oficial QS, acestea fiind Leeds University Business School si University of Groningen din Olanda, informeaza organizatorii. Inregistrarea pentru targ se poate face on-line pe www.worldeducation.ro.

Un alt targ international de universitati este organizat de catre Educativa. Acesta va avea loc pe 19-20 octombrie la Sala Palatului din Bucuresti, pe 22 octombrie la Hotel Ibis din Constanta si pe 24 octombrie la Hotel Continental din Timisoara. La eveniment vor avea prezentari universitati precum Harvard, Stanford, Cambridge, King’s College London, Imperial College London si University College London, toate in top 50 mondial. Accesul la eveniment se face pe baza inscrierii pe site – www.riuf.ro

Taxele de studiu sunt zero in Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda si Scotia. In Franta variaza intre 200 si 800 de euro anual, in Germania sunt de maximum 1.200 de euro anual, in Olanda sunt in jur de 1.900 de euro anual, iar in Marea Britanie pot ajunge pana la 9.000 de lire sterline anual.

Ce domenii cauta studentii romani la facultatile din strainatate si care sunt tendintele la nivel european

La nivel european, se inregistreaza cresteri ale numarului de studenti care aplica la studii de Cibernetica, Fizica, Drept si studii juridice si Stiinte medicale. Scade in schimb interesul tinerilor pentru facultati in care se studiaza Limbile si literaturile europene, a declarat miercuri, 9 octombrie, in cadrul unei conferinte de presa Svetlan Danev, directorul grupului de firme “Integral” si coordonator al proiectului World Education.

In ceea ce priveste domeniile alese de tinerii romani, datele pentru Marea Britanie arata ca majoritatea studentilor romani si-au depus candidatura pentru urmatoarele domenii de studiu: Business management, Psihologie, Computer science, Inginerie, Relatii internationale si Drept.

Pentru anul universitar viitor, potrivit raportului World Education bazat pe dosarele de candidatura timpurii, studentii romani sunt interesati de Drept, Medicina, Economie, Computer science, Stiinte naturale, Biologie si Inginerie.

Care sunt noile proceduri de admitere in universitatile din Olanda si Danemarca

Olanda: Sistemul Loteriei

Anul acesta, unele universitati din Olanda au introdus un sistem de admitere numit “Loteria”, a anuntat Danev. Acest sistem se aplica urmatoarelor domenii:

  • cursurile universitare de 3 ani in domenii precum Drept, Economie, Psihologie, Relatii internationale si Marketing
  • cursurile universitare de 4 ani in Managementul timpului liber si in Fizioterapie

Este important de stiut ca se poate aplica pentru domeniul de studiu dorit doar intr-o singura universitate olandeza“, a precizat directorul Integral. Acesta a explicat ca “introducerea principiului loteriei a avut drept cauza numarul foarte mare de aplicanti pe anumite domenii de studiu, rezultatele foarte bune cu care veneau din liceu si faptul ca aceste domenii primesc foarte multi studenti straini”.

Studentii isi depun aplicatiile pentru facultatile pe care vor sa le urmeze in luna iulie, iar universitatile – daca se confrunta cu foarte multi studenti interesati de un domeniu specific – fac aceasta loterie si trag la sorti, propriu-zis. Aceasta loterie se face electronic si de aceea ii sfatuim pe studenti sa aplice nu numai in Olanda, dar si in alte tari, pentru a creste sansele sa fie acceptati“, a adaugat Svetlan Danev.

Principiul loteriei pentru intrarea la facultate a fost introdus in urma cu 3-4 ani ca proiect pilot in Olanda. Una dintre universitatile care folosesc acest sistem de admitere de Universitatea Groningen.

Danemarca: Interviul motivational

Si in Danemarca a fost introdusa anul acesta o noua regula de admitere la facultate, si anume interviul motivational. Acesta are ca scop testarea maturitatii si a motivatiei candidatului. Procesul este similar scrisorii de motivatie din Marea Britanie, care este insa in forma scrisa; in Danemarca, tinerii care vor aplica pentru un loc la o facultate vor participa la un interviu cu ofiterii de admitere din universitatile daneze. Acest interviul poate avea loc pe Skype sau in anumite birouri din Romania, la date stabilite anterior.

Taxele de scolarizare si modalitati de plata a studiilor: burse, granturi si imprumuturi

In Danemarca, invatamantul universitar este gratuit. Prin urmare, studentii nu trebuie sa plateasca taxe de scolarizare. Un alt atuu cu care universitatile daneze atrag tineri straini il reprezinta stagiile pe care le ofera studentilor. “In acelasi timp, pentru a indeplini cerintele de acces egal la educatie, Danemarca va elibera granturi pentru studentii straini incepand cu acest an”, a declarat Svetlan Danev.

Ajutorul nerambursabil este in valoare de 720 de euro pe luna pentru studentii din UE care sunt activi si care sunt sau au fost angajati, muncind 10-12 ore pe saptamana; studentii trebuie sa demonstreze statutul de angajat cu un contract de munca sau fluturas de salariu. De asemenea, pentru accesarea acestor granturi cerintele sunt ca studentii sa promoveze examenele si sa frecventeze cursurile. Odata aprobat acest ajutor, studentii sunt supusi unor verificari regulate.

In Olanda, taxele de scolarizare sunt in jur de 1.900 de euro pe an. Statul olandez ofera ajutor financiar care poate ajunge pana la valoarea de 966 de euro pe luna si care se adreseaza studentilor cu un venit familial anual mai mic de 30 000 de euro pe an si care lucreaza 32 de ore pe luna, potrivit Integral. Acest ajutor nu trebuie returnat.

Exista insa si optiuni pentru imprumuturi, primul fiind imprumutul pentru taxele de scolarizare. In Olanda, studentul poate aplica pentru acest imprumut inca din primul an de studiu; tanarul va trebui sa isi plateasca singur primul an de studiu, si dupa aceea, daca i se aproba continuarea imprumutului, primeste banii pe care i-a investit in primul an si urmeaza sa plateasca 150 de euro pe luna in continuare pentru a acoperi aceasta suma.

Conditiile pentru returnarea imprumutului pentru taxele de scolarizare: aceasta incepe la doi ani dupa absolvire, rata dobanzii este de 0,6%, perioada de returnare a imprumutului este de 15 ani, cu o taxa lunara minima de 45,41 de euro. Exista si posibilitatea unei pauze de 5 ani in cazurile in care studentul nu are serviciu.

Al doilea tip de imprumut este echivalentul banilor de buzunar; pentru a-l obtine, studentul trebuie sa lucreze si suma depinde de nivelul salariului pe care il are. Cerintele sunt urmatoarele: studentul trebuie sa fie inscris la o forma de invatamant universitar la zi, sa nu aiba peste 30 de ani, sa fie inregistrat pe langa o municipalitate locala si sa aiba un cont deschis la o banca olandeza.

In Marea Britanie, taxele de scolarizare sunt cuprinse intre 7.500 si 9.000 de lire sterline anual. Guvernul britanic continua programul Student Loans, prin care orice student poate beneficia de un imprumut guvernamental. In paralel, unele universitati acorda burse academice si ofera reduceri cu pana la 3.000 de lire sterline a taxelor pentru primul an si 1.500 de lire sterline pentru fiecare din anii urmatori.

Pe langa acestea, 109 universitati, care inseamna 89% din universitatile din Marea Britanie, ofera burse care depind de venitul familial, de meritul academic, de dizabilitati si alte conditii.

In Scotia si Irlanda de Nord, depunerea timpurie a dosarelor de candidatura este o cerinta, a afirmat Svetlan Danev. Potrivit acestuia, studentii romani pot studia gratuit in Scotia, unde taxele de scolarizare sunt intre 3.500 si 4.000 de lire pe an.

Studiile in strainatate si sansele de angajare

Rata de angajare a celor care au studii in strainatate este peste 83%, informeaza Educativa citand Eurostat. In functie de facultate, angajabilitatea poate fi chiar 100% (cum e la Royal Academy of Music din Marea Britanie).

In Statele Unite ale Americii, 97% dintre cei care au studiat in strainatate reusesc sa isi gaseasca un loc de munca in primele 12 luni de la absolvire, in timp ce doar 49% dintre cei care isi continua studiile in SUA reusesc sa se angajeze in aceeasi perioada de timp, conform unor statistici realizate de catre University of California si citate de Educativa. In acelasi timp, dintre cei care studiaza in strainatate, 25% reusesc sa obtina salarii initiale mai mari decat cei ce si-au finalizat studiile in tara. Iar acest lucru se intampla intr-o tara cu un sistem educational in care se afla cele mai multe universtitati din topurile mondiale.

Potrivit unui comunicat remis HotNews.ro de catre Educativa, persoanele cu studii in strainatate sunt mai apreciate de angajatori datorita experientei profesionale si de viata pe care acestia o obtin dupa urmarea unui program de studiu in afara tarii. De asemenea, multe companii au sedii in mai multe tari si angajati de mai multe nationalitati, iar studiul in strainatate aduce un contact foarte important cu mai multe culturi. Acest lucru arata o capacitate superioara de adaptare a individului la un mediu complet nou si la situatii noi, un aspect cautat de angajatori.

Costurile de trai si salarizarea

Danezii castiga cel mai mult pe o ora lucrata: 13 euro, in timp ce in Romania salariul minim pe economie, la 160 de ora lucrate intr-o luna, este de 1 euro pe ora, potrivit sursei citate.

  • Romania: 1 euro/ora
  • Olanda: 4,7 euro/ora
  • Marea Britanie: 7,16 euro/ora
  • Germania: 7 euro/ora
  • Franta: 9,19 euro/ora
  • Danemarca: 13 euro/ora

Preturile la chirii:

  • Romania: 100 – 300 euro/luna
  • Franta: 150 – 400 euro/luna
  • Germania: 150 – 400 euro/luna
  • Danemarca: 300 – 500 euro/luna
  • Olanda: 350 – 560 euro/luna
  • Marea Britanie: 300 – 600 euro/luna

Preturile alimentelor:

  • Marea Britanie: 70 – 90 euro/luna
  • Romania: 100 – 300 euro/luna
  • Danemarca: 130 – 260 euro/luna
  • Germania: 150 – 160 euro/luna
  • Olanda: 150 – 200 euro/luna
  • Franta: 150 – 200 euro/luna

Pretul unui bilet de autobuz:

  • Romania: 0.3 euro
  • Franta: 1,5 euro
  • Marea Britanie: 1,7 euro
  • Danemarca: 3 euro
  • Olanda: 3 euro

Pretul unei beri:

  • Romania: 1 euro
  • Franta: 2 euro
  • Germania: 2,5 euro
  • Olanda: 3 euro
  • Marea Britanie: 3 euro
  • Danemarca: 3,5 euro

Costurile au fost furnizate de compania Educativa.

de Raluca Pantazi     HotNews.ro

Decizia privind desfiintarea Teatrului de Opereta Ion Dacian a fost publicata in Monitorul Oficial. Opereta va functiona in subordinea Operei Nationale, in urma fuziunii prin absorbtie

Query ImageHotararea de Guvern privind reorganizarea Operei Nationale ca urmare a fuziunii prin absorbtie cu Teatrul National de Opereta “Ion Dacian”, care se desfiinteaza, a fost publicata miercuri in Monitorul Oficial. Proiectul initial al Hotararii de Guvern privind reorganizarea Operei Nationale din Bucuresti, postat in luna septembrie pe site-ul Ministerului Culturii, prevedea si desfiintarea Centrului National al Dansului Bucuresti, Centrului National de Arta Tinerimea Romana si Teatrului National de Opera si Balet Oleg Danovski din Constanta, ce ar fi urmat de asemenea sa intre in subordinea Operei in urma fuziunii prin absorbtie.

Potrivit textului proiectului de Hotarare de Guvern, “Avand in vedere domeniile de activitate conexe ale acestor institutii de spectacole, necesitatea asigurarii functionarii coerente, concertat a acestor institutii, precum si necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare, se impune infiintarea unei institutii publice care sa gestioneze in mod integrat si coerent aceste subdomenii prin reorganizarea acestora prin fuziunea prin absorbtie, cu reducere de personal”.

Hotararea de Guvern publicata miercuri in Monitorul Oficial prevede ca managerul Operei Nationale Bucuresti are la dispozitie pentru a depune un nou proiect de management adaptat noii forme organizatorice un termen de 45 de zile de la aprobarea regulamentului de organizare si functionare pentru punerea in aplicare a reorganizarii.

De asemenea, incadrarea personalului in numarul de posturi aprobat si pe noile functii din institutie, precum si stabilirea drepturilor salariale se realizeaza in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a Hotararii de Guvern.

Potrivit Hotararii de Guvern, Opera Nationala preia patrimoniul Teatrului National de Opereta Ion Dacian conform ultimei situatii financiare intocmite, pe baza de protocol de predare-primire, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a actului normativ.

de Alina Neagu     HotNews.ro

Celebrul autor Paul Coelho refuza sa mearga la Targul de Carte de la Frankfurt, acuzand organizatorii brazilieni de “nepotism”

Marele scriitor Paul Coelho nu va lua parte la Targul de Carte de la Frankfurt, desi tara lui, Brazilia, este anul acesta invitata de onoare. Autorul acuza “nepotismul” care ar fi practicat de Ministerul Culturii brazilian in selectia autorilor recomandati sa participe la targ. “Dintre cei 70 de scriitori invitati, cunosc abia 20, despre restul de 50 nici n-am auzit. Presupun ca acestia sunt prieteni ai prietenilor. E o economie bazata pe nepotism”, a spus el intr-un interviu pentru Welt am Sonntag.

“Nu merg la Frankfurt, in pofida marii mele consideratii pentru acest Targ. Insa modul in care este reprezentata literatura braziliana nu mi se pare bun”, a explicat Coelho. Renumitul scriitor de 66 de ani, autor premiat international al multor romane celebre (Veronica s-a decis sa moara, Unsprezece minute, Alchimistul, Aleph, Zahir, Manuscrisele din Accra etc.), traieste si creeaza, de multa vreme, la Geneva. El a vizitat Romania, care l-a si inspirat in cartea sa Vrajitoarea din Portobello, aparuta la Zurich in anul 2007.

Coelho se indoieste de faptul ca autorii brazilieni invitati la Frankfurt sunt scriitori profesionisti. “Ce ma supara cel mai tare: exista o scena literara noua si palpitanta in Brazilia. Insa majoritatea acestor noi autori nu se regaseste pe lista”, a spus el, explicand ca a vorbit in sensul acesta cu multi colegi autori, cum ar fi Eduardo Spohr, Carolina Munhoz, Thalita Reboucas, Andre Vianco, Felipe Neto sau Raphael Draccon.

“Am incercat tot posibilul sa ii aduc la Targ – fara succes. Atunci, din protest, am hotarat sa nu merg nici eu la Frankfurt, ceea ce, din diverse motive, a fost o decizie dificila”, a mai spus Coelho, pe care il leaga multe de Targul de Carte de la Frankfurt si de directorul acestuia, Juergen Boos.

Boos e un vizionar in domeniu, care a stiut sa perceapa la momentul potrivit procesul de transformare a tipariturii in continut digital. El organizeaza la Frankfurt forumuri de discutii pe aceasta tema, spre deosebire de organizatorii unor targuri similare de la Geneva sau Paris, al caror concept despre carti ramane cam invechit.

Inaugurarea Targului de Carte de la Frankfurt va avea loc marti, 8 octombrie. Accesul publicului va avea loc incepand de miercuri si va dura pana duminica, 13 octombrie. 7.100 de expozanti din 100 de tari iau parte la targ, ceva mai putini fata de anul trecut. Sunt asteptati 250.000-300.000 de vizitatori, atat la standurile cu carti, cat si la cele peste 3.100 de evenimente promotionale si forumuri. Peste 1.500 de autori au fost invitati sa isi prezinte operele.

Romania este reprezentata cu un stand colectiv, organizat de Ministerul Culturii, dar si cu standuri individuale ale editurilor. Informatii in detaliu sunt oferite pe site-ul Messe Frankfurt 2013.

de Dani Rockhoff     HotNews.ro

Castigatorii concursului “Cele mai frumoase carti din Romania” 2013

Concursul național de design de carte „Cele mai frumoase cărţi din România”, ediţia 2013 are 39 de cărți câștigătoare, alese din 174 de cărți înscrise în competiție de către editurile, graficienii sau designerii de carte din România și Republica Moldova. Printre ele sunt atât cărți realizate de edituri prestigioase, cât și titluri publicate de edituri mici, sau chiar publicate de autori.

Membrii juriului au fost: Matei Câlţia, Radu Manelici, Alexe Popescu, Raluca Bem Neamu, Anamaria Pravicencu, Vlad Arghir și Géraldine Lay (Franţa). Anunțarea premiilor va avea loc pe 4 noiembrie, în vernisajul expoziției, la UNA Galeria București.

„ Așa cum ne-am propus, concursul a vizat performanța în materie de design grafic (creativitate, profesionalism, calitate tehnică etc.). Concluzia mea este că interesul editurilor pentru profesionalizarea prezentării vizuale a publicațiilor lor de tiraj comercial este redus. Evoluția lui se împiedică de deficiențe în pregătirea profesională, în organizarea procesului de producție, în mentalități rămase la clișee vetuste și, pe cât de greu de verificat, pe atât de greu de contrazis (piața nu cere, nu sunt bani, nu există interes, ceilalți sunt de vină dar noi facem tot posibilul etc.). Nu în ultimul rând, nesinchiseala celor responsabili acoperă, în cel mai rău caz, o gravă disonanță între educația vizuală și activitatea profesională. Faptul că totuși o oarecare evoluție a avut loc, oricât de modestă, sugerează că profesionalismul și responsabilitatea se vor impune – și acest concurs își propune să arate o fațetă a profesionalismului: criteriile de apreciere a produsului „carte” fac parte din cultura generală.” Vlad Arghir, membru al juriului.

În perioada 9-13 Octombrie, cărțile câștigătoare vor fi expuse în Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, în pavilionul României 5.0, B122, la cel mai important târg de carte din lume. Cu această ocazie, Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură în parteneriat cu Federaţia Editorilor din România, cu sprijinul Ministerului Culturii, organizează un eveniment special de vernisare a celor mai frumoase cărți românești, în data de 10 Octombrie, la ora 16.00, la care sunt invitați membri ai Federației Editorilor din Europa.

Volumele câștigătoare vor reveni în țară și vor fi prezentate publicului român într-o expoziţie în perioada 4-8 Noiembrie la UNAgaleria, în București. În cadrul vernisajului expoziției, vor fi anunțate cele 6 premii acordate de juriu – Premiul I, Premiul II şi Premiul III şi 3 premii speciale: – Premiul pentru cea mai bună ilustraţie, – Premiul pentru cea mai frumoasă carte pentru copii, – Premiul pentru carte obiect / bibliofilă (pentru categoria specială a acestor lucrări, jurizate separat, în acest an).

Toate cărţile câştigătoare vor reprezenta România în competiţia internaţională de design de carte „Best Book Design from All Over the World” – Târgul de Carte de la Leipzig, ediţia 2014 şi vor fi incluse în expoziţiile organizate de Stiftung Buchkunst, serata in comunicatul remis Hotnews.ro.

de D.S.     HotNews.ro

sursa foto

Scriitoarea Ioana Pârvulescu, distinsă cu Premiul European pentru Literatură

Scriitoarea Ioana Pârvulescu a primit, joi, la Târgul de Carte de la Göteborg, Premiul European pentru Literatură, distincţia fiindu-i înmânată de Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret. Scriitoarea a fost recompensată pentru romanul Viaţa începe vineri (2009), apărut în 2011 şi în traducere suedeză, la editura Bonnierforlagen, în traducerea Jeanei Jarlsbo, cu sprijinul ICR, prin programul TPS, derulat de Centrul Național al Cărții.

În 2011, Centrul Național al Cărții era condus de Catrinel Pleșu, iar Institutul Cultural Român de Horia-Roman Patapievici.

Potrivit Mediafax, premiul European pentru Literatură recompensează cei mai buni autori debutanţi şi în curs de afirmare din toată Europa. Organizat de Comisia Europeană în cooperare cu Federaţia Europeană a librăriilor, Consiliul Scriitorilor europeni şi Federaţia Editorilor europeni, concursul este deschis pentru autori din 37 de state implicate în Programul UE Cultura.

Premiul European pentru Literatură are rolul de a atrage atenţia asupra creativităţii, diversităţii şi bogăţiei literaturii europene contemporane, de a promova circulaţia literaturii în Europa şi de a spori interesul cetăţenilor europeni pentru operele literare din alte ţări europene.

În acest an, cei 12 câştigători au fost anunţaţi joi, în cadrul ceremoniei de deschidere a Târgului de Carte de la Göteborg: Ioana Pârvulescu (România), Isabelle Wery (Belgia), Faruk Šehic (Bosnia-Herţegovina), Emilios Solomou (Cipru), Kristian Bang Foss (Danemarca), Meelis Friedenthal (Estonia), Lidija Dimkovska (Republica Macedonia), Katri Lipson (Finlanda), Marica Bodrozic (Germania), Tullio Forgiarini (Luxemburg), Gabriela Babnik (Slovenia), şi Cristian Crusat (Spania).

Fiecare câştigător va primi un premiu în valoare de 5.000 de euro şi va avea prioritatea să aplice pentru finanţare din partea Uniunii Europene, pentru ca opera lui să fie tradusă şi în alte limbi de pe continent.

Ioana Pârvulescu este conferenţiar universitar la Facultatea de Litere din Bucureşti, unde predă literatură română modernă, şi a fost, timp de 18 ani, redactor la România literară. A iniţiat şi coordonat la Editura Humanitas colecţia de literatură universală Cartea de pe noptieră. Pasionată cititoare de documente de tip jurnal, memorii, scrisori şi ziare din care reface lumi pierdute, a scris mai multe cărţi de eseuri, publicate și reeditate de Humanitas, între care Întoarcere în Bucureştiul interbelic (2003), În intimitatea secolului 19 (2005), Cartea întrebărilor (2010). Preocuparea autoarei pentru Caragiale s-a concretizat în două eseuri: În Ţara Miticilor. De 7 ori Caragiale (2008) şi Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale (2011). Romanul Viaţa începe vineri (2009) a apărut în 2011 şi în traducere suedeză. Cea mai recentă carte a autoarei despre Bucureşti este romanul Viitorul începe luni (2012).

sursa

Filiala Bucureşti Proză vă invită pe site

Va invitam sa vizitati site-ul Filialei Bucuresti Proza al
U N I U N II  S C R I I T O R I L O R  D I N  R O M A N I A:
(Ajungeti direct pe site astfel: apasati pe tasta Crlt si apoi dati un clic cu sageata mouse-ului pe adresa de mai sus… Sau cautati „Filiala Bucuresti Proza” pe GOOGLE…)
Între altele, la rubrica « Actualitatea USR », puteti urmari evolutia alegerilor generale din filialele USR (rezultatele din fiecare filiala). Pe 7 octombrie a.c., va fi anuntat numele presedintelui Uniunii pentru noul mandat.
De asemenea, la rubrica « Premiul NOBEL », veti regasi cotele scriitorilor candidati la acest premiu în anii 2009, 2010, 2011, 2012 si, bineînteles, 2013…

Proiectul Căsuţa de lectură: poţi lua o carte dacă laşi în schimb alta

Un proiect iniţiat de Anabella Maria Târnovan, cu sprijinul Fundaţiei Comunitare Sibiu îşi propune să aducă în Sibiu o serie de minibiblioteci publice, căsuţe cu cărţi, de unde sibienii pot împrumuta cărţi sau pot lua cărţi, lăsând alta în loc.

Proiectul Căsuţa de lectură îşi propune să încurajeze pasiunea pentru citit şi circulaţia cărţilor în comunitate prin amplasarea unor minibiblioteci publice în Sibiu.

ceremonie militara ziua pompierilor din romania 13 septembrie fo 052

„Momentan sunt cărţi primite din donaţii. Bibliotecile vor avea întotdeauna cărţile pe care le vor lăsa sibienii. Cu alte cuvinte, proiectul funcţionează pe principiul ia o carte, pune o carte în loc. Fiecare din noi are acces gratuit la minibibliotecă, singura rugăminte e să înlocuim această carte cu alta, indiferent că e nouă sau din biblioteca personală. Important este să avem grijă de aceste bilbioteci, ca ele să aibă cărţi frumoase, de clitate, de care să ne bucurăm în comunitate”, a spus Anabella Maria Târnovan.

Câteva astfel de căsuţe au apărut deja în Piaţa Mare a oraşului. 10 astfel de minibiblioteci urmează să fie amplasate în locurile de joacă din municipiu.

ceremonie militara ziua pompierilor din romania 13 septembrie fo 046

„Am selectat locurile de joacă şi bibliotecile vor fi amplasate după ce obţinem aprobarea din partea primăriei”, a spus Târnovan.

Iniţiatoarea proiectului spune că îşi doreşte amplasarea unor astfel de căsuţe şi în afara Sibiului, însă totul depinde de fondul de carte.

Orice persoană fizică, grup de iniţiativă, ONG sau companie se poate implica în dezvoltarea iniţiativei prin donaţii în bani pentru susţinerea proiectului, donaţii în cărţi, achiziţia unei căsuţe de lectură sau organizarea unor acţiuni pentru iubitorii de lectură.

Autor: ADELA CANDEA

- See more at: http://www.ronduldesibiu.ro/cultura-educatie/proiectul-casuta-de-lectura-poti-lua-o-carte-daca-lasi-in-schimb-alta-minibibliotecile-vor-fi-amplasate-in-parcuri/#sthash.doTTxwkf.dpuf

Samantha Shannon, supranumită „noua J.K. Rowling”, vine în România

Vineri, 27 septembrie, la invitația Curtea Veche Publishing, Samantha Shannon, autoarea volumului The Bone Season, vine în România. The Bone Season este romanul fantasy care a uimit întreaga lume, fiind considerat fenomenul anului 2013. Samantha Shannon, numită de Forbes „noua J. K. Rowling”, a reușit la doar 21 de ani să aibă unul dintre cele mai spectaculoase debuturi editoriale. În mai puțin de o lună de la apariție, volumul The Bone Season a fost tradus în peste 21 de țări, iar studiourile The Imaginarium (Andy Serkis, „Lord of The Rings” și Jonathan Cavendish, „Jurnalul lui Bridget Jones”) pregătesc deja ecranizarea cărții.

Curtea Veche Publishing invită cititorii să se întâlnească cu Samantha Shannon vineri, 27 septembrie, la ora 18:30, în Cafeneaua Verona (Librăria Cărtureşti Verona, Str. Arthur Verona nr. 13-15). Cu această ocazie, cititorii vor putea face cunoștință cu o scriitoare surprinzător de tânără, cu o imensă energie şi o imaginaţie debordantă, care a creat, prin acest debut literar, o realitate nouă şi îndrăzneaţă.

The Bone Season (Curtea Veche Publishing) este povestea eroinei Paige Mahoney în vârstă de 19 ani, care lucrează în lumea interlopă din Scion, Londra. Jobul ei: să scotocească după informaţii, pătrunzând în minţile celorlalţi. Asta, pentru că Paige este Călătoare onirică, o specie rară de clarvăzătoare. În lumea ei, comite înaltă trădare numai prin simplul fapt că respiră. Într-o zi ploioasă, viaţa ei se schimbă pentru totdeauna. Paige este prinsă și trimisă în Sheol, fostul oraş Oxford — ţinut secret vreme de 200 de ani şi controlat acum de puternica rasă a Refaiţilor, venită dintr-o altă lume.

Scris de  

sursa

sursa foto

“Solo”, noul roman din seria “James Bond”, lansat cu mult fast la Londra

“Solo”, noul roman din seria “James Bond”, o combinaţie reuşită între elemente de modernitate şi scenarii deja rodate, a fost lansat cu mult fast, miercuri după-amiază, la Londra.

Scriitorul William Boyd şi personajul James Bond întruchipează fiecare în categoria sa chintesenţa spiritului britanic, fapt care oferă o strălucire specială celor mai recente aventuri ale agentului 007, dezvăluite, miercuri, la Londra, într-un roman al cărui autor l-a reinventat cu succes pe celebrul spion aflat în slujba suveranei britanice.

Acţiunea din noul roman “James Bond” începe la Hotelul Dorchester din Londra. În aceeaşi clădire, construită sub forma unui palat cu influenţe coloniale, scriitorul William Boyd a prezentat romanul “Solo”, înainte de a încredinţa şapte copii semnate tot atâtor însoţitoare de bord, pentru a le trimite, la bordul unor splendide automobile Benson, pe aeroportul Heathrow şi, de acolo, în lumea întreagă.

Această regie grandilocventă a lansat un roman scris pentru a da un suflu nou unei francize literare despre care se spune că pare prăfuită, în umbra succesului copleşitor al francizei cinematografice cu agentul 007.

După cele 14 romane scrise de creatorul personajului James Bond, Ian Fleming, decedat în 1964, alţi şapte autori au lansat – cu mai mult sau mai puţin succes – 26 de volume care, deşi s-au vândut în peste 100 milioane de exemplare pe plan mondial, arareori au atins culmile succesului.

Penultimul roman din serie, “Carte blanche”, de Jeffery Deaver, apărut în 2011, a avut parte de o primire mult mai rece decât cel mai recent film din serie, “Skyfall”, un enorm succes cu Daniel Craig în rolul agentului 007.

“Când spun că scriu noua aventură a lui James Bond, oamenii mă întreabă dacă Daniel Craig va apărea în ea”, a dezvăluit William Boyd.

William Boyd a spus că acţiunea din romanul său este plasată în anul 1969, “în momentul în care lumea era pe cale să se schimbe”, în perioada Războiului rece, iar noul roman marchează revenirea la “stilul Bond clasic”. Scriitorul spune că a descris în romanul său un agent 007 mai bătrân (în vârstă de 45 de ani), “dar mai puţin «oldschool», adică mai puţin sexist şi mai puţin rasist cum ar fi putut să pară uneori”.

William Boyd, care a citit toate romanele lui Fleming “în ordine cronologică şi cu stiloul în mână”, spune că nu a vrut să se îndepărteze de stilul clasic al agentului 007 şi că are particularitatea de a fi “scris scenarii pentru trei James Bond diferiţi – Sean Connery, Pierce Brosnan şi Daniel Craig”.

Dacă ar depinde de el, William Boyd spune că ar alege un al patrulea actor, Daniel Day Lewis, pentru a-l interpreta pe James Bond într-o adaptare cinematografică a romanului “Solo” care, după părerea sa, nu va fi însă realizată niciodată.

“Acţiunea din «Solo» se derulează în 1969, în timp ce toate filmele cu James Bond sunt contemporane şi se îndepărtează tot mai mult de romanele lui Fleming”, a adăugat William Boyd, care însă nu regretă această situaţie.

“Romanul îţi oferă o libertate fabuloasă în comparaţie cu filmul, o lume plină de compromisuri, de bariere şi de imposibilităţi”, a adăugat el.

Precedentele două romane din această serie s-au intitulat “Carte blanche”, de Jeffery Deaver, şi “Devil May Care”, de Sebastian Faulks, şi au fost publicate în 2011, respectiv în 2008.

Un admirator al francizei Bond, William Boyd a inclus personajul Ian Fleming în romanul său “Any Human Heart” din 2002.

Noul roman din seria “Bond” va fi publicat pe 26 septembrie în Marea Britanie, de editura Jonathan Cape – editura originală a scriitorului Ian Fleming, parte a editurii Vintage Publishing – şi de editura HarperCollins în America de Nord. Romanul “Solo” este publicat în 2013, anul care marchează cea de-a 60-a aniversare a personajului James Bond, introdus în lumea literară de scriitorul Ian Fleming, în romanul “Casino Royale”, apărut în 1953.

Fundaţia care administrează drepturile de autor asupra operelor scriitorului Ian Fleming a anunţat, la începutul acestui an, că a semnat un contract pe 10 ani cu editura Random House Group pentru a publica toate romanele din seria “James Bond”, în format print şi e-book.

Catalogul “Bond” este unul dintre cele mai râvnite din industria editorială, romanele din această serie înregistrând vânzări de peste 100 de milioane de copii la nivel mondial.

William Boyd este un scriitor şi scenarist britanic, născut pe 7 martie 1952, care a copilărit în Ghana şi Nigeria. Şi-a făcut studiile la Universitatea din Nisa, Universitatea din Glasgow şi Universitatea Oxford. A debutat în 1981, cu romanul “A Good Man In Africa” – recompensat cu Whitbread Book Award. Următorul său roman, “An Ice-Cream War”, publicat în 1982, a fost nominalizat la premiul Booker. S-a remarcat şi prin romanele “Brazzaville Beach” (1991), “Any Human Heart” (2002) – nominalizat pe lista lungă pentru Booker Prize – şi “Restless” (2006) – recompensat cu Costa Book Award.

de Florin Badescu – Mediafax

Protest al traducătorilor la Guvern. Aceştia cer anularea noilor reglementări privind profesia lor

Zeci de traducători au protestat, vineri, în Piaţa Victoriei din Capitală, la Guvern. Protestatarii au solicitat premierului, căruia i-au transmis şi un memoriu, anularea noilor reglementări privind profesia lor, aprobate prin ordin al ministrului Justiţiei.

Protestatarii au reclamat faptul că ordinul ministrului Justiţiei nr. 2333 din 24 iulie 2013 are drept consecinţă restrângerea activităţii traducătorilor şi a interpreţilor autorizaţi, ceea ce va duce, în opinia lor, la pierderea a mii de locuri de muncă şi la diminuarea veniturilor la bugetul de stat provenite din impozite, scrie Mediafax.

Traducătorii susţin că noua formulă de autorizare a lor vine în contradicţie cu prevederile legale care le permit să funcţioneze atât ca persoană fizică autorizată, cât şi ca angajat.

De asemenea, ei nu sunt de acord cu modificarea circuitului comercial actual, prin care onorariul aferent unei traduceri se încasează înainte de legalizarea traducerii.

În acest context, traducătorii au cerut Guvernului elaborarea, în consultare cu organizaţiile de profil, a unui statut al intrepreţilor şi traducătorilor conform cu legislaţia europeană.

Celebrul personaj Hercule Poirot, detectivul Agathei Christie, va aparea intr-un nou roman dupa 38 de ani

Celebrul detectiv creat de scriitoarea Agatha Christie, Hercule Poirot, va fi readus la viata intr-un roman nou al autoarei britanice Sophie Hannah, a precizat miercuri Acorn Productions, care detine drepturile pentru scriitoarea decedata in 1976, scrie AFP.

Acest nou roman, care deocamdata nu are titlu, va fi publicat in septembrie 2014 in Regatul Unit, la editura HarperCollins.

“Scris cu acordul deplin al familiei,” va fi prima carte care continua aventurile lui Poirot inventate de Agatha Christie, la 38 de ani dupa “Sleeping Murder”, ultima opera a sa, publicata in 1976.

Celebrul detectiv belgian a aparut prima data in 1920 in romanul “Misterioasa afacere de la Styles”.

“Sper sa creez un puzzle care il va confuza si frustra pe incomparabilul Hercule Poirot pe parcursul a cel putin cateva capitole”, a declarat Hannah, autoare a opt thrillere psihologice publicate in peste 20 de tari si adaptate de televiziune.

 de I.R.     HotNews.ro

Poetul irlandez Seamus Heaney, laureat al premiului Nobel pentru literatură, a murit

Poetul irlandez Seamus Heaney, laureat al premiului Nobel pentru literatură pe 1995, a murit la vârsta de 74 de ani, din cauza unei boli neprecizate, a anunţat, vineri, familia sa, citată de AFP.

“Moartea l-a luat pe Seamus Heaney. Poetul şi laureatul premiului Nobel a murit într-un spital din Dublin, în această dimineaţă (vineri, n.r.), după o scurtă boală”, se arată în comunicatul dat publicităţii de familie.

Seamus Heaney a fost distins cu premiul Nobel “pentru operele sale de o frumuseţe lirică şi pline de profunzime etică”, potrivit motivaţiei Academiei suedeze.

Heaney a lucrat ca profesor de literatură, la universitatea britanică Oxford, între 1989 şi 1994, şi este autorul unei opere literare prestigioase.

În 2011, Heaney şi-a donat operele Bibliotecii Naţionale a Irlandei. Colecţia include manuscrise ale poeziilor sale, notiţe, schiţe, opere bătute la maşină. Această colecţie creează un tablou complet al operei lui Heaney, de la începuturi – “Death of a Naturalist” (1966), “Wintering Out” (1972) şi “North” (1975) – până la “Station Island” (1984), “Seeing Things” (1991) şi mai recentele “District and Circle” (2006) şi “Human Chain” (2010).

Cel din urmă volum a câştigat prestigiosul premiu Forward, în valoare de 10.000 de lire sterline. Această carte a fost scrisă la un an după ce poetul a suferit un accident vascular cerebral, iar poemul central al volumului, “Miracle”, este inspirat din suferinţele sale. Amintindu-şi de oamenii care îl transportau în perioada în care era bolnav, Heaney a făcut o paralelă cu o imagine din Biblie, unde un om paralizat este transportat la Iisus pentru a fi vindecat.

De-a lungul carierei sale, Heaney a câştigat premii prestigioase, precum trofeul TS Eliot, şi a fost membru onorific al Societăţii Regale de Literatură.

de Oana Ghita – Mediafax

sursa foto

In intampinarea Zilei limbii romane

CUM VA FI SERBATA ZIUA LIMBII ROMANE LA MONTREAL PE 31 AUGUST 2013

Ne-am implicat, am publicat petitii, am fost alaturi de tara prin Maestrul CorneliuLeu si am reusit!

Vestea cea mare a trecut oceanul! Pentru prima data in istoria zbuciumata a Romaniei, pe data de 31 august anul present si in miile de ani care vor urma (asa speram), se va sarbatori official Limba Romana. Eu va prezint aici afisul si invitatia pe care le-am lansat.

Am aflat cu bucurie ca Parlamentul Romaniei a legiferat Ziua Limbii Romane la aceasta data, pentru a se sincroniza cu fratii nostri romani de peste Prut. Bine si mai tarziu, decat niciodata! Sunt de admirat romanii din Republica Moldova unde s-a celebrat Ziua Limbii Romane (si nu limba moldoveneasca, asa cum le-ar placea unora sa se zica) inca din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastra” de AlexeMateevici (27 martie 1888-24 august, 1917)  a devenit Imn National inca din anul 1994; “Limba noastra-i o comoara/Din adancuri infundata/Un sirag de piatra rara/Pemosierevarsata…” .  Ce frumos poem a creat tanarul poet Alexe Mateevici, care a trait numai 29 de ani!  Asa este – limba este o „comoara” – cel mai important element al existentei unei natiuni.

„Mult e dulce si frumoasa/Limba ce-o vorbim…”  a zis poetul Gheorghe Sion (1822-1892) in poemul „Limbaromaneasca”. Ce roman nu a auzit aceste minunate versuri? Teritoriul unei tari se poate reduce, poate chiar sa ”dispara”  luand alte denumiri, poate fi „inghitit” de tari hraparete, dar limba ramane, evident, daca locuitorii teritoriului respectiv nu sunt exterminati.

Rusificarea fortata si surghiunul romanilor acestei parti fara noroc a Romaniei, nu au reusit sa elimine limba romana decat partial. Romanii moldoveni de peste Prut au dat o lectie de dragoste de limba si de eroism romanilor olteni, banateni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc.

Stabilirea sarbatoririi Zilei Limbii Romane in aceiasi zi cu cea a romanilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele doua principate romane – daca nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adica  nu o „Mica unire”, ci o mare unire – in cuget si simtiri.

Desigur, ar fi existat si alte optiuni : Ziua de nastere a lui Eminescu ar fi putut fi decretata Ziua Limbii Romane, asa cum Federatia Rusa, in anul 2011,  a  decretat ziua lui Puskin (6 iunie) – ZiuaLimbii Ruse. Insa, prin eforturile marelui scriitor Corneliu Leu si a altor romani patrioti, la care a subscris si subsemnatul prin revista Destine Literare, s-a ajuns a se lua cea mai buna decizie.

Traiasca Limba Romana! La multi ani Zilei Limbii Romane pe 31 august! – clamam noi, aici, in Canada.

Asa cum limba franceza din provincia canadiana Quebec este o „insula francofona intr-un ocean anglofon” (nu stiu cine s-a exprimatatat de plastic) tot asa, limba romana este o insula de latinitate intr-un ocean slav.

Deci, pe 31 august este sarbatoare mare pentru toata suflarea romaneasca. Inrezonanta cu tara noastra de origine, si noi, romanii rataciti prin lumea larga, vom sarbatori ZIUA LIMBII ROMANE!

La Montreal, mai multe organizatii romanesti vor sarbatori acest eveniment in cateva locuri, fiecare dupa priceperea sa, cu cele mai bune intentii.

Insa noi, scriitorii romani – canadieni, uniti in Asociatia Canadiana a Scriitorilor Romani (ACSR) de aproape 13 ani, impreuna cu entitati prietene (vedeti Invitatia pe care o reproducem), nu puteam sa-l lasam pe Eminescu al nostru singur printre straini, sa-l uitam in acesta zi mareata. Am decis sa ne adunam in Piata Romaniei din Montreal, indiferent daca ploua sau ninge…  si sa ne sarbatorim limba asa cum se cuvine. Afisul alaturat ne este marturie. Traind printre francofoni, nu puteam concepe sa organizam serbarea numai intre romani. Asa se face ca langa Eminul nostru din Piata Romaniei, vor fi prezente si personalitati montrealeze, care ne vor demonstra ca vorbesc limba romana (!). Ati inteles bine, exista oameni de cultura pe aici care vorbesc limba noastra cea ”dulce”, pe care au invatat-o din dragoste pentru romani (si romance) si pentru Romania noastra natala.

Ne vom afla langa Eminul nostru drag, cu gandul spre tara, spre Platoul muntilor Bucegi, unde maestrul Corneliu Leu, indrumator national si international  al evenimentului,  ne va fi aproape. Vom ura cu totii –„ La multi ani, dulce Limba Romana!” si vom canta :

IMNUL  MANIFESTARILOR de ZIUA LIMBII ROMANE

(din ”Indrumarul” pentru Ziua Limbii Romane, alcatuit de Corneliu Leu)

Ne cheama Sfinxul din Carpati

Sa fim alaturi frati cu frati

In miezul tarii noastre sfant

La ceas de mare legamant.

Ne cheama Sfinxul din Bucegi,

Simbol de voievozi si regi

Ce-aici romanii i-au avut

Din cel mai departat trecut!

Pe muntii romanesti urcati

Sub semnul magic din Carpati,

Pecete-adanca, din batrani

Peste suflarea de romani.

Pecetea limbii romanesti

Rostind maiestrele povesti

Cu Sanziene, Feti Frumosi…

Sau cantece cu viers duios

Tesut la poale de Carpati

Si-oriunde Tara are frati

In lumea larga raspanditi.

Care prin verb, ca legamant

Rostit in cantec si-n cuvant,

Raman uniti,

De nimeni despartiti.

Ne cheama Sfinxul din Carpati

Sa fim alaturi frati cu frati

In miezul tarii noastre sfant

La ceas de mare legamant.

Ne cheama Sfinxul din Bucegi,

Simbol de voievozi si regi

Ce-aici romanii i-au avut

Din cel mai departat trecut!

Cu sufletele-alaturati,

De-aici spre patru zari zburati

Spre fratii ce-n strain pamant,

Tin radacina prin cuvant

Si-ntinse aripi ce vaslesc

Spre tot ce-i graiul romanesc.

Spre tot ce-avem mai bun, mai sfant

Cladit si-n piatra si-n cuvant.

Cuvantul romanesc, rostit

In slujbe de altar sfintit

Prin nobili ctitori, mari barbati,

Eroii nostri legendari,

Semeti, viteji, cu brate tari,

Incununati

Cu creste de Carpati !

Spre Basarabia zburati

Si duh de tara respirati

Din duhul jertfei de martiri

Pe-altarele Marii Uniri!

Spre Vlahi din Tatra in Timoc,

In pusta si in orice loc

Aceeasi limba ei vorbind

Pana la aromani, in Pind…

Si sa ramanem vesnic frati

Band apa vie din Carpati,

Aici, la Sfinxul din Bucegi,

Unde-am avut preoti si regi.

Si o Credinta am avut

Din veac de mare inceput;

Iar nimanui n-am facut rau,

Crezand in Bunul Dumnezeu

Care, cu noi,

Va fi mereu!

Va fi mereu!

Si, de asemenea, vom recita din creatiile prin care, aici, in Tara Artarilor, noi contribuim la implinirea literaturii si artei  care se dezvolta prin aceasta limba si in spiritul ei  desavarsindu-i cultura milenara, sentimentele crestine si umanismul care a caracterizat-o intotdeauna, ca si pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos.

LA SARBATOAREA LIMBII ROMANE

de George FILIP

VULTURUL CRESTIN

defapt eu sunt un vultur carpatin

cu aripi de la Dunare la Tisa,

sa cant pe romaneste, sa ma-nchin

pe unde-n veac romanul plansu-mi-sa.

In limba romaneasca pot doini,

Hora unirii peste plai se-ngana,

In romaneste voi marsalui

Incolonat in armia romana.

Sa imi iubesc femeia-n limba mea

Cand muguri noi in grai mi s-or aprinde,

De sarbatori, cand magii vin din stea,

feciorii-n limba mea sa ma colinde.

La Sfanta cruce de pe Caraiman

Sa rostui rugaciuni – pe romaneste

si sa imi intre-n casa an de an

popi ortodocsi, cu DOAMNE MILUIESTE…

cand ne mai bate bunul Dumnezeu

printre pacatele terestre – certe,

poetul pacatos…acesta…eu,

sa-L rog pe romaneste sa ne ierte.

ce bine e saplangi in limba ta!

ce bine e sa facem nunti ca-nbasme

cand are cine bine-cuvanta

prin viata ponegrita de fantasme.

si cand o fi sa fiu vultur batran

si o sa zbor la Doamne-miluieste,

femeia mea – cu busuioc in san,

sa ma jeleasca trista…romaneste.

Alexandru CETATEANU

    11 august, 2013 – Montreal.

Scris de newsreporter  

sursa

sursa foto: danielroxin.blogspot.ro

Piaţa de carte se dezvoltă

Producţia de titluri publicate a crescut semnificativ, în 2012, faţă de cea din anii anteriori, în medie fiind editate 91.86 de titluri, potrivit unui studiu efectuat prin programul PROEDIT pentru Uniunea Editorilor din România (UER).

Ca pondere, cea mai mare parte dintre edituri au publicat între 1 şi 30 de titluri (44%), 17% dintre edituri au publicat peste 120 de titluri, iar, pe locul trei, 16% dintre editurile chestionate declară că au publicat între 31 şi 60 de titluri.

Întreprinderile cuprinse în eşantion au avut în mare parte (61%) o cifră de afaceri sub 500.000 de lei, în timp ce 17% dintre ele susţin că au înregistrat venituri între 500.000 lei şi un milion de lei. Ponderea editurilor a căror cifră de afaceri a fost între un milion de lei şi 15 milioane este de 16%, iar cea cuprinsă între 15 milioane de lei şi 30 de milioane de lei este de 4%. Doar pentru 2% dintre edituri cifra de afaceri aferentă anului 2012 depăşeşte 30 de milioane de lei.

S-a mers pe profit

42% dintre editurile care au intrat în eşantion au înregistrat profit din activitatea de editare pe parcursul anului 2012. 57% dintre acestea au înregistrat un profit situat sub pragul de 10.000 de lei, iar, în 57% dintre cazuri, activitatea de editare a fost sursa principală a profitului înregistrat.

Cele mai mari probleme cu care se confruntă producţia editorială din România sunt lipsa fondurilor, costurile ridicate de producţie şi scăderea continuă a consumului de carte. Printre principalele probleme legate de difuzare sunt costurile ridicate, consumul redus de carte, lipsa reţelelor de difuzare, respectiv numărul redus de librării.

“În condiţiile în care piaţa cărţilor din România a scăzut cu până la 50%, editurile au fost nevoite să se replieze, aşa cum arată şi studiul, şi să se adapteze la noile condiţii. Cele mai la îndemână metode pentru a face acest lucru au fost scăderea tirajelor şi creşterea şi diversificarea numărului de titluri. Cultura (în sensul extins al cuvântului, implicând şi educaţia) ar trebui să fie o prioritate mai mare pentru că un popor este peste cinci ani ceea ce citeşte acum. La noi, în ultimii cinci ani consumul de carte a scăzut drastic şi scăderea este continuă, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea”, a declarat preşedintele UER, Mario Demezzo.

Românii doresc mai multe târguri de carte

Potrivit participanţilor la sondaj, organizarea târgurilor de carte (58% menţiuni cumulate) este principala manifestare care ar trebui să fie preocuparea asociaţiilor de profil şi a viitorului centru naţional

De asemenea, 79% dintre reprezentanţii editurilor din România declară că simt nevoia unor publicaţii, site-uri pe teme profesionale, care să permită apariţia de articole şi dezbaterea pe forumuri a problemelor comune ale reprezentanţilor breslei.

In memoriam Ligia Caranfil – Un om de carte paraseste lumea cartii

In memoriam Ligia Caranfil Colega noastra Ligia Caranfil (1968-2013) nu mai este printre noi. A plecat, cu numai cateva zile in urma, sa intalneasca seninul si fervoarea marii, dar albastrul infinit si-a cerut tributul si a trecut-o granita intr-o lume despre care nu stim prea multe a spune, dar pe care noi, colegii din Biblioteca Academiei Romane, i-o dorim prietenoasa si odihnitoare.

Ligia Caranfil a fost fiica lui Tudor Caranfil, critic de film, si sora regizorului Nae Caranfil.

Daca am fi intrebat-o pe Ligia Caranfil cum isi imagineaza paradisul, nu exista niciun dubiu ca ar fi raspuns asemeni lui Borges: o biblioteca. Ligia Caranfil a fost in mod categoric un om de biblioteca si un om al cartii. Viata ei, toata, a gravitat in jurul acestei realitati si s-a implinit prin ea. A plecat devreme, am putea spune: avea numai 45 de ani. A avut insa puterea sa construiasca, vreme de 20 de ani cati au trecut de cand a absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti, o cariera onesta si consistenta.

Bibliograf in Biblioteca Academiei Romane din 1996, in departamentul de Catalogarea si Clasificarea Cartii, Ligia a fost unul dintre profesionistii cei mai activi ai bibliotecii noastre. Om de mare probitate morala si profesionala, pasionat de munca sa de clasificator si catalogator pana la obsesia perfectiunii.

A facut parte din cateva asociatii si grupuri profesionale de lucru in cadrul carora a avut contributii teoretice semnificative: Grupul de Lucru LIVES-Ro pentru validarea traducerii in limba romana a tezaurului Rameau pentru vedetele de subiect, Grupul de Traducatori in limba romana a CZU editat de Consortiul CZU de la Haga, Comitetul Tehnic de Standardizare 229 (ASRO), pentru a enumera doar cateva dintre ele.

A reprezentat Biblioteca Academiei Romane la nenumarate intalniri profesionale nationale si internationale: Conferinta Anuala LIBER de la Barcelona, Workshop-ul Europeana Libraries de la Haga, Forumul Stiintific „Etica e Information en el Siglo XXI“ de la Sevilla, in cadrul Proiectului Leonardo LLP-LdV-PLM-2011-RO-236, Conferintele internationale „Biblio“ organizate anual de Biblioteca Universitara din Brasov, conferintele ABR de la Galati, Pitesti, Constanta.

A fost membra in echipa de lucru a „Proiectului ICT PSP Europeana Libraries: Aggregating Digital content from Europe’s Libraries“ (2011-2012) si fusese cooptata recent in proiectul european „Athena Plus: Acces to cultural heritage networks for Europena“.

In plus, Ligia scria bine si cu usurinta. Nu neaparat pentru ca ar fi avut „talent“, asa cum obisnuim in mod banal sa spunem, ci pentru ca stapanea perfect continutul de idei pe care dorea sa-l exprime si, deloc de neglijat in vremuri ca acestea, stia bine limba romana literara. Ne-au ramas de la ea, publicate, articole de inalt nivel profesional, dar si de adanca marturisire.

Adaugam aici excelenta cunoastere a limbii engleze, pe care a valorificat-o ca traducator autorizat. Biblioteca Academiei Romane ii datoreaza o parte din traducerea paginii sale web in limba engleza, iar piata de carte o serie de traduceri din care vom aminti doar cateva: „La umbra rodiului“ de Tariq Ali si „Ultima concubina“ de Lesley Downer, doua romane aparute la Editura Humanitas in colectia „Raftul Denisei“, apoi „Trilogia mistica“ si „Reginele-dragon“ de Traci Harding, la Editura Leda, „Corporatiile conduc lumea. Raport asupra marii finante internationale: F.M.I., Banca Mondiala, B.E.R.D., Phare, G7“ de David C. Korten, la Editura Antet si republicat doi ani mai tarziu la Editura Samizdat, „Hitler. Intre trecut si viitor“, de Ian Kershaw si „Dictionarul marilor batalii“ de Ian V. Hogg, la Editura Antet.

Ne oprim aici. O viata de om, fie ea si numai cea profesionala, nu poate fi cuprinsa in cateva randuri. O viata de om ramane o taina, taina lui, pe care numai el si-o stie. Bucuriile, suferintele, exaltarile, dezamagirile, curajul, deruta, abandonul, satisfactia si implinirea le poarta fiecare cu sine, aici si dincolo. Ligia a facut-o cu discretie. Te salutam cu respect, draga noastra!

Biblioteca Academiei Romane

de Redactia     HotNews.ro

Cărtureşti deschide în toamnă alte trei librării, la Bucureşti şi Ploieşti

indexCărtureşti va deschide, în septembrie şi octombrie, trei noi librării-concept în Bucureşti şi Ploieşti, ajungând la 16 spaţii dedicate cărţilor în ţară, potrivit unui comunicat remis presei.

În Bucureşti, Cărtureşti va fi prezent din septembrie în Băneasa Shopping Center şi din octombrie în Promenada Mall Floreasca.

“Deschiderea Cărtureştiului în zona de nord a capitalei a fost doar o chestiune de timp, ţinând cont de numeroasele solicitări primite din partea clienţilor, dar este şi o mare provocare pentru noi. În Bucureşti, imaginea Cărtureşti este asociată iconic cu spaţiul din Arthur Verona, compus din două imobile vechi, cu o amenajare care pune în valoare această moştenire arhitecturală; ataşamentul cititorilor faţă de atomosfera de aici este binecunoscut. Noile deschideri vin însă cu un suflu nou, un design experimental, o imagine diferită”, a declarat Daniel Voinea, Manager Comunicare, Cărtureşti.

În Ploieşti, librăria Cărtureşti va fi găzduită de AFI Palace Mall, care se va deschide la începutul lunii octombrie, conform comunicatului.

Potrivit sursei citate, “deschiderea celor trei librării reprezintă o investiţie de aproape un milion de euro în piaţa de carte din România şi este un semn al încrederii Cărtureşti în publicul pasionat de lectură şi produse culturale de calitate”.

“Fiecare librărie Cărtureşti este gândită şi construită în jurul comunităţii căreia i se adresează. De aceea fiecare spaţiu este abordat diferit, prin soluţii inovatoare de amenajare şi printr-o selecţie atentă a ofertei. Pentru deschiderea celor trei librării, Cărtureşti a lucrat cu biroul de arhitectură Square One, care a semnat şi amenajarea librăriilor Cărtureşti din AFI Palace Cotroceni, din Iaşi şi din Constanţa”, se mai spune în comunicat.

Înfiinţat în anul 2000, lanţul Cărtureşti va ajunge în 2013 la 16 librării-concept.

- See more at: http://www.obiectiv.info/carturesti-deschide-in-toamna-alte-trei-librarii-la-bucuresti-si-ploiesti_16704.html#sthash.XoCIycs4.dpuf

Topul Forbes al celor mai bine plătiţi scriitori din lume

E.L. James, autoarea romanelor din trilogia erotică “50 Shades of Grey”, ocupă primul loc în topul Forbes al celor mai bine plătiţi scriitori din lume, cu venituri de 95 de milioane de dolari, obţinute în perioada iunie 2012 – iunie 2013, informează lefigaro.fr.

Romanciera britanică l-a detronat astfel pe scriitorul James Patterson, care a ocupat prima poziţie în acest top în ultimii trei ani . Cu romanele sale din seriile “Witch and Wizard”, James Patterson a fost în ultimii ani liderul de necontestat în literatura pentru adolescenţi, chiar dacă şi-a făcut timp să semneze şi alte romane, alături de Michael Ledwidge, în 2013. Scriitorul american, autorul deosebit de prolific al francizelor “Alex Cross” şi “Maximum Ride”, ocupă locul al doilea în topul celor mai bine plătiţi romancieri din lume, cu venituri de 91 milioane de dolari. Potrivit Forbes, o carte din 17 vândute pe plan mondial este semnată cu numele lui.

Însă trilogia “50 Shades of Grey” a devenit un veritabil fenomen editorial. Aceste romane, ironizate de unii, adulate de alţii, au fost înscrise în categoria “mummy porn”, un gen literar destinat menajerelor în vârstă de până la 50 de ani, aflate în căutarea erotismului şi a unei soluţii facile pentru a-şi condimenta căsniciile. Pe site-ul său, Forbes a anunţat, luni, că formatul e-book a jucat un rol determinant pentru succesul fulgerător şi de ordin planetar al francizei, întrucât le-a permis cititoarelor să îşi procure aceste romane cu reputaţie scandaloasă într-o manieră discretă şi să le “devoreze” departe de privirile indiscrete.

Acţiunea romanelor din seria “Fifty Shades” se pretează polemicilor. Inspirate iniţial din cea mai în vogă idilă în rândul adolescenţilor din acest moment, cea dintre personajele Edward şi Bella din franciza “Twilight”, cărţile romancierei E. L. James iau o cu totul altă turnură. În Seattle, Anastasia Steele, o studentă în vârstă de 22 de ani şi încă virgină, cedează în faţa şarmului şi a practicilor sadomasochiste ale miliardarului Christian Grey.

Trilogia “50 Shades of Grey” va fi adaptată şi pentru marele ecran. Studiourile Universal Pictures au cumpărat drepturile de ecranizare pentru 5 milioane de dolari. Deşi nu se ştie deocamdată cine va interpreta rolul principal în noua producţie cinematografică, reprezentanţii acestor studiouri hollywoodiene au anunţat că Sam Taylor-Johnson a fost aleasă pentru a asigura regia proiectului. Filmul va fi lansat pe 1 august 2014.

Romanciera Suzanne Collins, autoarea romanelor din trilogia “Jocurile foamei” (“The Hunger Games”), ocupă locul al treilea în acest clasament, cu venituri de 55 milioane de dolari.

Bill O’Reilly, prezentator-vedetă al postului de televiziune Fox, ocupă locul al patrulea, cu venituri de 28 milioane de dolari, iar celebra scriitoare de romane de dragoste Danielle Steel, ocupă locul al cincilea cu venituri de 26 milioane de dolari.

Topul 10 al celor mai bine plătiţi scriitori din lume este completat, în ordine de Jeff Kinney (24 milioane de dolari), Janet Evanovich (24 milioane de dolari), Nora Roberts (23 milioane de dolari), Dan Brown (22 milioane de dolari) şi Stephen King (20 milioane de dolari).

Sursa: Mediafax 

Sursa foto

Certificatul de competență lingvistică, un document care nu îi ajută pe absolvenți

indexCertificatul de competenţă lingvistică acordat absolvenţilor de liceu a devenit deja un subiect de glume amare între adolescenţi. Documentul este primit de oricine susţine proba orală la limba maternă, indiferent de nivelul prestaţiei sale. Singurul criteriu este prezenţa la examen. Mai mult, acest certificat nu este luat în calcul nici la promovarea bacalaureatului, nici la admitere – cu atât mai puţin la angajare.

Legea prevede, încă din 2010 că atestatul este primit de candidați în locul unei note la limba maternă. Mulţi dintre absolvenţii de liceu consideră documentul drept o foaie fără nici o utilitate.

Certificatul de competenţă lingvistică nu este însă şi singurul primit de absolvenţii de liceu la examenul de bacalaureat. Atestatul digital sau cel de competenţă într-o limbă străină sunt totuşi mult mai utile, în ochii adolescenţilor. Alţii le privesc cu rezerve pe toate.

Iar absolvenţii sunt de părere că proba orală de limba şi literatura română şi-a pierdut utilitatea, odată cu eliminarea notării acesteia.

Certificatul lingvistic nici măcar nu contează pentru viitorul tinerilor absolvenţi.

„Din câte ştiu nu i se atribuie o valoare oficială, o valoare în piaţa muncii sau a învăţământului mai departe”, spune Rodica Zafiu, profesor de limba română la Universitatea Bucureşti.

Despre soarta acestor certificate, deocamdată Ministerul Educaţiei nu are nici un răspuns. Atestatele de limba română au fost introduse în 2010, ca parte din noua structură a examenului de Bacalaureat.

Anterior, candidaţii primeau note la susţinerea probelor orale, note care contau la media finală.

Înlocuirea notării cu atestatele lingvistice a fost motivată prin imposibilitatea de a pune la punct un sistem unitar de apreciere a candidaţilor.

sursa: yahoo.ro

Admiterea la facultate in strainatate: Care sunt principalele destinatii universitare ale studentilor romani si taxele de scolarizare la universitatile din afara

Universitatile din strainatate au atras aproximativ 30.000 de absolventi romani, care in prezent sunt inregistrati in diferite programe de studii. Principalele destinatii de studiu universitar pentru absolventii romani sunt Marea Britanie, Olanda si Danemarca, potrivit datelor Integral Programe Educationale puse la dispozitia HotNews.ro. Un alt studiu, realizat de UNESCO si furnizat HotNews.ro de catre Educativa, arata insa ca cel mai mare numar de studenti romani era anul trecut in facultatile din Italia, Marea Britanie si Franta. Taxele de studiu au fost majorate in Marea Britanie pana la 9.000 de lire sterline, insa guvernul britanic continua programul Student Loans.

Topul destinatiilor universitare, potrivit companiei de consultanta educationala Integral Programe Educationale

Universitatile din Marea Britanie ocupa primul loc in topul universitatilor din strainatate alese de absolventii romani. Pe locul al doilea se afla universitatile din Olanda, urmate de cele din Danemarca si Suedia, potrivit datelor puse la dispozitia HotNews.ro de compania de consultanta educationala Integral Programe Educationale. Conform acestor date, anul acesta s-a inregistrat o scadere de 3,4% a numarului de aplicanti romani in Marea Britanie.

Pe parcursul acestui an, numarul candidatilor romani pentru universitatile din Olanda a crescut cu pana la 50%, in timp ce interesul pentru Danemarca s-a dublat. Aceasta orientare a tinerilor catre Olanda se datoreaza taxelor mai mici de studiu si datorita programelor foarte bune in limba Engleza (10 din universitatile olandeze sunt permanent pe locuri de frunte in Top 200 universitati, conform The Times Magazine), potrivit sursei citate.

Topul destinatiilor universitare, potrivit datelor Educativa care au la baza statistici realizate de UNESCO

La universitatile din Italia studiaza aproximativ 6.000 de absolventi romani, aceasta fiind prima destinatie de studiu a romanilor, potrivit datelor furnizate HotNews.ro de catre compania Educativa. Informatiile se bazeaza pe statistici si estimari realizate de UNESCO in perioada 2002-2012.

Topul destinatiilor universitare in 2012, potrivit estimarilor UNESCO:

  • Italia – 5.965 de studenti romani
  • Marea Britanie – 4.112
  • Franta  – 3.031
  • Germania – 2.195
  • Spania – 2.959

Urmeaza in top universitatile din Austria cu 1.650 de studenti romani si universitatile din Statele Unite ale Americii cu 1.458 de studenti romani.

Ultimele date oficiale cu privire la numarul studentilor romani in strainatate si la destinatiile acestora sunt din 2009, cand se inregistrau 23.736 de studenti romani la universitati straine. Din 2009 si pana in prezent, datele puse la dispozitie de UNESCO sunt estimari, au declarat pentru HotNews.ro reprezentantii companiei Educativa.

Potrivit acestor estimari, si in 2011 top 3 destinatii universitare era compus din: Italia (5.263 studenti romani), Marea Britanie (3.565 studenti romani) si Franta (3.381 studenti romani). Iata o comparatie cu 2009, ultimul an cu date oficiale: Franta (3.950 studenti romani), Italia (3.859 studenti romani), Germania (3.249 studenti romani), Marea Britanie (2.160 studenti romani) si Spania (1.397 studenti romani).

Descarca de aici statisticile Educativa

Sansele de angajare dupa absolvire: un criteriu in alegerea facultatii

In ultimii ani, multe topuri de profil evidentiaza universitatile ale caror absolventi isi gasesc un loc de munca in domeniul studiat, inca din primul an de absolvire. O consecinta o reprezinta faptul ca in Marea Britanie, spre exemplu, tot mai multi studenti aleg asa numitele programe “Sandwich” care dureaza 4 ani in loc de 3 si incorporeaza un an de experienta de munca platita, ca parte din programul de studiu, potrivit Integral.

In Olanda, studentii incep sa ia in calcul tot mai des universitatile de Applied Sciences unde sunt diferite programe de internship in domeniile de studiu alese, programe dezvoltate si evaluate de universitati. Absolventii unor astfel de programe sunt orientati mai mult spre cariera si se angajeaza adesea imediat dupa finalizarea programului de licenta, inainte de a alege un program de master pentru continuarea studiilor, potrivit Integral Programe Educationale.

Universitatile din Olanda sunt de doua tipuri: teoretice si de stiinte aplicate. Universitatile de Stiinte Aplicate au o orientare practica, punand accent pe pregatirea profesionala a studentilor in diferite domenii ale economiei si afacerilor. Programul de studii universitare are durata de 4 ani, incluzand si un an de practica. Dupa absolvire, studentii isi gasesc cu usurinta un loc de munca, avand deja experienta in domeniul ales. In universitatile teoretice, cercetarea stiintifica face parte din programa fiecarui student. Studiile universitare au durata de 3 ani, iar cele de master de 2 ani.

Care sunt specializarile cele mai cautate de romani la universitatile din strainatate

Cele mai populare domenii de studiu alese de studentii romani sunt:

  • Economie
  • Management si Marketing
  • Arhitectura
  • Inginerie
  • IT si Computer Science
  • Drept

Se inregistreaza o crestere semnificativa a interesului fata de programele de Inginerie, Arhitectura si Constructii fata de anii precedenti, conform unei analize facute in urma ultimelor editii ale targului World Education, unde vizitatorii completeaza profilul si domeniile de studiu dorite. Astfel din 7.000 tineri inregistrati, aproximativ 20% s-au orientat spre aceste de domenii.

Cea mai mare pondere o au domeniile ce tin de Economie, Management si Marketing cu aproximativ 40%, IT si Computer Science cu o pondere de peste 10% urmate de Relatii Internationale, Drept, Medicina, Turism, Matematica, alte domenii socio-umane.

Taxele de scolarizare sau sistemele de plata a anilor universitari

Anul academic trecut (2012), universitatile din Marea Britanie au majorat taxele de studiu de la 3.000 la 7.000 pana la 9.000 de lire sterline. Guvernul britanic si-a mentinut, insa, sistemul de imprumuturi pentru studenti. Pentru aceste imprumuturi tinerii romani pot aplica in mod gratuit. In prezent, aproximativ 90% din studentii romani din Marea Britanie se folosesc de aceste imprumuturi pentru a-si acoperi partial sau total taxele. Aceasta forma de finantare nu este valabila si pentru masteranzi.

Multe universitati britanice acorda diverse burse sau finantari pentru studentii romani, pentru a-i ajuta cu cheltuielile de trai in Marea Britanie, pentru primele luni de acomodare (un exemplu poate fi University of Bradford care a oferit burse de 1500 GBP pentru studentii cu venituri reduse).

In ceea ce priveste programele de master, multe universitati din Marea Britanie ofera diferite burse de studiu pentru studentii romani de pana la 50% din taxa de scolarizare. Un exemplu aici poate fi University of Sunderland care a acordat luna trecuta 4 burse de 50% pentru masteranzi romani. Cele mai multe burse pentru masterat in Marea Britanie sunt alocate pe baza rezultatelor academice si a realizarilor din alte domenii. Acestea se acorda sub forma unor reduceri de taxa intre 1.000 si 5.000 lire sterline.

Unele universitati au programe speciale de burse care acopera taxa de scolarizare plus costurile suplimentare cum ar fi cele de cazare, trai si de calatorie. Exista si universitati care ofera burse studentilor care aleg un program prioritar pentru respectiva universitate. Spre exemplu, Universitatea din Essex a acordat 5.000 lire sterline celor care au ales Istoria Artei, Public Health sau Health Studies.

In Olanda si Danemarca, taxele de studiu sunt subventionate de guvern astfel incat studentii europeni platesc 1.835 euro anual in Olanda, in timp ce in Danemarca taxele sunt subventionate integral, deci studentii nu trebuie sa plateasca nimic.

de Raluca Pantazi

sursa: Hotnews

sursa foto

Citeste si:

Inelul lui Jane Austen va rămâne în Marea Britanie grație unei donații anonime

Un donator anonim a oferit 100.000 de lire pentru a păstra în Marea Britanie un inel ce a aparținut scriitoarei Jane Austen. Inelul se află în posesia celebrei cântărețe americane Kelly Clarkson, ea însăși o mare fană a autoarei și deținătoare a unei ediții originale a romanului „Persuasion”, ultimul roman complet al lui Jane Austen.

Jane Austen’s House Museum a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru a păstra inelul din aur și topaz, una dintre cele trei bijuterii aparținând lui Jane Austen care s-au păstrat. Ministrul culturii a interzis scoaterea din țară a valoroasei piese argumentând că este „so closely connected with our history and national life that its departure would be a misfortune”.

Muzeul este interesat de mult de achiziția inelului, însă suma la care s-a ajuns în cadrul licitației la care l-a cumpărat Kelly Clarkson – 152,450 de lire – a depășit cu mult estimările de 30.000 de lire pentru care erau pregătiți reprezentanții muzeului.

Scris de   

sursa: bookblog.ro

Guvernul britanic încearcă să interzică scoaterea din ţară a unui inel al scriitoarei Jane Austen

indexGuvernul britanic încearcă să îi interzică artistei Kelly Clarkson să scoată din ţară un inel care a aparţinut scriitoarei Jane Austen, pe care cântăreaţa americană l-a cumpărat în 2012.

Cântăreaţa Kelly Clarkson, originară din statul american Texas, a cumpărat acel inel la o licitaţie organizată în 2012, unde a plătit suma de 152.450 de lire sterline (230.748 dolari), informează site-ul revistei New Musical Express.

Pentru acest inel din aur şi cu turcoaz, ministrul britanic pentru Cultură, Comunicaţii şi Industrii Creative, Ed Vaizey, a emis un ordin care interzice scoaterea sa temporară din Marea Britanie.

“Stilul de viaţă modest al scriitoarei Jane Austen şi moartea ei timpurie au făcut ca toate obiectele asociate cumva cu viaţa ei să fie extrem de rare. Sper că un colecţionar britanic îl va cumpăra, pentru ca acest inel simplu dar elegant să fie salvat pentru naţiunea noastră”, a declarat ministrul britanic.

Potrivit BBC News, inelul este una dintre singurele trei bijuterii cunoscute despre care se ştie că au aparţinut romancierei Jane Austen, autoarea romanului “Mândrie şi prejudecată”. Inelul a rămas în familia celebrei scriitoare britanice până când cântăreaţa americană Kelly Clarkson l-a cumpărat la licitaţie în 2012.

Colecţionarii britanici vor avea la dispoziţie un interval de timp – care se va încheia pe 30 septembrie – pentru a-şi prezenta o ofertă de cumpărare cel puţin la fel de mare ca suma plătită de Kelly Clarkson. Acest termen ar putea fi totuşi prelungit până pe 30 decembrie, dacă un colecţionar îşi va manifesta până atunci intenţia clară de a strânge fonduri cu scopul de a achiziţiona inelul.

Jane Austen este una dintre cele mai renumite scriitoare britanice din secolul al XIX-lea, care a descris în nuanţe foarte fine obiceiurile micii nobilimi engleze, în romane precum “Mândrie şi prejudecată” şi “Raţiune şi simţire”, care au devenit apoi romane clasice în literatura britanică.

În 2011, cel mai vechi manuscris al scriitoarei Jane Austen care a supravieţuit până în zilele noastre, o copie scrisă de mână a unei cărţi ce nu a fost niciodată publicată, s-a vândut cu 1,6 milioane de dolari la o licitaţie organizată de casa Sotheby’s.

Kelly Clarkson este o cântăreaţă americană în vârstă de 31 de ani, devenită celebră după ce a câştigat, în 2001, prima ediţie a concursului de talente “American Idol”. Într-o carieră de doar un deceniu, Kelly Clarkson a avut o ascensiune explozivă, lansând cinci albume de studio care s-au vândut în peste 20 de milioane de copii pe plan mondial şi a câştigat numeroase trofee muzicale prestigioase – trei premii Grammy, trei MTV Video Music Awards, 12 Billboard Music Awards şi patru American Music Awards.

de Florin Badescu – Mediafax

sursa foto

Olivia Spiridon – “Scriitori germani din Romania de după 1945. O antologie de proză”

Cu oarecare timp în urmă am găsit, la redacţie, „pe numele meu” un pacheţel care conţinea o carte destul de consistentă ca număr de pagini (aproximativ 500) ceva mai aparte decât cele pe care le primesc de obicei. O dată, nu a fost editată „local”, ci la Bucureşti (Ed. Curtea Veche), iar realizatorul anto­logiei, deşi sibian ca origine, acum locuieşte în Tűbingen-Germania. Da, dr. Olivia Spi­ridon (despre ea este vorba) este docent pentru literatura germană la Universitatea din oraşul german mai sus menţionat şi conduce secţia de literatură a Institutului de Istorie şi Geografie Regio­nală a Şvanilor Dunăreni – Institut für donauschwäbische Geschichte und Landes­kunde (IDGL), iar „antologia (sa, n.n.) de proză” este, putem spune, una din cele mai complete lucrări de gen, deci merită citită, deşi va lua ceva timp.

Cu literatura germanilor din România nu prea am avut de-a face în lecturile mele. Nu pun aici la soco­teală poezia protelcultistă a lui Alfred Margul Sperber din manualul de română, dar titlurile „de gen” dunt doar două: „Plugul de lemn”, de Thusnelda Henning Her­mann, un „heimatroman” care a deschis multe porţi spre priceperea modului de viaţă tradiţional săsesc, chiar dacă acţiunea era cam telenovelistică, şi „Cocoşul decapitat” de Eginald Schlattner, un bestseller incontestabil după care a fost făcut un film relativ stupid, un roman pitoresc dar cam cu arome de detergent, în sen­sul că „spală” din compor­tamentul saşilor transilvani din timpul celui de-al doilea război mondial, ceea ce, nu-i aşa, este favorabil ca idee. Deci, aveam nevoie de mai mult. Am găsit aici, în „Anto­logie”, iar meritul Oliviei Spiridon este că a reuşit că acopere toată „plaja stilis­tică”, extrem de spaţioasă a scriitorilor germani (saşi şi şvabi, dar mai mult şvabi) din România, „de după 1945”. Dacă ar fi un cuvânt care să defi­nească literatura de limbă germană din România din acea perioadă, eu aş alege „curaj”. Era o literatură curajoasă, deseori dând dureri de cap politrucilor de serviciu, pentru că, pe ici pe colo, se iţeau idei „pericu­loase” care arătau că politica regimului comunist de tâmpire completă a popu­laţiei nu merge aşa cum declama oficial şi că activi­tatea aceea periculoasă numită „a gândi” încă este practicată. De aceea, destule nume din antologie au avut „contact” şi cu sistemul repre­siv al totalitarismului valah. Bine este că au scăpat, şi mai bine este că „nu le-a tre­cut” şi au continuat să scrie. Dar să vedem cine se prezin­tă în „Scriitori germani din România de după 1945” şi cu ce. Deci:
Sibianul (deşi ne-născut la Sibiu) Wolf von Aichelburg, în „Struţul poştaş”, ne loveşte direct, cu o pseudofabulă tragică a omului naiv de sub dictatură, care are impresia că stăpânii/şefii, dacă îi vorbesc frumos, îl şi iubesc. Adică un fel de angajat corporatist avant le lettre. „Dans în lanţuri”, de Hans Bergel, e un fragment de roman, un episod autobio­grafic din „universul concen­traţionar românesc” relatat direct şi brutal. Dar real. Andreas Birkner, în „Cea mai frumoasă femeie din lume”, este pe aceeaşi lungime de undă, cu o scriere de genul „aparenţele înşală” punând în opoziţie două personaje, miliţianul fals bun şi o femeie (urâtă, dar frumoasă în ges­tul ei salvator) fals rea, iar Ingmar Brantsch, în „Chinul de a alege”, dezvăluie drama (ne)adaptării emigrantului la modul de viaţă occidental. Continuăm. Ceva mai tele­grafic, deoarece infor­maţia este multă. Oskar Walter Cisek – „În faţa porţilor”: love-story rural cu tentă fantastică, şi oedipiană, cu diferenţe de vârstă între El (tânăr) şi Ea (încă tânără); Arnold Hauser – „Un caz de cădere”/”Rama”/”Două poveşti cu bile”: texte scurte, semnificaţii multe; Franz Heinz – „Iubită patrie, adio!”: tot neadaptarea „ost­deutsche”-ului la Occidentul german, de data aceasta cu final tragic; Franz Hodjak – „Un cufăr plin cu nisip”: frag­ment de roman, cu atmosferă suprarealistă din care mai răbufnesc realităţi comu­niste urâte; Klaus Kessler – „Hubertus”: o parabolă inte­re­santă despre consum şi un fel de elite; Roland Kirsch – „Proze scurte”: … puţin supra­realiste, chiar psihedelice; Hans Liebhardt: „Sus la cireşe”/”Colina Bătrână”/”Cele trei morţi ale bunicului meu”: un fel de „viaţa la ţară” imediat postbelică şi o ciudată prietenie de familie saxo-valahă; Johann Lippet: „Groparul”: despre cum un singur om a reuşit „reabili­tarea” unui cimitir dintr-un sat părăsit; Gerhard Ortinau – „Poet în nevoi 1937”/”Poves­tioara, prima despre un profesor ciudat care şi-a inventat o limbă proprie şi o legătură care acum s-ar defini ca „relaţii sexuale cu minore”, a doua, o scurtă auto­­biografie; Carmen Elisa­beth Puchianu – „Capcana”, o povestioară interiorizată puţintel horror, în spaţiul unei case parohiale evanghelice transilvane; Dieter Roth – „Casa”, o parabolă „pe faţă” a României ceauşiste; Georg Scherg – „Paraschiv Paras­chiv”, o povestioară tot „con­centraţionară” cu un român care mie mi-a devenit anti­patic; Eginald Schlattner: „Pianul în ceaţă”, un „ceva” despre o idilă din vremea comunismului „rău” dintre un sas şi o româncă (dar educată în stil german, evi­dent, că altfel nu se face) Dieter Schlesak – „Zile acasă şi arta dispariţiei”, despre o „întoarcere acasă” din Vestul decadent în România cenu­şie a anilor ’80; Paul Schuster – „Lovitura de copită” (nu am citit-o -scuze! – din milă pentru personajul principal, o femeie mutilată de acţiuena din titlu); Ludwig Schwartz – „Kaule-Baştl”, un fragment superb despre viaţa unui şvab, fost soldat în Waffen SS, scăpat din prizonieratul american şi sosit în prizonie­ratul bolşevic românesc;  Walther Gottfried Seidner – „Gărduţul”, o superbă poves­te „de război” şi o prietenie ne-forţată dintre o familie de saşi bistriţeni şi români tot bistriţeni, culmea, mai puţin trasă de p[r şi mai reală decât la alţii; Franz Storch – „Urme pe zăpadă”/”Bulgă­rele de cositor”, ambele dramatice şi dur de realiste; Richard Wagner – „Proze scurte”, din care „Plastic Chicago 1979” m-a dat gata, e psihedelică mai r[u decât o piesă de Pink Floiy din perioada Syd Barrett, Balth­asar Waitz – „Un alibi pentru Tăticul Kunze”, cu atmosferă de film experimental polonez sau german; Erwin Wittstock – „Holoş” – o „poveste de răz­boi” cu un  fel de soldat Swejk, veselă şi tristă, şi Joachim Wittstock cu „Strada Joagă­rului”, unde am regăsit „ce­va” din Sibiul trecut, dincolo de intriga poveştii.

Deci, o antologie la care s-a muncit, con­sistentă şi care poate face oricând oricui o idee despre cum s-a scris în România (şi nu doar). Inte­resant este că aceşti autori şi-au văzut, în marea lor majoritate, de treaba lor, nu s-au dat mari disidenţi, ca omologii lor valahi deşi aveau destul „spate” pentru aşa ceva. Cert este că m-a pocnit curio­zitatea de a mai citi scriitori germani din România de după 1945. Ba chiar şi de dinainte de 1945.

de Dumitru CHISELIŢĂ

sursa: tribuna.ro 

Sint o baba comunista! pe marile ecrane si in librarii

Sint o baba comunista!Sînt o babă comunistă!, bestsellerul semnat de Dan Lungu, va apărea săptămîna aceasta, în ediţie limitată, la Editura Polirom. Evenimentul va preceda premiera absolută a ecranizării romanului în regia lui Stere Gulea, cu Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea şi Ana Ularu în rolurile principale. O producţie MediaPro Pictures, filmul Sînt o babă comunistă! va fi lansat de MediaPro Distribution din 23 august, în cinematografele din toată ţara.

Sînt o babă comunistă! se bucură de trei ediţii româneşti apărute la Editura Polirom (2007, 2010, 2011), disponibile şi în format digital. Versiunea franceză a cărţii a fost dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet (Franţa, 2008), iar cea poloneză la premiul „Angelus”  pentru literatură central europeană, în 2011. În 2009 a fost cel mai tradus roman românesc al anului, apărînd în limbile franceză, germană, spaniolă, maghiară, bulgară, poloneză, italiană, turcă, fiind în curs de apariţie în greacă şi slovenă.
Sînt o babă comunistă! te provoacă să zîmbeşti, să rîzi în hohote, să te întristezi, dar mai ales să-ţi întrerupi, pentru cîteva clipe, lectura şi să ieşi afară spre a te convinge că realitatea e altfel, că oamenii sînt altfel.

„Dan Lungu a scris un roman inteligent despre contradicţia dintre politică şi experienţa personală. O carte plină de umor, care nu rareori stîrneşte hohote de rîs.” (Literaturen)

„Lungu descrie cu subtilă ironie viaţa cotidiană a oamenilor în timpurile postrevoluţionare.” (Freitag)

Dan Lungu (n. 1969, Botoşani) este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori din noua generaţie, cărţi ale sale fiind publicate în zece limbi: franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă  şi turcă.

Filmul, realizat după un scenariu semnat de Lucian Dan Teodorovici, Vera Ion şi Stere Gulea, prezintă povestea Emiliei (Luminiţa Gheorghiu), o femeie obişnuită dintr-un oraş de provincie, aflată în febra pregătirilor pentru vizita fiicei ei, emigrată în Canada. Viaţa liniştită de provincie a soţilor Emilia şi Ţucu este dată peste cap atunci cînd fiica lor se întoarce din Statele Unite, împreună cu logodnicul ei american. Ceea ce ar fi trebuit să fie o întîlnire fericită se transformă repede într-o situaţie complicată şi în acelaşi timp amuzantă. Părinţii fetei află că tînărul cuplu trece prin probleme financiare grave, aşa că sînt dispuşi la orice sacrificiu pentru ca viitoarea familie a fiicei lor să nu ducă lipsă de nimic.

 de D.S.     HotNews.ro

13 august – Ziua Internationala a Stangacilor

Anual, la 13 august se sarbatoreste la nivel international Ziua Internationala a Stangacilor. Initiata in 1976 de organizatia ‘Lefthanders International’, are ca scop sensibilizarea opiniei publice cu privire la dificultatile si frustrarile cu care stangacii se confrunta in viata de zi cu zi, potrivit Agerpres.

Pentru stangaci, existenta este dificila intr-o lume a dreptacilor; robinetele, instrumentele muzicale, aparatura electro-casnica, mouse-ul calculatorului, totul pare construit pentru utilizarea lor exclusiva de catre dreptaci. De asemenea, organizatorii doresc sa determine firmele producatoare de articole casnice sa ia in considerare si nevoile stangacilor atunci cand creeaza design-ul produselor.

Sarbatoarea cuprinde meciuri, activitati distractive, concursuri. Dictatura dreptacilor va fi abolita pentru o zi si toti participantii vor incerca sa fie ‘stangaci’ pe parcursul manifestarilor.

Pana in prezent, nu s-a descoperit o explicatie stiintifica definitiva pentru folosirea prioritara a mainii stangi in locul celei drepte, dar se presupune ca este o problema genetica. Aproximativ 13% din populatia globului este stangace.

Exista numeroase superstitii in legatura cu stangacii: in iconografia crestina, diavolul este infatisat ca fiind stangaci, spiritele rele se furiseaza peste umarul stang si tocmai de aceea se arunca sare, varsarea solnitei inseamna ghinion si acesta poate fi contracarat doar prin aruncarea unei cantitati mici de sare peste umarul stang; daca te mananca palma dreapta primesti bani, dar daca te mananca palma stanga, atunci dai bani; daca ti se bate ochiul drept, te intalnesti cu un prieten, daca ti se bate cel stang, vezi un dusman; daca pleci intr-o calatorie cu piciorul stang, vei avea ghinion, etc.

Printre cei mai cunoscuti stangaci se numara: Iulius Cezar, Charlie Chaplin, printul William al Marii Britanii, Marilyn Monroe, Leonardo da Vinci, Jimi Hendrix, Martina Navratilova, Nicole Kidman, Barack Obama, actualul presedinte al SUA.

de Ionut Baias     HotNews.ro

O scrisoare inedită expediată de Camus lui Sartre, descoperită în Franţa

sursa foto: http://www.voxsartoria.com/

Albert Camus and the checked odd jacket.

O scrisoare inedită expediată de Albert Camus lui Jean-Paul Sartre, care oferă un nou punct de vedere despre relaţia amicală dintre cei doi filosofi, a fost descoperită de curând în Franţa.

“Dragul meu Sartre (…) Dă-mi un semn când te întorci şi vom petrece o seară relaxantă împreună”, îi spunea Camus lui Sartre, doi mari filosofi francezi, despre care istoria a reţinut mai degrabă despărţirea lor şi mai puţin prietenia care i-a unit la mijlocul secolului al XX-lea.

Librari în oraşul Orléans şi organizatori ai unei expoziţii Camus, în septembrie, la Lourmarin, localitatea în care a fost înmormântat scriitorul, Hervé şi Eva Valentin au găsit această scrisoare într-o carte cumpărată de la un colecţionar.

Scrisoarea, manuscrisă, a fost ataşată în 1966 într-un exemplar din ediţia originală, tipărită în 60 de exemplare, a unui text redactat şi publicat de Sartre, la scurt timp după moartea lui Camus.

Nedatată, scrisoarea provine din perioada cuprinsă între 1943, anul în care s-au cunoscut, şi 1948, când cei doi s-au certat şi au încetat să îşi mai vorbească, potrivit experţilor.

Potrivit persoanelor care au descoperit scrisoarea şi care citează expertiza lui Ronald Aronson, specialist american în opera şi viaţa lui Sartre, “această scrisoare este foarte importantă, arată, contrar celor scrise de anumiţi autori, că Sartre şi Camus aveau o relaţie amicală şi durabilă”.

Scrisoarea conţine şi o menţiune la adresa lui Simone de Beauvoir, supranumită “castorul”, o poreclă ce i-a fost dată de Sartre şi pe care o foloseau prietenii apropiaţi ai acestor scriitori.

Scrisoarea expediată de Camus lui Sartre va fi prezentată în expoziţia “Camus de Tipasa à Lourmarin”, între 3 septembrie şi 8 septembrie, la Lourmarin, pentru a marca centenarul naşterii scriitorului-filosof.

Născut pe 7 noiembrie 1913, în Algeria, Camus a fost perceput ca un om al poporului, de origine foarte modestă, lucru care l-a distins de restul intelectualilor francezi. Orfan de tată dinaintea vârstei de un an, Camus a fost crescut de mama sa, o menajeră care nu ştia nici să scrie, nici să citească. A publicat prima sa carte la vârsta de 24 de ani, apoi s-a mutat la Paris, unde a intrat în mişcarea de rezistenţă împotriva naziştilor şi a condus jurnalul clandestin Combat. În 1945 a fost unul dintre puţinii intelectuali care au condamnat folosirea bombei atomice la Hiroshima.

Din anii ’40, Camus a dezvoltat, cu opera sa, “Mitul lui Sisif”, filosofia absurdului, aceea care prezintă un om care nu găseşte logica în lume şi nu poate decât să se revolte. Deşi cu o orientare de stânga, Camus a denunţat totalitarismul din Uniunea Sovietică şi s-a certat, pe acest subiect, cu Sartre. Francez algerian, Camus a refuzat terorismul chiar şi atunci când stânga a susţinut lupta de independenţă a algerienilor. Scriitor angajat, Camus a protestat faţă de reprimarea sângeroasă a revoltelor din Berlinul de Est din iunie 1953 şi faţă de expansionismul comunist de la Budapesta din septembrie 1956. Romanele sale, scurte şi dense, s-au impus în cultura franceză şi universală. Astfel, “Străinul” (1942) a fost bestseller, în timp ce “Ciuma” (1947) şi “Căderea” (1956) au intrat în programa liceelor franceze. Albert Camus a fost recompensat cu premiul Nobel pentru literatură pe anul 1957.

Jean-Paul Charles Aymard Sartre, născut pe 21 iunie 1905, a fost un filosof francez existenţialist, dramaturg, scriitor, scenarist, activist politic, biograf şi critic literar. A fost una dintre cele mai importante personalităţi din filosofia existenţialistă şi una dintre figurile marcante ale filosofiei franceze şi a celei marxiste din secolul al XX-lea. Operele sale au influenţat sociologia, teoria critică, teoria postcolonială şi studiile literare şi continuă să influenţeze aceste discipline şi în zilele noastre. Jean-Paul Sartre a rămas în istorie şi pentru relaţia sa deschisă cu Simone de Beauvoir, o proeminentă teoreticiană a feminismului. Filosoful francez a fost recompensat în 1964 cu premiul Nobel pentru literatură, însă a refuzat distincţia, spunând că a refuzat întotdeauna onorurile oficiale şi că “un scriitor nu ar trebui să îşi permită să fie transformat într-o instituţie”.

de Florin Badescu – Mediafax

The Washington Post, vândut fondatorului Amazon

indexPublicaţia americană The Washington Post va fi vândută lui Jeff Bezos, fondatorul şi directorul executiv al retailerului online Amazon, pentru o sumă de 250 de milioane de dolari.

Grupul Amazon nu va avea niciun rol în această tranzacţie. Jeff Bezos va cumpăra în nume personal publicaţia The Washington Post de la The Washington Post Company, controlată de mai multe generaţii de către familia Graham, lucru estimat să se întâmple în aproximativ 60 de zile.

The Post Co. va primi o nouă denumire, care nu a fost încă stabilită şi va continua să fie tranzacţionată la bursă, însă fără a mai include în portofoliul său cotidianul.

„The Washington Post ar fi putut supravieţui în această formulă, ca principal titlu al companiei, şi ar fi putut să devină profitabil într-un viitor previzibil. Dar noi am vrut să facem mai mult decât să îi asigurăm supravieţuirea. Nu spun că această tranzacţie garantează succesul publicaţiei, dar oferă o şansă mai mare pentru succesul acesteia”, a spus Graham.

Veniturile operaţionale ale diviziei de publishing a The Washington Post Co., în care The Washington Post este cel mai important titlu, au scăzut cu 44% în ultimii şase ani. Cu toate că The Washington Post este una dintre cele mai populare surse de ştiri online, tirajul în print al publicaţiei s-a diminuat cu 7% în prima jumătate a acestui an.

Scris de  

sursa: bookblog.ro

Personalităţi care au promovat publicistica lui Mihai Eminescu, premiate de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România

Personalităţi care au promovat publicistica lui Mihai Eminescu au fost premiate, vineri [28 iunie a.c.], la Muzeul Naţional al Literaturii Române, de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR).

Uniunea a acordat eminescologului Nicolae Georgescu, ziariştilor Miron Manega şi Victor Roncea, precum şi academicianului Dumitru Vatamaniuc distincţia “Eminescu ziaristul”. Totodată, UZPR a dat post-mortem acelaşi premiu profesorului Alexandru Oprea.

“Eminescu a fost un mare ziarist şi breasla aceasta a presei îşi trage seva şi din ceea ce a lăsat el. Eminescu este, într-un fel, părintele breslei noastre”, a declarat preşedintele UZPR, Doru Dinu Glăvan.

El a amintit căpe 28 iunie 1883 publicistul Eminescu a fost “izgonit” din redacţia “Timpul”.

“Dedic acest premiu părintelui Iustin Pârvu, care a plecat la ceruri acum 12 zile, lui îi datorez faptul că sunt aici, pentru că în momentul în care am fost eliminat din presa centrală m-am dus la dânsul şi voiam să las presa, el m-a obligat să nu abandonez presa, de fapt mi-a interzis să o abandonez, m-a rugat să merg înainte”, a declarat jurnalistul Victor Roncea.

Cu prilejul acordării premiilor UZPR a fost lansat volumul “O zi din viaţa lui Eminescu”, semnat de Nicolae Georgescu, ce descrie ultima zi a lui Mihai Eminescu în redacţia “Timpul”.

AGERPRES/ (AS – autor: Iulia Petre Carciog, editor: Mirela Bărbulescu)