Tag Archives: Actualitate

Marketingul post Nobel începe deja: Cărţile laureatului Patrick Modiano, promovate la Bookfest Cluj-Napoca

indexEfectul decernării premiilor Nobel începe să se resimtă deja şi la Cluj. Cărţile traduse în română ale lui Patrick Modiano, câştigător al premiului Nobel pentru Literatură, vor fi promovate în acest context la Salonul de carte Bookfest Cluj-Napoca (16-19 octombrie).

La standurile Bookfest Cluj-Napoca, care se va desfăşura în incinta clădirii Casino din Parcul Central, vor fi reprezentate majoritatea editurilor din ţară, urmând să fie acordate şi reduceri, anunţă organizatorii.

Potrivit directorului evenimentului, Mihai Mitrică, editurile româneşti acordă deja o atenţie specială cărţilor laureatului Nobel pentru Literatură din acest an.

Interesul pentru aceste volume a crescut brusc inclusiv în România imediat după anunțul de ieri, astfel că toate editurile care l-au publicat până acum fac tot posibilul să vină cu cărțile lui Patrick Modiano la Bookfest Cluj-Napoca”, a declarat Mihai Mitrică.

În România au fost publicate în ultimii ani volumele În cafeneaua tinereții pierdute (editura ART, 2012), Dora Bruder (editura RAO, 2006) și Micuța Bijou (editura Humanitas, 2003).

Câteva dintre editurile cunoscute din ţară – Librăriile Humanitas, Curtea Veche Publishing, RAO, ART, Litera, Nemira, House of Guides şi Herald urmează să includă în oferte şi cărți la preţuri avantajoase, de 10, 15, 20 lei, respectiv pachete promoționale.

În cadrul târgului vor puta fi găsite şi noutăţile editoriale ale toamnei, asigură organizatorii.

Proiectul cinematografului de artă Bookfest continuă, cu filme oferite de către Ambasada Norvegiei din România, precum Vegas (dramă, 2009), Petrecerea din Hardanger (clasic norvegian din 1927), cât și o colecție de scurt-metraje pentru copii.

Accesul publicului va fi gratuit la toate evenimentele din cadrul Bookfest, precum și la proiecțiile din cadrul Cinematografului. Programul de vizitare zilnic în intervalul menţionat este de 10-20.

Salonul de carte este organizat de Asociația Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România.

Bookfest Cluj-Napoca face parte din rândul ediţiilor locale ale târgului de carte Bookfest, cel mai important, alături de Gaudeamus, târg de carte din România.

sursa: voceatransilvaniei.ro 

Târgul de Carte de la Frankfurt. Coloanele-copaci poartă rodul editorilor români

Cu 7.100 de expozanți din 103 țări, editurile străine reprezintă 65%, depășind pentru prima oară în istoria Târgului de Carte din Frankfurt (8-12 octombrie) numărul celor germane. Finlanda, țara invitată de onoare, se prezintă cu aproximativ 230 de titluri noi.

Am stat de vorbă cu domnul Ioan Matei, director la Ministerul Culturii, departamentul Direcția Politici Culturale.

În acest an, standul României la Târgul de Carte din Frankfurt se prezintă cu un concept total diferit față de cel din 2013. Puteți să-l descrieți?

Ioan Matei: Cam la fiecare 3-4 ani, Ministerul Culturii schimbă conceptul standului. Anul acesta avem un concept elaborat de o firmă de arhitectură în parteneriat cu Muzeul Satului din București, cu o bogată experiență în domeniul expozițiilor. Credem că standul, expus pentru prima dată în aprilie 2014 laTârgul de Carte din Budapesta pe 30 metri, este reușit.

Câți metri sunt aici?

I.M.: 100 de metri. În mai, am fost cu acest stand și la Praga, tot la un Târg de Carte. Pentru Frankfurt am avut emoții fiindcă volumul de muncă era de trei ori mai mare față de standurile anterioare. Avem aici 16 coloane cu o înălțime de 2,40 m, cu rafturi de expunere de cărți. În cadrul evenimentelor de tip lansări de carte, când intră mult public în stand, dispunerea coloanelor pe suprafața standului se poate schimba foarte ușor pentru a obține mai mult spațiu.

Un stand foarte practic!

I.M.: Exact. Aranjatul în forma inițială durează mai puțin de o oră. Este un stand modern, luminos, primitor…

Materialul mochetei are o structură asemănătoare cu inul…

I.M.: Exact. Ideea de bază a standului nostru este lemnul. Aceste coloane reprezintă o formă stilizată de copaci: lemnul din care se face hârtia. Fundalul pictat înfățișează o pădure. Originile hârtiei… în felul acesta se face o îmbinare între lemn, hârtie și carte.

De la Ministerul Culturii sunt prezenți doi consilieri de la Direcția Politici Culturale: doamna Luminița Corneanu și domnul Alexandru Popescu. La stand se află și domnul Bogdan Popescu, directorul Centrului Național al Cărții de la Institutul Cultural Român, Mihai Mitrică, directorul Asociației Editorilor Români.

Care sunt criteriile cu care ați ales scriitorii care vor fi prezenți la standul românesc în acest an?

I.M.: De-a lungul anilor, la standul românesc de la Frankfurt au fost prezenți cu lansări de carte, toate numele mari din literatura contemporană românească. În ultimii ani, am considerat oportun să invităm și scriitori tineri. În acest sens, alegerea nu ne aparține în totalitate, pentru că noi facem administrație publică și, prin urmare, apelăm la Uniunea Scriitorilor Români, cu care avem o foarte bună colaborare. Cărțile validate de Uniunea Scriitorilor prin premii, nominalizări, etc. sunt cele pe care noi le selectăm cu autorii lor, pentru a fi prezenți și promovați la Târgul de Carte. Aproape toate cărțile care au luat premiile importante ale Uniunii Scriitorilor, ale revistelor „România Literară”, „Luceafărul” etc., pe acei autori îi invităm la târgurile de carte.

Întâlnirile scriitorilor români cu cititorii germani

Sâmbătă, 11 octombrie: 11.30-12.30 Cosmin Perţa prezintă „Teofil și câinele de lemn”, (Editura Herg Benet, 2012); 14.00-15.00 Adriana Cârcu: „Cronica sentimentală”, tradusă în limba germană de actorul și scriitorul Walter Roth, și publicată la editura WaRo, Heidelberg.; 15.00-16.00 Liliana Corobca: „Kinder-land”, editura Cartea Românească, tradusă în limba germană de filologul și politologul Ernest Wichner; 16.00 Lansarea volumelor ”Arbore genealogic” și ”Local de familie” ale poetului Cristian Popescu, traduse în limba germană de Ernest Wichner; 17.00-18.00 „Interferențe literare româno-germane”: Traian Pop, fondatorul editurii Pop Verlag, sărbătorește aniversările „rotunde” ale autorilor: Dieter Schlesack (n. 1934 la Sighișoara), Horst Samson (n. 4 iunie 1954 în Salcâmi/jud. Ialomita) și Klaus Martens (n. 1944 la Kirchdorf -Landul Saxonia Inferioara, Germania), prezenți la stand.

Duminică, 12 octombrie: 13.00-15.00 „Interferențe literare româno-ger-mane”. „Acuzarea infernului. Firimitura de nostalgie”.

scrisă de Manola Romalo 

sursa: romanialibera.ro

Modiano, laureatul Nobel 2014, are 4 cărţi traduse în română în 40 ani. Una dintre ele va fi relansată la Gaudeamus

Scriitorul Patrick Modiano, laureatul premiului Nobel pentru literatură din acest an, are patru cărţi publicate în limba română, la edituri diferite, dintre care una înainte de 1989, iar cea mai recentă în 2012, care, de altfel, va fi şi reeditată şi lansată la Târgul Gaudeamus din această toamnă.

Patrick Modiano a primit, joi, premiul Nobel pentru literatură, “pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înţeles destine umane şi a dezvăluit universul ţărilor aflate sub ocupaţie”, după cum a precizat Comitetul Nobel.

Însă, pentru cititorii români, Patrick Modiano pare să fie destul de puţin cunoscut, având în vedere că nu există nicio colecţie de autor care să îi fie dedicată la vreo editură din România.

Cu toate acestea, Editura Art a publicat în limba română volumul “În cafeneaua tinereţii pierdute”, în 2012, în colecţia “Desenul din covor”, într-un tiraj de 1.000 de exemplare. Stocul cărţii este epuizat în acest moment, după cum au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Editurii Art.

Aceştia au precizat că, până la Târgul de carte Gaudeamus, care se va desfăşura în noiembrie, la Bucureşti, Editura Art va publica o nouă ediţie a romanului “În cafeneaua tinereţii pierdute”, semnat de proaspătul câştigător al premiului Nobel pentru literatură.

Pe de altă parte, Patrick Modiano mai are publicate în limba română cărţile “Dora Bruder” (apărută în 2006, la Editura Rao, în traducerea Simonei Brânzaru), “Micuţa Bijou” (apărută în 2003, la Editura Humanitas) şi “Bulevardele de centură” (apărută în 1975, la Editura Univers).

Volumul “Micuţa Bijou”, apărut în colecţia “Cartea de pe noptieră” a editurii Humanitas în 2003, nu se mai găseşte în prezent în librării, tirajul fiind epuizat, după cum au declarat joi, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii editurii. Aceştia nu au precizat dacă vor reedita această carte, în contextul în care Patrick Modiano a primit premiul Nobel pentru literatură.

Pe de altă parte, contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Editurii Univers au spus că, în viitorul apropiat, nu se preconizează o reeditare a cărţii “Bulevardele de centură”. Aceştia au mai spus că nu au informaţii privind tirajul iniţial al volumului, care a apărut în 1975.

Totodată, reprezentanţii Editurii Rao nu au oferit informaţii la solicitarea MEDIAFAX privind volumul “Dora Bruder”, apărut în 2006.

Este de aşteptat ca Patrick Modiano să devină, însă, în lunile următoare mult mai cunoscut pe piaţa de carte din România, având în vedere că în această perioadă se desfăşoară la Frankfurt cel mai important târg de carte la nivel european. Astfel, reprezentanţii editurilor din România pot să negocieze pentru obţinerea drepturilor de traducere în limba română a altor cărţi de Patrick Modiano, care ar putea ajunge astfel mai accesibil cititorilor români.

Patrick Modiano este al 11-lea laureat al premiului Nobel pentru literatură care s-a născut în Franţa. Scriitorul francez a câştigat anterior alte două distincţii literare prestigioase – marele premiu pentru roman decernat de Academia franceză (pentru “Les Boulevards de ceinture”, 1972) şi premiul Goncourt (pentru “Rue des boutiques obscures”, 1978).

Potrivit AFP, romancierul francez şi-a centrat întreaga operă pe evenimente petrecute în oraşul Paris şi împrejurimile acestuia, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Textele sale descriu sentimentul de apăsare generat de evenimentele tragice dintr-o epocă influenţată de destinele unor personaje obişnuite.

de Madalina Cerban – Mediafax, Dorina Calin

Francezul Patrick Modiano, un “Proust al zilelor noastre” relativ necunoscut, a castigat premiul Nobel pentru Literatura/ Modiano: Imi doresc sa stiu motivele pentru care m-au ales

Scriitorul francez Patrick Modiano a castigat Premiul Nobel pentru Literatura al anului 2014, pentru lucrari care l-au facut sa fie considerat “Marcel Proust al timpurilor noastre”, multe dintre povestile sale avand loc in timpul ocupatiei naziste a Parisului din cel de-al doilea razboi mondial, a anuntat joi Acadamia suedeza, potrivit Reuters.

Relativ necunoscut in afara Frantei si izolat de presa, textele lui Modiano, 69 de ani, se centreaza pe memorie, uitare, identitate, vina. A scris romane, carti pentru copii si scenarii de film.

“Se poate spune ca este un Marcel Proust al zilelor noastre”, a declarat Peter Englund, secretar permanent al Academiei Suedeze.

Din opera sa, foarte putina este disponibila in engleza. Cea mai recenta lucrare este romanul “Pour que tu ne te perdes pas dans le quartier” (Pentru a nu te pierde in cartier).

Dupa ce a aflat ca a castigat, Modiano a spus ca are senzatia ca a scris versiuni diferite ale aceleiasi carti de multi ani incoace si ca isi doreste sa afle motivele pentru care a fost ales.

“Ce imi doresc sa aflu sunt motivele pentru care m-au ales. Nu poti cu adevarat sa fii propriul tau cititor niciodata”, a declarat el intr-o conferinta de presa la Paris.

Scriitorul a anuntata ca va dedica premiul nepotului sau suedez.

Modiano s-a nascut in iulie 1945 in suburbia pariziana Boulogne-Billancourt, la cateva luni dupa sfarsitul oficial al ocupatiei naziste. Tatal sau, evreu italian, si mama sa, belgiana (flamanda), s-au intalnit in timpul ocupatiei. Acest amestec de origini si dileme morale legate de relatiile Frantei cu fortele naziste au jucat un rol important in romanele lui Modiano.

“Ambiguitatea este una dintre caracteristicile operei sale. Exista o incercare de reconstructie a unei naratiuni din trecut, care in final se dovedeste, inevitabil, imposibil”, a declarat Dr. Alan Morris, lector de franceza la Universitatea Strathclyde, citat de Reuters.

Modiano a fost spriinit de scriitorul francez Raymond Queneau, celebru pentru experimentele cu limbajul.

“Dupa fiecare roman, am impresia ca am clarificat totul”, spunea Modiano intr-un interviu pentru France Today in 2011. “Dar stiu ca reveni mereu asupra unor mici detalii, mici lucruri care sunt parte din mine”.

“In final, suntem toti determinati de locul si timpul in care ne-am nascut”.

Modiano a contribuit si la scrierea scenariului filmului controversat “Lacombe Lucien” din 1974 al lui Louis Malle.

Scriitorii “au ieşit” din cărţi şi, timp de cinci zile, s-au întâlnit cu cititorii, la FILIT

David Lodge, Guillermo Arriaga şi Mircea Cărtărescu se numără printre scriitorii care, timp de cinci zile, nu au mai fost doar nişte nume pe copertele unor cărţi, ci partenerii de discuţie ai iubitorilor de literatură care au participat la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi.

“Porţile” Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT) s-au deschis miercuri şi, până duminică, zeci de evenimente au transformat oraşul într-un adevărat “festin cultural”. Întâlniri cu scriitori celebri, lecturi, discuţii despre literatură, concerte au fost doar câteva dintre evenimentele de care s-au bucurat pasionaţii de cultură.

“Eu zic că a fost foarte, foarte bine, s-a păstrat atmosfera de anul trecut, dimensiunea e mai mare, calitatea invitaţilor e aceeaşi, dar sunt mai mulţi şi parcă oraşul a fost cucerit anul acesta. O atmosferă care s-a răspândit în întreaga urbe”, a spus Dan Lungu, managerul FILIT, despre ediţia de anul acesta a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi.

Scriitorii invitaţi la această ediţie a festivalului au fost încântaţi de dimensiunea acestuia şi s-au declarat mulţumiţi de ceea ce au văzut în cele cinci zile de sărbătoare culturală.

“Declaraţia care m-a bulversat, care m-a tulburat cel mai mult este cea a lui David Lodge, care a zis «A fost cea mai frumoasă întâlnire cu publicul pe care am avut-o în cariera mea» şi are aproape 80 de ani, deci a avut câteva întâlniri cu publicul la viaţa dumnealui”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dan Lungu.

La rândul său, Lucian Dan Teodorovici, coordonator de programe la FILIT, a declarat, pentru MEDIAFAX, că invitaţii evenimentului au fost încântaţi şi de multe ori exclamau: “Incredibil ce aveţi voi aici, la Iaşi, este incredibil cât de mulţi sunt interesaţi de literatură”.

“Festivalul este la cel mai înalt nivel, aş spune eu. Este un eveniment nu numai pentru viaţa culturală naţională, ci, din câte înţeleg, este vorba despre unul dintre chiar cele mai, dacă nu chiar cel mai mare festival din estul Europei. Este o mare reuşită”, a declarat Mircea Cărtărescu.

La rândul său, Norman Manea a spus, la ultimul eveniment din cadrul “Serile FILIT”: “Este o manifestare culturală care face cinste României şi care, după părerea mea, ar trebui să arate ceva politicienilor, că România îşi poate arăta şi o altă faţă decât faţa pe care o arată o clasă politică absolut penibilă”.

Şi poetul şi traducătorul Marin Mălaicu Hondrari s-a declarat încântat de acest festival. “Atât prima, cât şi cea de-a doua ediţie a festivalului demonstrează că se pot face lucruri de calitate, iar pentru a face aceste lucruri sigur că e nevoie şi de mulţi bani, dar, în primul rând, ţine de calitatea oamenilor pe care îi inviţi. Pentru mine, a fost un festival cum aş vrea să se întâmple cât mai multe, nu numai la noi, ci în lume”, a declarat acesta pentru MEDIAFAX.

Ediţia de anul acesta a festivalului a fost, potrivit organizatorilor, una mai “voluminoasă”, cu mai multe evenimente.

“Sunt câteva lucruri noi pe care le-am făcut la FILIT, cum ar fi «Casa Poeziei», anul trecut n-a fost, am «construit-o» în acest an. Apoi, rezidenţele pentru traducători FILIT, care, de fapt, se întind pe tot timpul anului, dar fac parte din festival, asta e o inovaţie. Apoi, mai e evenimentul organizat de reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti dedicat subtitrării filmelor documentare, asta e o noutate. De asemenea, e un parteneriat pe care noi l-am făcut cu Uniunea Scriitorilor din România şi cu Institutul Cultural Român şi e pentru prima dată când avem ca invitaţi traducători români care traduc dintr-o limbă străină în limba română şi am avut un seminar al lor separat, coordonat de Nicolae Manolescu. Sunt multe lucruri noi şi, probabil, la anul vom face alte lucruri noi”, a declarat pentru MEDIAFAX Dan Lungu.

“A crescut numărul invitaţilor, dar şi calitatea întâlnirilor. Publicul s-a dublat. O simt, n-am făcut încă statistici, dar simt asta. Eu mă ocup de «Casa FILIT», pentru că aici e centrul de presă, aici vin toţi invitaţii, şi am văzut că prezenţele la evenimentele de la «Casa FILIT» sunt duble faţă de anul trecut, în condiţiile în care avem, uneori, şi cinci evenimente în paralel”, a spus şi Florin Lăzărescu, coordonator de programe la FILIT.

Organizatorii s-au declarat mulţumiţi de această a doua ediţie, după ce au urmărit reacţiile publicului şi au stat de vorbă cu scriitorii invitaţi. “A fost absolut extraordinar. La toate evenimentele publicul a venit. Au reuşit să umple sălile chiar şi când erau trei sau patru evenimente, în anumite cazuri, pentru că au fost şi patru evenimente suprapuse şi în toate sălile erau foarte mulţi cititori, foarte mulţi oameni”, a declarat Lucian Dan Teodorovici, despre ediţia din acest an.

Organizatorii estimează că la ediţia a doua a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi au participat aproximativ 35.000 de oameni (25.000 de spectatori ai evenimentelor FILIT şi 10.000 de vizitatori ai Târgului de Carte Bookfest).

În total, la FILIT au fost implicate zilnic aproape 600 de persoane (din străinătate, din ţară şi din Iaşi): scriitori, traducători de literatură română şi străină, manageri culturali, critici literari, editori, profesori, jurnalişti, bloggeri culturali şi voluntari.

Invitaţii FILIT au venit anul acesta din 18 ţări: Mexic, Franţa, Republica Moldova, Iran, Elveţia, Bulgaria, Danemarca, SUA, Marea Britanie, Germania, Polonia, Spania, Italia, Ungaria, Turcia, Suedia, Olanda, România.

Festivalul nu s-ar fi putut desfăşura dacă n-ar fi mizat, potrivit organizatorilor, şi pe prezenţa voluntarilor, care, la această ediţie, au fost 154. “Începând cu FILIT mi-am deschis oarecum orizontul, am învăţat să încerc, indiferent de bariera pe care cred eu că o au anumite lucruri”, a declarat pentru MEDIAFAX o voluntară FILIT.

“Guillermo Arriaga, scriitor, renumit mai ales ca scenarist, azi (duminică, n.r.) e cu voluntara şi cu tatăl voluntarei într-o vizită la mănăstirile din Bucovina. Gândiţi-vă că noi care muncim la acest festival abia l-am văzut, am schimbat două vorbe cu Guillermo Arriaga, voluntarul FILIT va rămâne prieten pe viaţă cu Guillermo Arriaga. Vă daţi seama de ce lumea vrea să fie voluntar la FILIT. Vii voluntar la FILIT şi eşti voluntarul lui David Lodge… normal că ai veni, cine nu s-ar duce la asta”, a spus Florin Lăzărescu despre dorinţa tinerilor de a deveni voluntari la FILIT.

Întrebaţi dacă s-au gândit deja ce invitaţi vor aduce anul viitor şi dacă vor schimba în vreun fel structura festivalului, organizatorii au spus că există unele probleme tehnice pe care ei nu le pot controla, însă îşi doresc ca acest eveniment să continue, întrucât, dacă publicul primeşte manifestări culturale de calitate, nu ezită să participe.

“Sunt tot felul de probleme tehnice, pe care nu le putem controla. De exemplu, majoritatea banilor vin de la Consiliul Judeţean, unde există un vot al Consiliului Judeţean, iar acel buget se aprobă undeva prin februarie, martie. Autorii mari trebuie anunţaţi uneori şi cu doi ani înainte. Noi avem deschise nişte discuţii:”, a declarat pentru MEDIAFAX Florin Lăzărescu.

Cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi s-a încheiat duminică seară, după ce publicul s-a întâlnit, la “Serile FILIT”, cu scriitorii Norman Manea şi Edward Hirsch.

De asemenea, pe scena Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri”, unde au avut loc toate “Serile FILIT”, a fost anunţat câştigătorul premiului pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2013, votată de un juriu de 24 de elevi din liceele de elită din Iaşi. Volumul câştigător este “Negustorul de începuturi de roman”, de Matei Vişniec.

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi este un eveniment finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi, prin Muzeul Literaturii Române Iaşi. În total, ediţia din 2014 a FILIT a reunit peste 300 de invitaţi de seamă ai literaturii mondiale şi române, precum şi traducători, manageri culturali, editori, librari, difuzori de carte, critici şi jurnalişti culturali.

de Dorina Calin

sursa: mediafax.ro 

sursa foto

Ascultă 5 minute de muzică clasică–proiect Radio România Muzical

radio-romania

Comunicat Radio România:

Din 1 octombrie România ascultă 5 minute de muzică clasică în spaţii neconvenţionale – hiper-marketuri, mall-uri, librării, muzee, graţie unui proiect Radio România Muzical.

Începând cu anul şcolar 2014-2015, Ascultă 5 minute de muzică clasică a devenit şi program naţional în şcolile româneşti, prin semnarea unui protocol încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Radio România.

Scopul proiectului este de a aduce muzica clasică cât mai aproape de publicul larg. Campania a ajuns la a noua ediţie, fiind primită cu succes şi mult interes de public la ediţiile precedente, desfăşurate de două ori pe an începând din 2010.

Principiul campaniei este simplu: difuzarea a cinci minute de muzică clasică, zilnic, în cât mai multe spaţii neconvenţionale, altele decât sălile de concert, acolo unde afluxul de public/vizitatori este semnificativ.

De asemenea, zilnic piesa zilei din campania Ascultă 5 minute de muzică clasică poate fi ascultată şi la Radio România Muzical, dar şi în reţeaua Radio România Regional. În şcoli, materialele audio puse la dispoziţie de Radio România Muzical sunt ascultate de elevi la orele de muzică/arte, proiectul facilitând apropierea copiilor de muzica clasică în mod concret, prin audiţia muzicală.

Sub egida proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică, violoncelistul Răzvan Suma va susţine două minirecitaluri la Iulius Mall din Cluj-Napoca şi Timişoara, în 10, respectiv 12 octombrie.

Partenerii proiectului pentru ediţia octombrie 2014 sunt: Ministerul Educaţiei Naţionale, Carrefour România, Cora România, Băneasa Shopping City, Iulius Mall Iaşi, Iulius Mall Timişoara, Iulius Mall Cluj-Napoca, Iulius Mall Suceava, Palas Mall Iaşi, Librăriile Humanitas, Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Naţional Peleş, Castelul Bran, Muzeul Brukenthal din Sibiu, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Ţăranului Român, PricewaterhouseCoopers, Lafarge România.

Ascultă 5 minute de muzică clasică este un proiect iniţiat şi dezvoltat de Cristina Comandaşu, redactor şef Radio România Muzical, iar din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, coordonator al proiectului este Adrian Brăescu, inspector general.

Mai multe informaţii despre campanie, fişierele audio ale pieselor incluse în proiect şi concursuri destinate elevilor pe www.romania-muzical.ro/5minute.

de Radio România

Traducerile care invocă scandaluri, mult mai atractive pentru edituri

Traducătorii, oamenii nevăzuţi din spatele cărţilor, şi-au spus ieri ofurile la Iaşi

În cadrul FILIT a avut loc ieri la Iaşi o importantă dezbatere între 11 traducători cunoscuţi pentru performanţele lor.

Ieri, de la ora 11, la sediul Uniunii Scriitorilor Iaşi, vocile şi umbrele ascunse ale scriitorilor s-au strâns toate la aceeaşi masă. Oamenii care i-au tradus pe Sadoveanu, pe Eliade sau, mai recent, pe Cărtărescu, pe Vosganian sau pe Dan Lungu, oameni ascunşi, în volumele ti­părite, în spatele numelor autorilor de pe prima pagină, şi-au povestit greutăţile întâmpinate cu răspândirea slovelor scriitorilor şi poeţilor români în engleză (SUA şi Marea Britanie), în germană, spaniolă, maghiară, poloneză, norve­giană, italiană, suedeză sau poloneză. De la aceştia am aflat că, spre exemplu, SUA exportă foarte multă literatură, dar traduce doar 500 de volume pe an, iar, în general, autorii contemporani sunt mai uşor de propus pentru traduceri la edituri fiindcă pot veni în persoană să îşi prezinte cărţile. Până şi în traducere, dacă volumul propus pentru traducere invocă scandal, legat de persoana autorului sau de su­biectul abordat, va fi atractiv pentru edituri, se va vinde mult mai uşor şi în tiraje mult mai mari.

„Încă există graniţe puternice între culturi“

Scriitorul Cassian Maria Spiridon, moderatorul întâlnirii şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi, s-a recomandat a fi directorul revistei „Convorbiri Literare“, povestind că, „Dacă Dumnezeul literaturii române va fi generos, vor mai fi mulţi alţii la conducerea acestei reviste, fiindcă este o revistă care merită şi e nevoie să apară în continuare“. Acesta a predat cuvântul fiecăruia dintre cei 11 traducători pre­zenţi în sală, care au vorbit, pe scurt, despre motivele care îi îndeamnă să facă aceste lucruri, „pentru că, dacă am face-o pentru bani, ne-am putea apuca de pe acum de altceva“. Ei s-au adresat unei audienţe de aproape 50 de persoane, formată însă în special din profesori universitari şi scriitori, unii cu propriile cărţi în mână, dorind să formeze noi legături, alţii cu întrebări şi cuvinte de mulţumiri pentru munca pe care o fac cei din faţa lor întru diseminarea literaturii române. „Sunt chestiuni profesionale, dar ele nu pot exista fără pasiune. Tot ce facem noi facem din dragoste; dacă am face-o pentru a ne îmbogăţi…“, a adăugat directorul, cedând microfonul profesorului uni­versitar Leonte Ivanov, de la Fa­cultatea de Litere a UAIC, care i-a întrebat pe cei din sală cum hotărăsc ce scriitori traduc. „După eliberare, după 1989, nu mai erau la fel de multe cărţi şi am observat că nu mai sunt graniţe, dar între culturi există graniţe mult mai puternice decât erau înainte“, a explicat Gabriella Koszta, traducătoare din limba maghiară. Georg Aescht susţine că se luptă cu sensul şi cu contextul cultural mai mult decât cu alegerea scriitorului şi găsirea cuvintelor corespunzătoare, sus­ţinând că aceasta din urmă este o pro­blemă mai are decât cea a cerinţelor pieţei. „Am avut o experienţă destul de di­le­matică, traducându-l pe Rebreanu, Pădurea Spânzuraţilor. Am fost pus în poziţia, în faţa problemei, de a căuta un limbaj compatibil cu limbajul actual ger­man, cu limbajul german al monar­hiei austro-ungare şi limba lui Rebrea­nu, cea autohtonă, situaţie care m-a cam făcut să transpir şi nu ştiu dacă din trans­piraţia asta a ieşit şi ceva ins­piraţie, dar să vedem.“

„Germana mărşăluieşte, româna dansează“

Întrebaţi care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă atunci când atacă o carte, limba română fiind consi­derată de cei din sală „una dintre limbile cele mai grele“, traducătorii au început, involuntar, să prezinte o radiografie a dificultăţilor prin care trec aceştia atunci când se apucă de un nou manuscris. În engleză, explică traducătorul, chiar dacă acesta înţelege toate cuvintele folosite de Caragiale şi stă de vorbă cu specialişti în domeniu, este greu de reprodus contextul în care scriitorul român a realizat nuve­lele. Marily Le Nir spune că franceza pare mai săracă în cuvinte decât româna, iar spaniola, maghiara şi bulgara nu au dicţionare suficient de bune şi de actuale pentru a realiza traduceri, la ultima lucrându-se mai mult prin intermediul francezei. „Eu sunt apropiată şi de limba turcă, şi de cea română, şi folo­sesc destul şi Internetul. Ajung acum să mă întreb: cum se traducea înainte de Internet“, a spus Sunia Acmambet, în timp ce Joana Warwas-Kornas crede că no­rocul este dat de faptul că limba ro­mână şi cea suedeză se iubesc „iar eu sunt prinsă în mijlocul lor“.

„Între română şi germană, vorbind din bucătăria mea, este o ceartă permanentă, dar bineîn­ţe­les că savurez această diferenţă şi ten­siu­ne permanentă. A traduce în germană româna e parcă ai pune o cucoană germană cu tocuri să păşească pe caldarâ­mul înfundat al Bucureştilor, în pas de defilare. Germana mărşăluieşte în permanenţă în pas de defilare, româna dansează şi ocoleşte gropile“, conchide Georg Aescht, lăsându-i microfonul lui Varujan Vosganian, care a ajuns şi el la întâlnire ca vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. Ziua FILIT s-a încheiat cu o nouă întâlnire la „Serile FILIT“, cu renumitul regizor mexican Gui­l­lermo Arriaga, într-o întâlnire mo­derată de scriitorul şi jurnalistul Marius Chivu.

AUTOR: Cătălin HOPULELE 

sursa: ziaruldeiasi.ro