Tag Archives: Actualitate

A murit o faimoasă romancieră britanică

P. D. James a murit, la 94 de aniScriitoarea britanică P.D. James, celebră pentru romanele sale polițiste, a încetat din viață joi, la vârsta de 94 de ani, transmit agențiile internaționale de presă citând un anunț făcut de editorii autoarei.

Vestea l-a întristat și pe premierul britanic, David Cameron, care a postat un mesaj pe contul său de twitter, în care și-a exprimat regretul pentru decesul ‘unuia dintre cei mai mari’ autori britanici de literatură polițistă, care ‘au ținut în suspans și au inspirat generații întregi de cititori’, relatează Reuters.

Născută la 3 august 1920 la Oxford, Phyllis Dorothy James lasă în urmă 20 de romane, majoritatea ecranizate pentru marele sau micul ecran în Marea Britanie și SUA. Multe dintre cărțile sale au fost traduse, inclusiv în română.

Printre cele mai cunoscute titluri ale sale se pot aminti ‘The Murder Room’, ‘The Lighthouse’, ‘The Children of Men’. Ultima sa apariție editorială, ‘Death Comes to Pemberley’, datează din 2011.

A lucrat 30 de ani ca funcționar public și avea 42 de ani când a ieșit de sub tipar prima carte purtând semnătura ei. Considerată adesea drept regină a romanului polițist, P.D. James este creatoarea faimosului Adam Dalgliesh, inspector la Scotland Yard, personajul principal al celor mai multe dintre scrierile sale.

Distinsă cu diverse premii în mai multe țări, Phyllis Dorothy James a primit în 1991 titlul de baroneasă.

Sursă: AGERPRES

Începe Târgul de literatură intelectuală non-fiction de la Moscova

Începe Târgul de literatură intelectuală non-fiction de la MoscovaAproximativ 300 de edituri mari şi mici, întreprinderi comerciale şi instituţii culturale din 13 ţări participă, începând cu 26 noiembrie, la cea de-a XVI-a ediţie a Târgului de literatură intelectuală non-fiction de la Moscova.

Acesta este cel mai mare eveniment cultural din capitala rusă. Organizatorii vor oferi vizitatorilor o varietate largă de cărţi. Peste 500 de evenimente sunt programate să aibă loc în cadrul târgului: prezentări de carte, întâlniri între autori şi cititori, discuţii libere, precum şi o ceremonie de premiere a câştigătorilor mai multor premii literare.

Într-un interviu pentru Vocea Rusiei, Vitali Kogtev, purtătorul de cuvânt al Târgului de literatură intelectuală non-fiction, a spus: „Inteligenţa participanţilor a fost principalul criteriu de selecţie. Toate cererile de participare au fost examinate de un consiliu format din directori de edituri din Rusia. Factorul determinant l-a constituit oferta – literatură artistică, tehnică, pentru copii etc. Important este ca această literatură să corespundă statutului participanţilor laTârgul de literatură intelectuală. Nu au existat orice alte restricţii geografice”.

Printre participanţii la Non-fiction 2014 se numără: Austria, Belgia, Germania, Israel, Italia, Norvegia, Polonia, Rusia, SUA, Ucraina, Franța, Elveţia şi Japonia. Cei mai cunoscuţi scriitori contemporani din Rusia vor participa la diverse evenimente în cadrul târgului. De exemplu, soţia lui Aleksandr Soljeniţân, Natalia, va prezenta o nouă ediţie a romanului August 1914 de Aleksandr Soljeniţân,în contextul în care anul acesta se împlinesc 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial.

Cu ocazia marcării în Rusia a Anului limbii şi literaturii germane, invitaţi de onoare vor fi „limba şi literatura germană”. Cele mai noi apariţii editoriale vor fi prezentate de Austria, Germania şi Elveţia.

În cadrul spaţiului dedicat gastronomiei, Târgul de literatură intelectuală non-fiction 2014 propune un devărat maraton al mâncărurilor tradiţionale. Vor participa autori de cărţi de bucate, bucătari profesionişti, şefi de restaurante.

Pentru prima dată va fi prezentat un program dedicat ilustraţiilor. Vizitatorii vor avea ocazia să discute cu artistul japonez şi ilustrator de carte pentru copii Abe Hiroshi. El îşi va lansa cartea Cel care a văzut o vidră pe Amur şi va povesti despre călătoria sa pe fluviul Amur.

scrisă de Ludmila Saakian  

Mai mult: http://romanian.ruvr.ru/2014_11_26/Incepe-Targului-de-literatura-intelectuala-non-fiction-de-la-Moscova-0930/

 

„Scrisorile lui Emil Cioran în colecțiile Centrului Național de Literatură din Luxemburg” – conferință susținută de Léon Rinaldetti, la Casa Pogor Iași

Muzeul Literaturii Române Iași, în parteneriat cu Ambasada Marelui Ducat de Luxemburg, organizează vineri, 28 noiembrie, de la ora 16.00, conferința „Scrisorile lui Emil Cioran în colecțiile Centrului Național de Literatură din Luxemburg”, la Muzeul „Vasile Pogor”.

Conferința va fi susținută de către Léon Rinaldetti, care va prezenta scrisorile trimise de Emil Cioran către Jean-Paul Jacobs.

În contextul unui festival literar din Luxemburg, poetul luxemburghez Jean-Paul Jacobs (*1941) l-a întâlnit pe scriitorul francez Maxime Nemo, care, la rândul lui, l-a pus în legătură cu marele autor român Emil Cioran. Acum doi ani, Centrul Național de Literatură din Luxemburg a putut achiziționa douăsprezece scrisori trimise de Emil Cioran către Jean-Paul Jacobs, în perioada 1965 – 1974. Din aceste scrisori reiese că cei doi autori, unul român și unul luxemburghez, au schimbat mai întâi idei despre traduceri, literatură și filozofie, apoi corespondența lor a devenit una personală, care dezvăluie emoții profunde ale scriitorului român.

Achiziția scrisorilor lui Emil Cioran de către Centrul Național de Literatură din Luxemburg este importantă atât pentru a cunoaște relația între doi autori de seamă pentru România și Luxemburg, cât și pentru a afla detalii noi despre viața interioară a lui Emil Cioran.

Léon Rinaldetti este poet luxemburghez și fost bibliotecar al Centrului de Literatură din Luxemburg. Începând cu anul 1975, publică poezie și proză scurtă în germană și franceză, fiind premiat la numeroase concursuri literare. Din 2006, lucrează la Centrul Național de Literatură din Mersch.

Conferința va fi susținută în limba germană, iar traducerea în limba română va fi asigurată de către Nora Chelaru, se precizează într-un comunicat semnat Amelia Gheorghiță, responsabil PR în cadrul MLR Iași.

Mai multe informații se află pe pagina de Facebook a MLR Iași, precum și pe site-ul http://www.muzeulliteraturiiiasi.ro.

sursa: ziarulevenimentul.ro

Un exemplar rar din “First Folio”, primul volum cu opere de Shakespeare, descoperit în nordul Franţei

Un exemplar foarte rar din “First Folio”, prima colecţie cu piese de teatru scrise de William Shakespeare, publicată în 1623, a fost descoperit în nordul Franţei, a anunţat marţi pentru AFP bibliotecarul francez care a făcut această descoperire.

“Este cel de-al 231-lea exemplar descoperit în lume şi al doilea în Franţa”, a explicat Rémy Cordonnier, în vârstă de 31 de ani, bibliotecar în oraşul Saint-Omer din regiunea Pas-de-Calais.

În cadrul pregătirilor pentru o expoziţie despre literatura engleză, bibliotecarul francez a consultat un volum de Shakespeare (1564-1616), catalogat ca datând din secolul al XVIII-lea. Dar, foarte repede, Rémy Cordonnier, care are şi un doctorat în istoria artei, a avut mari dubii în legătură cu acea datare.

“Mi-a venit în minte că ar putea fi vorba de un «First Folio» neidentificat, cu o încărcătură istorică şi o valoare intelectuală foarte importantă”, a adăugat el.

Volumul ar fi putut să ajungă în Biblioteca din Saint-Omer prin intermediul englezilor, întrucât “Saint-Omer a rămas multă vreme unul dintre ultimele bastioane catolice din regiune şi numeroşi catolici englezi, persecutaţi de anglicani, şi-au găsit refugiul în oraş, în special pentru a urma învăţăturile iezuiţilor”, a adăugat el.

Deşi exemplarul se află într-o stare bună de conservare, acestuia îi lipsesc totuşi 30 de pagini, inclusiv aceea cu titlul, fapt care ar putea să explice motivul pentru care a rămas în uitare timp de patru secole.

Această descoperire a fost autentificată de specialistul mondial în “First Folio”, Eric Rasmussen, profesor de literatură la Universitatea Reno din statul american Nevada, venit să îl expertizeze, sâmbătă, la Saint-Omer.

“Volumele «First Folio» au o valoare cuprinsă între 2,5 milioane şi 5 milioane de euro, dar acesta valorează mai puţin, pentru că îi lipsesc nişte pagini”, a declarat Françoise Ducroquet, directoarea Bibliotecii din Saint-Omer.

“În orice caz, volumul nu va fi niciodată vândut, pentru că este o carte a statului, inalienabilă”, a adăugat ea, precizând faptul că volumul va fi păstrat în seiful bibliotecii, alături de alte lucrări valoroase.

Biblioteca din Saint-Omer, fost oraş-port care a avut o activitate culturală şi comercială foarte importantă în Evul Mediu, deţine 800 de manuscrise şi 230 de incunabule, ca şi o Biblie Gutenberg.

de Florin Badescu – Mediafax

Cele mai cumpărate cărți la Gaudeamus 2014

Ediția Gaudeamus de anul acesta s-a terminat ieri [duminică, 23 noiembrie]. 320 de expozanți au vândut aproximativ 117. 000 de cărți, cifră record în istoria evenimentului. Dar haideți să vedem care au fost cele mai cumpărate cărți pentru fiecare editură în parte.

Grupul Editorial Corint

-          „Experiment”,  ultimul volum din trilogia Divergent de Veronica Roth

-          „Testul Fierului”, primul volum din seria Magisterium de Holly Black si Cassandra Clare

-          „Copilăria regală” de Filip-Lucian Iorga

Editura Litera

-          pe primele trei locuri se află „Ură, prietenie, dragoste, căsătorie”, „Fugara” și „Dragă viață” de Alice Munro, câștigătoarea Premiului Nobel 2013.

-          „Întoarcerea barbarilor” și „Vino în rochia ta simplă de stambă”, volumele de versuri ale lui Mircea Dinescu,

-          pe locul șase al vânzărilor se află volumul „Patrimoniul umanității. Cele mai frumoase locuri din lume. Toate siturile UNESCO”

Editura Trei

-          „Viermele de mătase” de Robert Galbraith (pseudonimul lui J.K. Rowling)

-          „Urmărit” de Lee Child

-          „Un alt fel de fericire” de Mark Levy

Editura Polirom

-          „Bărbați fără femei” de Haruki Murakami la egalitate cu „Casa tăcerii” de Orhan Pamuk

-          „Tranziția. Primii 25 de ani” de Alina Mungiu-Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian la egalitate cu „Cum schimbăm mentalitatea? 25 de ani în România” de Sandra Pralong

-          „Călătorie de nuntă” și „Bulevardele de centură” de Patrick Modiano

Editura Cartea Românească

-          „Mecania fluidului” și „Acte originale/ Copii legalizate”, Seria Gheorghe Craciun

-          „Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelității” la egalitate cu Bogdan-Alexandru Stănescu, „AnaBASis”

-          „America de peste pogrom” de Catalin Mihuleac, la egalitatea cu „Și cuvintele sunt o provincie” de Adela Greceanu

Editura Humanitas

- „O idee care ne sucește mințile” de Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici

- „Fata de la marginea vieții. Povestiri alese” de Mircea Cărtăresc

- „Suveranii României. Monarhia, o soluție?” de Lucian Boia

Editura Humanitas Fiction

- „Strada Dughenelor Întunecoase” de Patrick Modian

- „Micuța Bijou” de Patrick Modiano

- „Laur” de Evgheni Vodolazkin

Editura Nemira

-          „Jocurile Foamei” de Suzane Collins

-          „Doctor Sleep” de Stephen King

-          „Basmania. Răspântia gândurilor” (cartea I) de Valentin Nicolau, cu ilustraţii de Tudor Popa

Okian

-          Seria „If I Stay” + „Where She Went” de Gayle Forman

-          „Let It Snow”, de John Green

-          Seriile „Assassin’s Creed”, „Maze Runner”, „Percy Jackson”, „Heroes of Olympus

Editura Herald

-          „Comunicare terapeutică” de Odette Dimitriu

-          „Mitul copilului răsfățat” de Alfie Kohn

-          „Mindfulness zi de zi” de Jon Kabat Zinn

Editura All

-          „Iubesc să fiu femeie” de Hedi Hoka

-          „A fost odată ca niciodată” de Andrew Nicoll

-          „Pisicile războinice” de Erin Hunter

Editura Publica

-          „Liderii mănâncă ultimii” de Simon Sinek

-          „Gândește ca un trăznit” de Stephen J. Dubner, Steven D. Levitt

-          „Finanțele și societatea bună” de Robert J. Shiller, la egalitate cu „Roger Federer. În căutarea perfecțiunii” de René Stauffer

Editura ART

-          „În cafeneaua tinereții pierdute” de Patrick Modiano

-          „Preaiubita” de Toni Morrison (Premiul Gaudeamus 2014 pentru cea mai bună traducere din limba engleză), în traducerea lui Virgil Stanciu

-          „Ocolul zilei în optzeci de lumi” de Julio Cortazar

Editura Arthur

-          „Jurnalul unui puști 9. La drum lung” de Jeff Kinney

-          „Istoria lui Răzvan de Horia Corcheș”, cu ilustrații de Alexandru Ciubotariu

-          „Și v-am spus povestea așa” de Florin Bican, cu ilustrații de Mircea Pop

Editura Paladin

-          „Zei americani” de Neil Gaiman

-          „A doua Fundație” de Isaac Asimov

-          „Oceanul de la capătul aleii” de Neil Gaiman

Scris de  

sursa: bookblog.ro

Literatura Copii – o punte de cultură între copiii din România și cei din comunitățile românești de pretutindeni

Micii scriitori își pot publica în continuare creațiile pe portalul Literatură Copii (literaturacopii.ro), o punte românească a țării noastre cu copiii din diaspora, care reunește deja peste 40 de astfel de autori, a declarat pentru AGERPRES coordonatorul și directorul portalului, scriitorul Petre Crăciun.

Potrivit acestuia, Literatură Copii este dedicat copiilor din România și celor din comunitățile românești de pretutindeni.

“Este un proiect relativ tânăr, iar la rubrica secțiunea micul scriitor pe care o avem pe portalul nostru la ora actuală sunt peste 40 de mici scriitori, nu numai din România ci și din afara granițelor. Am publicat creațiile unor copii din Chișinău. Noi avem o legătură foarte frumoasă, am realizat un pod peste Prut făcut prin literatura pentru copii. Dar nu numai din Chișinău. Mi s-au trimis creații ale unor copii din Marea Britanie, evident copii ai căror părinți sunt români și au plecat la muncă în străinătate, sau din Spania. Portalul nostru a devenit din fericire un portal internațional dedicat tuturor vorbitorilor de limbă română, copiilor din toată lumea, pentru că la ora actuală diaspora românească este răspândită în toate cele patru puncte cardinale. În continuare micii scriitori se pot baza pe noi. Portalul Literatura Copii este la dispoziția lor, este deschis, noi vrem ca această mică armată a scriitorilor pentru copii să crească tot mai mult, pentru că vrem să rămânem cu toții locuitori în țara copilăriei”, a spus Petre Crăciun.

El a arătat că unii dintre micii scriitori sunt deja consacrați și cu premii internaționale — Denisa Lepădatu, Alexia Ghergan, Ana Maria Gâbu.

Petre Crăciun a precizat că cei mici din Chișinău sunt foarte bucuroși atunci când are loc o lansare de carte. “Eu merg acolo foarte frecvent. Volumul ‘Fetița din floare’ îl voi lansa pe data de 3 decembrie, la Chișinău, la Biblioteca ‘Bogdan Petriceicu Halșdeu’, în cadrul unui eveniment la care vor participa foarte mulți copii. Am mai avut în acest an încă două lansări, vom merge în continuare pentru că acolo găsim ceea ce și în București descoperim, dar acolo parcă mai potențat cred — o foarte mare dragoste de carte și o dorință foarte mare a copiilor de a participa la acest spectacol al literaturii și al limbii române, chiar dacă uneori mijloacele materiale pe care le au sunt mai sărăcuțe. Dar cei mici, vin cu atâta bucurie, uneori în costume naționale, și se implică și, de fiecare dată când merg acolo, cărțile pe care le am ei le pregătesc înainte și fac spectacole după ele, cu jocuri, cu roluri. Sunt impresionanți”, a detaliat acesta.

La standul Editurii “Zorilo”, cei mici, dar și cei mari au putut găsi multe dintre titlurile de pe portalul Literatura Copii, sub forma unei bogate oferte.

“La Târgul Gaudeamus 2014 am avut o ofertă foarte bogată de carte pentru copii, am venit cu multe titluri noi, am venit cu autori români contemporani. Noi promovăm autorii în viață, autori moderni, care scriu pentru copii în acești ani și care găsesc un limbaj adecvat pentru a înțelege copilul ceea ce dorim noi. Am avut multe lansări la care au participat serii de copii de la mai multe școli din București. De asemenea, în cadrul unui atelier pe care l-am numit împreună cu Alex Ștefănescu ‘Regatul Poveștilor’ — cum să reinventăm basmul — au venit copii și de la Școala 280 și alți mulți copii însoțiți de părinți. Și am făcut împreună un basm. Am plecat de la un basm de-al meu și, împreună, am realizat un nou basm. Fiecare copil a venit cu o idee, apoi s-a completat. Acum îl punem pe hârtie și îl vom publica pe portalul Literatură Copii”, a mai spus Petre Crăciun.

Printre titlurile lansate la Gaudeamus se află “Basme pentru familia mea”, “Fetița din Floare” — de Petre Crăciun, “Cu Greta în bucătărie. Rețete în versete”, de Simona Epure, “Cu stele în buzunar”, autor Mihaela Hură, “Dorințe călăuzitoare în trei povestioare”, de Claudia Groza, “Făt Frumos din Carpați”, de Petru Demetru Popescu. De asemenea nu au lipsit o serie de titluri ale scriitorului pentru copii din Chișinău, Alexandru Plăcintă, între acestea fiind “Pomul fermecat” și “Povestea focului, lansate anul trecut.

Portalul Literatură Copii a fost lansat la data de 1 iulie 2013 și este destinat copiilor din România și din comunitățile românești de pretutindeni. Proiectul este inițiat, din anul 2012, de scriitorul Petre Crăciun, împreună cu Optimal Media Solution și are ca principal obiectiv oferirea unui spațiu liber, gratuit, în care autorii din România și din comunitățile românești să se exprime, să își publice textele, să vorbească despre ei, despre cărțile lor, despre experiențele lor.

AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Cristina Tatu)

Andrei Pleşu va fi “librar pentru o zi”, miercuri, la librăria Bizantină

Andrei Pleşu se alătură personalităţilor din viaţa culturală care au acceptat să-şi arate calităţile de librar şi va lua parte, miercuri, de la ora 19.00, la campania “Librar pentru o zi”, susţinută de librăria Bizantină din Bucureşti.

Astfel, publicul este invitat să afle cele mai personale recomandări ale acestuia, într-un dialog informal, dar plin de substanţă, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Campania a demarat în urmă cu două săptămâni, cu prezentatorul TV Andi Moisescu, şi îşi propune să susţină cartea în formă fizică şi să dea meseriei de librar importanţa cuvenită.

Alexandru Coman, proprietarul librăriei, sintetizează profilul librarului: “Văd zilnic că rolul cărţii nu se diminuează, ba dimpotrivă. Cartea încă trăieşte în forma ei fizică, iar librarul rămâne principalul promotor al acesteia. Relaţia cu librarul poate naşte subiecte infinite de conversaţie, dar, mai ales, păstrează intactă dorinţa de a citi”.

În fiecare miercuri din următoarele săptămâni, mai multe personalităţi din România îşi vor arăta calităţile de librar, la librăria Bizantină.

de Dorina Calin

sursa: mediafax.ro 

sursa foto