Tag Archives: Actualitate

COMUNICAT DE PRESA rezultate campanie “Vreau si eu sa merg la scoala !”

Fundatia Inima de Copil90 de copii din medii defavorizate au primit inca o sansa la educatie

Galati, 30 septembrie 2014, Fundatia Inima de Copil anunta incheierea campaniei “Vreau si eu sa merg la scoala !”, desfasurata in perioada 25 august – 30 septembrie 2014.

Aceasta si-a propus prevenirea abandonului scolar pentru copii care provin din medii defavorizate socio-economic, cu risc crescut de a nu fi scolarizati si care se afla in programele desfasurate de Fundatie, prin oferirea de ghiozdane si rechizite necesare inceperii anului scolar.

In urma derularii campaniei, 90 de copii, din Galati, Vaslui si comunele Pechea, Liesti, Costache Negri, Frumusita, Grivita, Tepu, Sendreni si Barcea au beneficiat de suportul necesar pentru ziua de 15 septembrie. Bucuria copiilor cat si a familiilor acestora, a fost imensa iar cei mici si-au luat angajamente si fata de donatori pentru a inregistra progrese in ceea ce priveste situatia scolara. Astfel donatorii ce au ales sa lase si datele de contact, la momentul donatiei, vor fi informati despre evolutia scolara a celor ce au beneficiat de darurile minunate primite.

„Fara ghiozdanul primit de la Fundatie nu aveam cum sa merg la scoala, ramaneam acasa si nu puteam invata sa citesc. Vreau sa ma fac Profesor iar pentru asta stiu ca trebuie sa invat si sa fiu cel mai bun.” Andrei, 8 ani

„Acum, eu si fratii mei putem merge cu totii la scoala. Aveam un singur ghiozdan vechi pe care il imparteam, il luam pe rand, eu lunea si martea iar ei zilele urmatoare” Mihai, 10 ani

„Ca sa nu abandoneze scoala copiii din medii defavorizate socio-economic din judetul Galati au nevoie de ajutorul nostru. Impreuna cu dumneavoastra, Donatorii nostri de Valoare, am reusit sa ajutam 90 de copii sa fie elevi ca toti ceilalti pe 15 septembrie. Toti copiii au dreptul la educatie iar pentru acest lucru depunem toate eforturile necesare.” Amalia Chirica, PR

Pentru prevenirea abandonului scolar si pentru suportul oferit ca acesti copii sa devina oameni mari, va multumim si va invitam sa ne fiti alaturi, si pe viitor, intr-un efort comun.

Afla mai multe:

www.inimadecopil.ro
https://www.facebook.com/pages/Fundatia-Inima-de-Copil/541579962541619

Scriitorul Michael Haulică, despre scrierea creativă în SF & Fantasy

michael-haulicăAndreea Chebac: De ce este nevoie de un curs special de scriere creativă pentru genurile SF și Fantasy?

Michael Haulică: Știu că toți ne naștem tinere talente și mai știu și că mulți murim tinere speranțe. Un astfel de atelier cred că vine tocmai să curme acest traseu și să dea mai multe șanse tinerelor talente să depășească etapa de tinere speranțe. Pân la urmă, tinere talente sunt (cam) toți cei care aștern o poveste pe hârtie sau ecran. Tânărul talent devine tânără speranță în momentul în care acea poveste (și altele, și altele) ajung să fie publicate – și mă refer aici la adevărata publicare, cea într-o revistă cu ISSN sau o carte cu ISBN, lucru care atestă că au fost înregistrate oficial ca publicații sau cărți.

Chiar dacă ai o mie de cititori pe blog, asta nu te face un scriitor – deși, se pare că există un trend astăzi, cum că bloggerul este un scriitor ca toți ceilalți. Nu, competiția se dă între a fi recenzat de profesioniști în reviste profesioniste și a vinde cărți/reviste. Așa, la distribuție gratuită, toți au cititori. Fă-ți cititorii să dea bani pe operele tale, dacă vrei să te dai mare scriitor. Și, mai ales, dacă vrei să trăiești din scris (că banii de unde să vină, dacă nu din vânzări?!) – n-am întâlnit nici un scriitor adevărat care să nu vrea asta, cei care spun că pentru ei literatura e doar un hobby… asta și sunt, niște hobiști, scriitori amatori (care pot avea, desigur, succes la public, la publicul amator de mocangeli, firește).

Revenind la povestea cu sefeul… Cred că orice scriitor de SF trebuie să știe, pe lângă tehnicile generale de scriere (da, există și astea, oricât ne-am închipui noi că suntem geniali și n-avem nevoie de așa ceva) și niște lucruri în plus, adică tocmai ceea ce-i va face scrierile să fie SF sau fantasy. Publicul de SF&F este foarte exigent, este bun cunoscător al domeniului (cred că e cam singurul public la curent cu ultimele apariții pe plan mondial) și, mai ales (sau din păcate?) bun cunoscător al chestiunii aceleia care se cheamă știință. Și asta îl face foarte greu de păcălit. Un scriitor de SF&F trebuie să știe despre ce să scrie, cum să scrie (există diferețe mari între o povestire și un proces verbal sau un referat științific), să fie conștient de publicul căruia i se adresează și multe, multe alte amănunte care le fac viața grea (dar le-o fac ușoară cititorilor).
E foarte greu să scrii F&SF și să fii împăcat cu tine însuți.

Având experiența pe care o avem, asta vom încerca să-i învățăm pe cei care se vor înscrie la Atelier. Pentru că le vom povesti lucruri pe care le-am făcut, de care ne-am izbit noi înșine, nu lucruri pe care le-am citit în cărți de creative writing.

Andreea Chebac: Ce calități trebuie să dețină un scriitor de SF și Fantasy?

Michael Haulică: el puțin calitățile care-l fac pe un om scriitor. Talent, talent, talent. În plus, capacitatea de a inventa lumi (lucru pe care scriitorii de mainstream îl rezolvă uitându-se pe geam sau cotrobăind printre amintiri), dar nu orice fel de lumi, ci lumi care – atenție! – SĂ FUNCȚIONEZE. Indiferent că se bazează pe știință sau pe magie, totul trebuie să poată fi explicat, justificat (evident, nu e obligatoriu să fie explicat, dar aici intrăm deja în cursurile Atelierului SF&F).

Andreea Chebac: Care sunt cele mai bune cărți de SF și Fantasy?

Michael Haulică: O parte din lista mea cu cele mai bune cărți F&SF este secret de serviciu. Nefiind încă publicate în limba română, aflându-se pe lista mea de achiziții, chiar nu pot vorbi despre ele până nu se tranșează chestiunea drepturilor de autor pentru România. Așa că voi povesti câte ceva despre cărțile care sunt deja pe piață.

Ce face o carte să fie cea mai bună? Pentru unii poate fi o poveste minunată și excelent spusă. Pentru alții, fiind vorba despre F&SF, poate fi vorba despre ideile aduse – ideile noi! – sau despre felul în care sunt folosite idei mai vechi, despre personaje, despre scriitură etc. Pentru mine chiar contează cum sunt scrise cărțile, n-o să mă dea pe spate niciodată un referat științific vândut drept literatură. Mai poate fi vorba despre măsura în care cărțile determină apariția altor cărți, de influența pe care o au asupra seriilor de scriitori care le urmează.

Să vedem. Dune, de Frank Herbert (versiunea românească Ioan Doru Brana), pentru amploarea poveștii, desfășurarea de personaje, speculații și tot ce vreți.
Chrome, volumul de povestiri al lui William Gibson (versiunea românească Mihai-Dan Pavelescu), și știu că îmi asum niște riscuri aducând în față povestirile și nu Neuromantul (oferit cititorilor români de același Mihai-Dan Pavelescu), romanul-cult. Dar povestirile mi-au spus mai multe, un volum de povestiri îți prilejuiește o mai mare desfășurare de forțe, de idei, de fantezie. Plus că, la drept vorbind, dacă eu, ca scriitor, am fost influențat de Gibson (văzând în el o altă modalitate de a scrie SF, una mai potrivită pentru oamenii sfîrșitului de secol 20, una mai potrivită pentru informaticianul care eram la vremea aia), am fost influențat de povestiri, pe care le-am citit (trei dintre ele) în 1987 – și așa se face că primele mele povestiri cyberpunk le-am scris în acel an, 1987; Neuromantul a apărut la noi șapte ani mai tîrziu, deci eram un vechi autor de cyberpunk pe-atunci. :)

Tot așa, pun pe lista mea Cronicile marțiene, volumul lui Ray Bradbury (din nou o traducere de Mihai-Dan Pavelescu), un minunat serial despre Marte, dar, mai ales, despre viețile unor oameni pe Marte, ceea ce, pentru literatură, este mult mai important. Ca să nu mai spun că Ray Bradbury este unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii. De-atunci și din toate timpurile, de SF sau de literatură pur și simplu.

Mai adaug pe lista mea Stația Pierzaniei, de China Miéville (versiunea românească de Mihai Samoilă), un autor care reușește, la cumpăna dintre milenii (cartea a apărut în 2000 – la noi în 2005) să scrie altfel, să scrie ceva între SF și fantasy (mai târziu s-a spus că era vorba despre New Weird), influențând ceea ce avea să urmeze în acest domeniu (adică spargerea granițelor, fuziunea subgenurilor – tot ceea ce unii admiră, iar alții disprețuiesc în ziua de azi).

Din câte am spus până acum, se pare că autorul meu preferat este Mihai-Dan Pavelescu. :)

N-aș vrea totuși să se creadă că numai scriitorii străini se lăfăie pe lista mea. Am și câteva titluri autohtone, pe care le consider la fel de valoroase ca deja pomenitele capodopere. Două cărți care impresionează prin amploare, prin desfășurare de personaje și idei grandioase: Sfâșierea, de Ona Frantz, și Abația, trilogia lui Dan Doboș. Tot Dan Doboș a scris un roman despre care continui să cred că este unul dintre cele mai bune ale deceniului, DemNet. Acesta impresionează prin viziunea politică, o latură a literaturii SF destul de rar întâlnită pe la noi (sau, cel puțin, nu la acest nivel). Rețetarium, de Costi Gurgu, unul dintre cele mai originale romane SF scrise în limba română. Evident, lista n-ar fi nici pe departe completă fără o carte de Liviu Radu, deși mi-e foarte greu să aleg, așa că pot doar să recomand fie Spre Ierusalim, volumul de povestiri SF, fie romanele Waldemar și Armata moliilor, începuturile unor trilogii fantasy… Sau, pentru cine nu a citit nimic de Liviu Radu, Povestiri fantastice, un volum care îl arată pe scriitor în toate dimensiunile lui. Și pentru a încheia, din nicio listă de bunătăți românești F&SF nu pot lipsi cărțile colegilor mei de Atelier SF&F: Testamentul de ciocolată, de Marian Coman, o explorare fantastică a copilăriei, cum puține sunt în literatura română, ...și la sfârșit a mai rămas coșmarul, de Oliviu Crâznic, un roman modern scris după cronici medievale, un roman care relansează goticul ca subgen literar la noi, și, nu în ultimul rând, Necropolis și An/Organic, volumele de povestiri ale lui Florin Pîtea, lecții practice pentru oricine vrea să afle cum se scrie SF.

Încă ceva: chiar n-are nici un rost lista asta fără povestirile, necuprinse încă în volum, ale lui Dănuț Ivănescu, dar chiar mi-e greu să vorbesc despre literatura F&SF românească fără a-l pomeni pe cel mai înzestrat scriitor român în viață: repet, Dănuț Ivănescu (și acuma chiar că mi-am dat foc la valiză!).

Pentru restul poveștii, vino la atelierul de Scriere creativă SF & Fantasy.

Scris de   

sursa: bookblog.ro

Încep înscrierile pentru Antologia de Poezie şi Proză “Iarna scriitorilor români din întreaga lume”STARPRESS 2015

Revista “STARPRESS” anunţă începerea înscrierilor pentru Antologia de Poezie şi Proza “Iarna scriitorilor români din întreaga lume”, STARPRESS 2015. Organizatorii anunţă că înscrierile se fac în limita locurilor disponibile.

Prioritate în paginile Antologiei “Iarna scriitorilor români din întreaga lume”, STARPRESS 2015 ” vor avea câştigătorii şi participanţii la Concursurile Internaţionale de Poezie şi Proză Pentru Românii din Întreaga Lume “STARPRESS”, colaboratorii revistei, cei care au fost publicaţi de Revista internaţională STARPRESS, http://www.valcea-turism.ro, şi în propriile antologii, cei care sunt recomandaţi, precum şi scriitorii care doresc să fie publicaţi.

Antologia “IARNA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN INTREAGA LUME”, STARPRESS 2015 va fi lansată şi mediatizată la evenimentele de carte din ţară şi la cele din străinătate pe site-uri culturale din ţară şi din străinătate, în diverse publicaţii din ţară şi din străinătate şi la întâlniri culturale, cenacluri, tabere de creaţie, biblioteci, comunităţi româneşti din întreaga lume, ambasade, consulate etc.”, scrie organizatoarea evenimentului, dna Ligya Diaconescu.

“Avem alături de noi, pentru mediatizare, 76 de ziare şi reviste, posturi de radio şi TV din diaspora, cu care ne aflăm în parteneriat media, precum şi în alte numeroase organisme media din România şi diaspora şi Agenţii de Ştiri din ţară şi străinătate.”, mai declară organizatoarea.

Informaţiile despre înscrierea la eveniment pot fi accesate la http://www.vâlcea-turism.ro/j15/index.php?option=com_content&view=article&id=2383:concursul-internaţional-de-poezie-starpress&catid=20:concurs-poezie&Itemid=36

scrisă de Loredana Diacu

sursa: epochtimes-romania.com

Centrul de Cultură din Târgu Jiu denunţă ”erori” în reclama cu Brâncuşi şi cere ”corecţie imediată”

Reprezentanţii Centrului de Cultură ”Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu spun, referitor la reclame ale CEC Bank cu imaginea şi vocea marelui artist, că nu împărtăşesc ”folosirea în mod eronat” de date şi imagini cu sculptorul, solicitând ”o corecţie imediată a erorilor”.

Reprezentanţii Centrului Municipal de Cultură ”Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu arată, joi, într-un comunicat de presă, referitor la reclame ale CEC Bank în care este folosită imaginea marelui sculptor, că ”orice demers cu privire la viaţa şi opera lui Brâncuşi, care poate induce opiniei publice informaţii false sau deformate”, poate aduce grave prejudicii de imagine sculptorului.

Centrul Municipal de Cultură «Constantin Brâncuşi» consideră că orice demers cu privire la viaţa şi opera lui Brâncuşi, care poate induce opiniei publice informaţii false sau deformate, fără o documentare prealabilă şi consultarea unor specialişti de marcă în domeniu, poate aduce prejudicii grave de imagine celui denumit părintele sculpturii moderne”, se arată în comunicatul citat.

De asemenea, reprezentanţii centrului precizează că nu împărtăşesc ”folosirea în mod eronat a unor date şi imagini reprezentative pentru destinul creator” al artistului, meţionând că se impune ”o corecţie imediată a erorilor apărute”.

”Înţelegem dorinţa CEC Bank de a-şi asocia numele unei mari personalităţi artistice de valoare universală aşa cum este Constantin Brâncuşi, dar nu împărtăşim folosirea în mod eronat a unor date şi imagini reprezentative pentru destinul său creator. Considerăm, totodată, că se impune o corecţie imediată a erorilor apărute, în acest fel putând face proba respectului pe care îl purtăm întregii moşteniri brâncuşiene”, se mai arată în comunicatul Centrului Municipal de Cultură ”Constantin Brâncuşi”.

Pe lângă comunicatul de presă, Centrul Municipal de Cultură ”Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu a făcut public şi un punct de vedere al Soranei Georgescu Gorjean, fiica arhitectului care a proiectat ”Coloana fără sfârşit” de la Târgu Jiu, aceasta menţionând că vocea artistului nu a fost niciodată înregistrată şi, ca urmare, nu ar putea să fie folosită în nicio reclamă video sau audio.

”Se ştie că vocea lui Brâncuşi nu a fost niciodată înregistrată, deci este clar că ceea ce se aude este o făcătură. În plus, vocea vehiculează informaţii false şi chiar periculoase. Am văzut recent o reclamă CEC Bank în care bine-cunoscutul autoportret fotografic al lui Constantin Brâncuşi din 1934, supus unui trucaj electronic, îşi mişcă buzele, rostind cu glas tare anumite afirmaţii. Publicul neavizat poate crede că cele ce aude sunt chiar vorbele artistului! Brâncuşi-ul din 1934 vorbeşte despre «Coloana fără sfârşit» din 1938, precizând că ideea i-a dat-o şurubul de teasc. Nu există în acest sens nimic scris de artist, doar relatări ale moştenitorilor lui, făcute mult după dispariţia artistului”, precizează Sorana Georgescu Gorjean.

Aceasta menţionează că imaginile folosite în reclama CEC Bank provin de la Centrul ”Pompidou” din Paris, care în anul 2011 a editat un DVD cu imagini de arhivă despre Brâncuşi.

”În clip sunt prezentate imagini legate de demontarea coloanei de lemn de la Voulangis, din 1927, precum şi momente de la ridicarea coloanei metalice la Târgu Jiu în 1937, imagini preluate din DVD-ul realizat de Centrul «Pompidou» în 2011. Fotografia vorbitoare se referă şi la afirmaţii fanteziste vehiculate peste ani pe Internet – «Cineva a măsurat-o. Altcineva spune că reprezintă simbolic anul când ţara noastră a intrat în război». Coloana are 15 module, două semimodule şi un mic soclu – numărul acestora nu are nicio legătură cu anul 1916”, susţine Sorana Georgescu Gorjean.

Ea pune la îndoială şi limba pe care o foloseşte Brâncuşi în reclama respectivă, în contextul în care sculptorul şi-a petrecut ultima parte a vieţii departe de ţară, în Franţa, unde nu mai folosea limba română.

”În reclamă, Brâncuşi vorbeşte româneşte. Nu avem nicio siguranţă că cugetările consemnate de artist în franceză ar fi sunat în limba maternă chiar aşa cum le rosteşte fotografia! Totodată, este bine cunoscută declaraţia sculptorului din 17 februarie 1922, adăugată de mâna sa alături de semnătură, pe un manifest în apărarea lui Tristan Tzara, atacat într-un articol xenofob: «En art il n’y a pas d’étrangers» – «În artă nu există străini”. Sensul celor rostite de poză este chiar opus celor scrise de artist. Aflăm astfel cu surprindere că «În artă nu trebuie să existe străini!». Am auzit cu urechile mele aceste vorbe şi m-am îngrozit!”, mai afirmă Sorana Georgescu Gorjean.

Aceasta le cere reprezentanţilor CEC Bank să nu mai folosească imaginea lui Brâncuşi în reclame video şi audio, considerând ”o impietate” să i se atribuie artistului gânduri şi afirmaţii neverificate.

”Domnilor bancheri, lăsaţi-l pe bietul Brâncuşi în pace şi nu-l mai batjocoriţi! Socotim o impietate să i se atribuie artistului gânduri şi afirmaţii fără o atentă verificare, precum şi să i se folosească imaginea pentru o reclamă. Ansamblul de la Târgu Jiu aşteaptă includerea în patrimoniul UNESCO. O lucrare unicat cum este «Cuminţenia Pământului» este ameninţată cu dispariţia din circuitul public. O instituţie importantă ca CEC Bank şi-ar putea manifesta preţuirea faţă de sculptor în alt mod decât prin animarea fotografiei sale, de pildă, ajutând la păstrarea în ţară a unei capodopere brâncuşiene unice”, mai menţionează Sorana Georgescu Gorjean.

În reclama CEC Bank imaginea lui Constantin Brâncuşi apare însoţită de o voce care transmite următorul mesaj: ”Şurubul de teasc, el mi-a dat ideea «Coloanei fără sfârşit». Eu aşa îi zic «Coloana fără sfârşit». Cineva a măsurat-o, altcineva spune că reprezintă simbolic anul în care ţara noastră a intrat în război. Ea este simplu un proiect de coloană care mărită ar putea sprijini bolta cerească. Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe, iar vederea în depărtare e ceva. Când ajungi acolo e cu totul altceva”.

Autorităţile locale din Târgu Jiu nu pot să folosească imaginea operelor realizate de Brâncuşi în oraş, drepturile de autor fiind moştenite de Teodor Paladi, un cetăţean canadian de origine română. În anul 2002, acesta s-a judecat cu Primăria Târgu Jiu pentru că instituţia şi-a dat acceptul ca imaginea «Coloanei fără sfârşit» să fie folosită într-o reclamă a unei companii de băuturi răcoritoare, municipalitatea fiind obligată în cele din urmă să îi returneze lui Paladi circa 3.000 de dolari încasaţi în urma difuzării reclamei respective.

de Departamentul Corespondenţi

sursa: mediafax.ro 

Ziua Europeană a Limbilor la Viena

Institutul Cultural Român de la Viena, alături de membrii clusterului EUNIC Austria, participă la un eveniment literar organizat cu ocazia Zilei Europene a Limbilor. Manifestarea „Călătoriile Odiseei prin spaţiile lingvistice ale Europei“ are loc la Casa Uniunii Europene de la Viena, în data de 22 septembrie 2014 de la ora 19.00 şi este organizată de Biroul de Informaţii al Parlamentului European, Reprezentanţa Comisiei Europene în Austria, Biroul Direcţiei Generale pentru Traduceri şi Institutul Cultural Italian de la Viena.

Programul serii include lectura unui fragment din Cântul XI din Odiseea de Homer în 14 limbi europene şi în greaca veche, cu acompaniament muzical. De asemenea, dr. Georg Plattner de la Muzeul de Istoria Artei din Viena va susţine prelegerea intitulată „Homer în perspectiva europenilor – începând din perioada romană până în zilele noastre“. Moderatorii evenimentului sunt Achim Braun (Reprezentanţa Comisiei Europene din Austria) şi Clara Bencivenga (directorul Institutului Cultural Italian de la Viena).

Lectura în limba română va fi făcută de Irina Cornişteanu (directorul Institutului Cultural Român de la Viena). Fragmentul ales este extras din ediţia lansată de Editura Humanitas în anul 2012, tradusă de Dan Sluşanschi în hexametri, cu bibliografie şi indici. Volumul Odysseia a fost ilustrat de Alexandru Rădvan.

Dan Sluşanschi (1943-2008), unul dintre cei mai proeminenţi clasicişti şi filologi români, a fost profesor la Universitatea din Bucureşti, profesor invitat la universităţile din Bruxelles, Liège, Berlin, Caen, Chişinău, Cluj, Timişoara, Constanţa şi doctor honoris causa al Universităţii din Caen. A publicat studii de specialitate şi cursuri universitare, precum şi peste 150 de articole ştiinţifice, eseuri şi recenzii în reviste de prestigiu din ţară şi din străinătate. A tradus, singur sau în colaborare, din operele lui Emile Benveniste, Giuliano Bonfante, Pierre Grimal, Georges Dumézil. A editat opera lui Dimitrie Cantemir scrisă în limba latină şi a tradus pentru prima oară în limba română Istoria creşterilor şi a descreşterilor Curţii Othman[n]ice. Pentru opera sa, a primit Premiul „Perpessicius“ al revistei Manuscriptum, Premiul „Timotei Cipariu“ al Academiei Române şi Premiul Naţional al Cărţii (împreună cu Francisca Băltăceanu). Dan Sluşanschi este autorul singurei traduceri integrale în limba română, în metrul originar, a epopeilor homerice, căreia i se adaugă traducerea, tot în hexametri, a Eneidei lui Virgiliu.

„Călătoriile Odiseei prin spaţiile lingvistice ale Europei“ este un proiect itinerant,  iniţiat de Reprezentanţa Comisiei Europene la Paris, care marchează preşedinţia Consiliului Uniunii Europene deţinută în 2014 de Grecia (perioada ianuarie-iunie) şi Italia (perioada iulie-decembrie 2014). Proiectul promovează diversitatea culturală şi lingvistică europeană şi cuprinde evenimente derulate pe parcursul anului la Zagreb, Paris, Viena, Roma, Ljubljana, Bucureşti, Budapesta, Sofia, Tallinn şi Atena. 

Institutul Cultural Român de la Viena

sursa: observatorcultural.ro

 

Miercuri, 24 septembrie, C l u b u l d e p r o z ă vă invită la lectură și dialog

C l u b u l   d e   p r o z ă
vă invită la o nouă întâlnire
miercuri, 24 septembrie 2014, 17h,
la Biblioteca Metropolitană Bucureşti,
Str. Tache Ionescu, 4 (lângă Piaţa Amzei)
 
Lectură publică
Nicolae STELEA
pagini dintr-o noua carte
 
Lectură
Ioana CACOVEANU
fragmente de roman
 
Dialog
Ati citit 5 romane traduse
anul acesta ?
 
 
Moderatori : Aurel Maria Baros si Emil Lungeanu

28 septembrie, o nouă duminică de lectură în Parcul Herăstrau

Părinții și copiii sunt așteptați, duminică, la a treia ediţie a evenimentului ”Citim în iarbă”, care va avea loc în Parcul Herăstrau, în zona Roata Mare.

Programul evenimentului cuprinde o serie de activități frumoase pentru copii: lectură în aer liber, schimb de cărţi, ateliere de creaţie și workshop-uri.

„Vă aşteptăm să vă aşezaţi pe iarbă şi să le citiţi copiilor sau nepoţilor povestea preferată. Dacă vă uitaţi cartea acasă, vă ajutăm noi”, spune Laura Ivăncioiu de la agenția de relaţii publice DECI SE POATE, organizatorul evenimentului.

Evenimentul ”Citim în iarbă”  începe la ora 10.00 şi durează până la ora 20.00, iar intrarea este liberă pentru toate familiile care iubesc cărțile și natura.

scrisă de Andra Dumitru  

sursa: romanialibera.ro