Tag Archives: Actualitate

Nadine Gordimer, laureată a premiului Nobel pentru literatură, a murit la vârsta de 90 de ani

Scriitoarea sud-africană Nadine Gordimer, laureată a premiului Nobel pentru literatură în 1991 şi o renumită activistă împotriva politicii de apartheid, a decedat, duminică, în Johannesburg, la vârsta de 90 de ani.

Familia scriitoarei a declarat că aceasta a murit “liniştită” duminică, în reşedinţa sa de la Johannesburg, în prezenţa copiilor ei, Hugo şi Oriane, informează guardian.com.

Născută în provincia Gauteng din Africa de Sud, Nadine Gordimer a fost una dintre cele mai puternice voci care s-a pronunţat deschis împotriva politicii de apartheid.

Nadine Gordimer a primit premiul Nobel pentru literatură în 1991, comitetul Nobel declarând la acea vreme că “minunatele ei romane epice au adus umanităţii un beneficiu imens”.

Multe dintre romanele sale, care relatau nedreptăţile comise de sistemul aflat la putere în Africa de Sud, au fost interzise în timpul apartheidului, însă au fost foarte populare în restul lumii.

Scriitoarea a devenit activă în Congresul Naţional African după masacrul de la Sharpeville, perioadă în care această organizaţie era interzisă. De asemenea, Nadine Gordimer a fost unul dintre primii oameni pe care fostul preşedinte sud-african Nelson Mandela a vrut să-i vadă imediat după ce a fost eliberat.

De-a lungul unei cariere de peste o jumătate de secol, Nadine Gordimer a scris 13 romane, care au fost traduse în peste 40 de limbi străine, peste 200 de nuvele şi câteva volume de eseuri. Unele dintre cărţile sale au apărut şi în limba română.

Printre numeroasele romane publicate de autoarea sud-africană Nadine Gordimer se numără “The Lying Days” (“Zile mincinoase”), acesta fiind şi romanul ei de debut, “A World of Stragers” (“O lume de străini”), “A Guest of Honor” (“Un oaspete de onoare”), “The Conservationist” (“Ecologistul”), volum distins cu premiul Booker, “The Burger’s Daughter” (“Fiica lui Burger”), “July”s People” (“Oamenii lui Julie”), “My Son’s Story” (“Povestea fiului meu”), “None to Accompany Me” (“Nimeni alături de mine”), şi “The House Gun” (“Arma din casă”), conform site-ului editurii All.

Totodată, la editura Art, în 2012, a apărut volumul “Nimeni alături de mine”.

Scrisă de Diana Parvulescu

sursa: mediafax.ro

Universitatea din Granada: Limba română are o enormă putere de atracție culturală

Corespondentul AGERPRES, Ruxandra Constantinescu, transmite: Limba română i se prezintă unui străin cu o enormă putere de atracție culturală, cu toate că există și o anumită lipsă de cunoaștere, și de aceea este încă și mai importantă munca de răspândire a acesteia, a declarat pentru AGERPRES Victoriano Peńa Sánchez, directorul departamentului de filologie romanică din cadrul Facultății de Filosofie și Litere a Universității din Granada.

În ultima zi a unei săptămâni de lucru pe durata căreia limba română a avut rolul principal la Universitatea din Granada, prin intermediul a două congrese internaționale, directorul departamentului care include lectoratul de limbă română condus de Oana Ursache a dat asigurări că studenții manifestă interes pentru limba și cultura română. “Funcția lectoratului, nu numai a celui de română, ci a oricăruia, trebuie să fie difuzarea culturii, iar o limbă minoritară trebuie să atragă prin cultură. Limba română”, a spus el, “are o putere culturală enormă — deși există și o lipsă de cunoaștere foarte mare”. “Calul troian pentru a invada și apoi cuceri este limba, pentru a face loc apoi acelei culturi”, a mai declarat profesorul.

Din acest punct de vedere, directorul departamentului de filologie romanică a precizat că organizarea celor două congrese — al treilea Simpozion al predării limbii române ca limbă străină și cel multidisciplinar legat de “Corpuri de femei” — a constituit un succes. “Organizarea a fost excelentă, au venit cercetători din practic toată lumea, iar la ‘Corpuri de femei’ alegerea temei a fost excepțională. Congresele au conferit vizibilitate muncii profesorilor români, care au prezentat lucrări foarte interesante, mai ales literare. Mi se pare fantastic”, a arătat Victoriano Peńa.

Cu toate că includerea limbii române la Universitatea din Granada este relativ recentă — lectoratul a început să funcționeze în urmă cu trei ani — “avem norocul de a avea un lector care muncește foarte mult, și în foarte puțin timp a creat deja o mulțime de rețele și contacte, a organizat întâlniri cu studenți, schimburi către România, astfel că româna are o prezență foarte importantă”, după cum a afirmat profesorul de filologie romanică.

Limba română și predarea ei ca limbă străină s-au aflat zilele acestea în centrul vieții academice de la Universitatea din Granada, întrucât aici s-a desfășurat cea de-a treia ediție a Simpozionului internațional “România chiar e importantă”, privitor la predarea limbii române ca limbă străină, organizat și coordonat de Oana Ursache. În plus, primul Congres cu tema “Corpuri de femei: imagine și timp, o istorie multidisciplinară a privirii” se încheie vineri tot la Universitatea din Granada. Acesta este organizat în continuarea celei de-a treia ediții a Simpozionului și pornind de la cercetările și preocupările academice ale lectorului universitar doctor Oana Ursache, care predă limba română la Universitatea din Granada.

AGERPRES/(editor: Mihaela Toth)

Recompense in valoare de 50.000 de lei pentru expozantii Bookfest 2014 care promoveaza cultura polona

Asociația Editorilor anunță lansarea unei scheme de sprijin a traducerilor din limba polonă, schemă ce va fi disponibilă tuturor expozanților Salonului Internațional de Carte Bookfest 2014.

Potrivit Asociatiei Editorilor, programul, în valoare de peste 50.000 de lei, se adresează tuturor editurilor care au participat la Bookfest 2014 și au publicat în perioada decembrie 2013 – mai 2014, în limba română, cărți ale unor autori polonezi sau cărți care promovează cultura polonă.

Apelul pentru candidaturi se va lansa pe 1 iulie 2014, cei eligibili având ocazia să se înscrie pentru obținerea finanțării până pe data de 30 iulie. Fondurile sunt asigurate de sponsorizări venite din partea Bursei de Valori București, Kredyt Inkaso, X-Trade Brokers și Asociației Editorilor din România.

„Mă bucur că putem recompensa astfel editorii care au promovat prin activitatea lor Polonia – Invitatul de Onoare al Bookfest 2014 și vreau să mulțumesc în mod special sponsorilor care au avut încredere în noi și au decis să sprijine astfel două culturi – pe cea română și pe cea polonă”, a declarat Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România, organizator al Salonului de Carte Bookfest.

Editurile candidate vor găsi începând cu 01 iulie 2014, pe site-ul www.bookfest.ro, regulamentul și formularul de înscriere la acest program, pe care îl vor completa cu informațiile de identificare ale companiei și reprezentantului legal, titlul/titlurile pe care doresc să le înscrie în procedura de selecție și costurile de tipar pentru titlurile care se încadrează în criteriile de selecție.

Jurizarea va fi realizată de către o comisie formată dintr-un reprezentant al Asociației Editorilor din România, și cîte un reprezentant de la fiecare dintre cei trei finanțatori ai programului – BVB, Kredyt Inkaso și XTB. Cererile vor fi analizate în perioada 01-15 august 2014.

Sumele vor fi impărțite câștigătorilor finanțării în funcție de prețul/exemplar din fiecare titlu care se încadrează în criteriile de selecție.

Salonul Internaţional de Carte Bookfest 2014 a fost organizat de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federaţiei Editorilor din România şi cu sprijinul Institutului Polonez din Bucureşti.

de D.S.     HotNews.ro

Constantin Lupeanu a primit aviz favorabil în comisiile Senatului pentru a conduce ICR Beijing

Comisiile de politică externă şi de cultură din Senat au avizat, marţi, favorabil, propunerea ICR privind numirea scriitorului şi traducătorului Constantin Lupeanu, fost ambasador în China, în funcţia de director general al ICR Beijing.

Constantin Lupeanu, în vârstă de 73 de ani, a avut la dispoziţie zece minute pentru a prezenta senatorilor ce îşi propune să facă în calitate de director general al ICR Beijing.

Acesta a declarat că a asociat întotdeauna activităţii în diplomaţie creaţia literară, astfel că a publicat pentru prima dată operele lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Marin Sorescu şi Nichita Stănescu în limbile chineză, thailandeză şi vietnameză.

”Deşi China este încă o ţară comunistă, partea culturală este deschisă lumii. Deschiderea ICR Beijing este benefică pentru cultura română”, a spus Lupeanu, adăugând că ţări precum Spania, Franţa şi Germania au deja institute culturale în China.

Constantin Lupeanu a mai precizat că a fost de la multe ori la ICR şi a început să înveţe ”unele chestiuni” şi a pus la punct nişte proiecte.

Întrebat care va fi prima acţiune în domeniul cultural, Lupeanu a afirmat că vrea să iniţieze publicarea unor cărţi de literatură română contemporană în limba chineză.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, Petru Filip, a precizat că zona chineză a fost una apropiată României înainte de 1990 şi ea trebuie recucerită.

”Zona chineză este o zonă care a fost din punctul de vedere al relaţiei privilegiate, mă refer la perioada de dinainte de 1990, a fost o zonă foarte apropiată României, n-are nicio legătură, nu fac apologia comunismului, eu mă refer la relaţiile strict diplomatice. Din păcate, după ’90 lucrurile s-au diluat şi acum suntem din nou în situaţia de a recuceri un spaţiu cu o zonă emergentă deosebit de interesantă pentru viitorul lumii”, a spus Filip.

Votul a fost secret, presa fiind invitată să părăsească sala.

Preşedintele Comisiei pentru cultură şi media, Georgică Severin, a precizat ulterior că a fost un singur vot împotrivă, din cauza vârstei înaintate a lui Constantin Lupeanu.

Constantin Lupeanu, născut pe 4 august 1941, în comuna Murgaşi, judeţul Dolj, este scriitor, traducător, sinolog şi diplomat.

Lupeanu a studiat la Universitatea Bucureşti, Institutul de Limbi Străine, secţia Limba şi literatura chineză, şi a urmat cursurile Academiei de Studii Social-Politice.

În prezent, acesta este preşedintele fondator al Asociaţiei de Prietenie pentru Schimburi Economice şi Cultură cu Republica Populară Chineză şi preşedintele fondator al Asociaţiei de Prietenie România-Vietnam.

Din 1967 până în 2005, Lupeanu a fost diplomat şi ambasador în China, Singapore, Thailanda şi Vietnam. De asemenea, a avut misiuni temporare în Indonezia, Malaysia şi Myanmar.

Potrivit CV-ului acestuia, Lupeanu a stabilit relaţii consolidate cu lideri chinezi importanţi, care au contribuit la numeroase acţiuni bilaterale româno-chineze. De asemenea, acesta este un recunoscut sinolog, fiind menţionat în principalele enciclopedii chineze drept “unul dintre cei mai prolifici sinologi din lume”.

Potrivit aceluiaşi document, prin activitatea sa în Singapore, Constantin Lupeanu a organizat ample acţiuni şi manifestări culturale, printre care turneele Filarmonicii “George Enescu” din Bucureşti şi Teatrului Naţional din Craiova.

Constantin Lupeanu este membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR). Totodată, a tradus din limba chineză şi a publicat mai multe cărţi de poezie, teatru, filosofie şi proză clasică. Trei dintre lucrările dramatice traduse au fost puse în scenă la Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul Nottara şi Teatrul Mic din Bucureşti.

În prezent, acesta lucrează la “O istorie a Civilizaţiei Chineze”. Constantin Lupeanu a publicat romanele “O lume de sfincşi”, “Între cer şi pământ”, “Concubina imperială”, “Zilele şi nopţile unui ambasador”, “Crima”, “Cavalerul templier” şi “Lumina, în lucru”.

de Diana Parvulescu, Catalina Mihai

sursa: mediafax.ro 

Japonia: Ediție specială a unui ziar, tipărit pe mătase, pentru relansarea sericiculturii

Un ziar local din prefectura Gunma, la nord-vest de Tokyo, a publicat duminică o ediție specială, imprimată pe mătase, pentru a sărbători decizia UNESCO din ajun de a include pe lista Patrimoniului Mondial moara de mătase Tomioka, monument istoric important din perioada industrializării Japoniei, informează duminică agenția Kyodo.

Ziarul ‘Jomo Shimbun’ a realizat o sută de astfel de exemplare, măsurând 50/40 centimetri, pe care le-a oferit spre vânzare în restaurantele și magazinele de suveniruri din apropiere de moara Tomioka. Mătasea folosită a fost în cea mai parte produsă în Gunma, iar tiparul s-a efectuat cu o viteză de câteva exemplare pe oră. Editorii și-au exprimat speranța că ediția specială va promova producția manufacturieră de mătase și va relansa sericicultura locală.

Moara Tomioka a fost construită în 1872, fiind proprietate de stat. Instalația a fost un model pentru alte mori din Japonia și a ajuns să joace rolul de lider mondial în industria producerii de mătase.

Trei situri istorice conexe — ferma de sericicultură Tajima Yahei din orașul Isesaki, școala de sericicultură Takayama-sha din orașul Fujioka și depozitul Arafune de viermi de mătase din orașul Shimonita — au fost incluse în lista Patrimoniului Cultural Mondial al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. Moara de mătase Tomioka a fost adăugată sâmbătă [21 iunie] pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în cadrul celei de a 38-a sesiuni a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial, care are loc la Doha între 15—25 iunie.    AGERPRES/(autor: Constanța Niță, editor: Cristina Mac)

Romanul Amorţire, de Florin Lăzărescu, va apărea în China

Editura a fost înfiinţată în anul 1951 şi numără în prezent peste 10.000 de titluri publicate (dintre care 700 în ultimii ani). Este pentru prima dată cînd aceasta publică un autor român.

Ediţia chineză a romanului va apărea în decembrie 2014, în colecţia „21st Century Best Foreign Novel of the Year Award”, alături de titluri semnate de autori importanţi din întreaga lume: Kenzaburō Ōe (Japonia, Premiul Nobel pentru Literatură 1994, tradus şi în limba română la Polirom), J.M.G. Le Clézio (Franţa, Premiul Nobel pentru Literatură 2008, tradus şi în limba română la Polirom), Julian Barnes (UK), Mihail Şîşkin (Rusia), Jeanette Winterson (UK), Jan Koneffke (Germania), Annie Proulx (SUA), Tomas Eloy Mártinéz (Argentina) etc.

Un roman despre frica de moarte, despre visuri şi iluzii, despre memorie şi uitare şi care urmăreşte destinul a două personaje din România contemporană, Amorţire a apărut în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom, şi în ediţie digitală, şi s-a aflat în topul celor mai bine vîndute cărţi ale editurii la Salonul Internaţional de Carte Bookfest 2013.

De curînd, editura austriacă Wieser a publicat ediţia a II-a a romanului Trimisul nostru special, al aceluiaşi autor, traducere în limba germană de Aranca Munteanu. “Trimisul nostru special” a apărut la Polirom în două ediţii (2005, 2014) şi mai este tradus în franceză, spaniolă, italiană, slovenă, maghiară şi croată.

Florin Lăzărescu (n. 1974), prozator şi scenarist ieşean. Absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi (1998). A mai publicat la Polirom romanul Ce se ştie despre ursul panda (2003) şi volumul de povestiri Lampa cu căciulă (2009). Coautor, împreună cu Lucian Dan Teodorovici şi Dan Lungu, al volumului de povestiri Pas question de Dracula… (Editions Non Lieu, Paris, 2007). (Co)scenarist pentru Lampa cu căciulă (2006, regia Radu Jude, câştigător la numeroase festivaluri internaţionale de film pentru cel mai bun scurtmetraj, printre care Sundance, SUA), O umbră de nor… (regia Radu Jude, în premieră la Cannes, 2013), Aferim! (în producţie, regia Radu Jude), serialul TV Animat Planet Show, difuzat timp de opt sezoane pe Antena 1.

sursa: rfi.ro

Editorii online locali “trebuie sa se uneasca” daca vor sa faca fata Google / “Project Agora” – un mod prin care ei si-ar “recastiga o parte din cota de piata pierduta”

Odysseas Ntotsikas a anuntat Project Agora la ICEEfest

Odysseas Ntotsikas a anuntat Project Agora la ICEEfest
Foto: Facebook/Dragos Stanca
“Project Agora” – platforma care, de anul acesta, va reprezenta mai multi editori online din Romania pe piata emergenta de vanzare-cumparare automatizata de publicitate (programmatic trading” – este “o modalitate prin care editorii online locali sa recastige o parte din cota de piata pe care o pierd” in fata Google, spune Odysseas Ntotsikas, fondator al Thinkdigital Group, care a anuntat oficial, vineri, acest proiect. Ntotsikas spune, intr-un interviu acordat HotNews.ro, care este rostul “Agorei” si care sunt asteptarile legate de proiect, intr-un domeniu ce ar putea revendica peste 50% din publicitatea de tip display, in urmatorii trei ani.

  • Vineri, Odysseas Ntotsikas a anuntat Project Agora in cadrul evenimentului ICEEfest, dedicat industriei de digital. Grupul regional Thinkdigital va lansa plaforma in a doua jumatate a anului – mai intai pe piata romaneasca, apoi si pe alte piete unde este prezent. Primele companii care au aderat la acest proiect sunt Mediafax Group, operatiunea locala a Thinkdigital – ce reprezinta pe piata de publicitate multe site-uri locale, inclusiv Realitatea.net, Rtv.net sau B1.ro. – si Ringier Romania. Alti publisheri activi pe piata romaneasca sunt asteptati sa adere in perioada urmatoare, potrivit lui Ntotsikas. Vezi detalii despre anuntul de vineri
  • Proiectul Agora i-ar reprezenta pe publisherii romani in piata emergenta de tranzactionare automatizata de spatiu publicitar in medii digitale (programmatic trading), piata in care, pe baza datelor acumulate de diverse platforme tehnologice, se cumpara spatiu publicitar in timp real, prin sisteme de tip bursa, in care cea mai importanta este audienta site-urilor, nu site-urile in sine. Mai multe agentii romanesti au lansat deja sau sunt pe cale sa lanseze diverse platforme similare de “programmatic”, dar Project Agora este prima initiativa care vine din partea editorilor online, dintre care foarte multi depind de venituri de publicitate intermediate de Google, asupra carora ei au un grad minim de control.

Rep.: Ati lansat platforma Project Agora, care sa reprezinte editorii online romani pe piata emergenta a publicitatii automatizate din mediul digital. Ce inseamna aceasta platforma, care e rostul ei?
Odysseas Ntotsikas:
As incepe cu motivele pentru care am creat-o. Noi (Thinkdigital – nred.) avem o vorba – “povestea celor doua placinte”. Lucrurile stau asa: in timp ce placinta publicitatii digitale in ansamblul ei creste, nu la fel se intampla cu felia ce revine editorilor locali. Deci cresterea revine marilor companii internationale, cum este Google. Aceasta e marea problema a editorilor online locali, carora nu le este usor sa concureze cu Google, Youtube etc. deoarece sunt fragmentati, mici, nu au resursele, oamenii sau cunostintele pentru a concura cu jucatorii mari.

Asa ca am facut Project Agora, o modalitate prin care editorii online locali sa recastige o parte din cota de piata pe care o pierd. Vrem sa crestem placinta locala. Pentru a realiza acest lucru, trebuie ca editorii sa se uneasca in asa masura incat sa aiba o greutate suficient de mare in termeni de date, inventar de spatiu de publicitate, influenta. Iar noi oferim, in esenta, tehnologia si serviciile de business pe care le implica acest lucru – marketing, toate necesitatile si operatiunile financiare etc..

Planul nostru este sa incepem, in fiecare piata, cu editorii importanti. Pana acum, in Romania am intrat in contact cu aproape toti publisherii, in cadrul mai multor evenimente si discutii directe. Sunt si altii pe fir, dar astazi i-am anuntat pe primii care vor participa cu siguranta la acest proiect, anume publisherii reprezentati de Thinkdigital si de grupul Mediafax (n.red.: cei doi au fost anuntati vineri dupa-amiaza, in cadrul ICEEfest. La scurt timp dupa realizarea acestui interviu, a fost anuntat un al treilea participant la proiect – Ringier Romania). Ne asteptam sa participe mai multi editori din piata locala, pentru ca proiectul nu ar avea sens, nu ar putea face fata concurentei cu jucatorii internationali daca nu suntem uniti. E nevoie de consens si de ajutorul tuturor jucatorilor locali.

Rep.: Editorii online locali lucreaza deja in foarte mare masura cu Google. Ce le ofera Project Agora si nu primesc deja de la Google?

O.N.: Ce face Google este sa ia inventar de reclama de la editori – inventar “bulk” in toate sensurile cuvantului – si sa il vanda cu o margine de profit mai mare catre cumparatori, luand in acelasi timp si datele pe care le au editorii. Noi spunem ca editorii ar trebui sa poata avea ceva de spus in privinta caror date pot fi folosite si in ce fel, pe de o parte, iar pe de alta parte ei ar trebui sa aiba controlul deplin si sa beneficieze de transparenta in privinta a tot ce se intampla de-a lungul lantului valoric. In acest moment, Google este o “cutie neagra”, oamenii nu stiu ce se intampla “dincolo”, ce face Google cu datele culese sau chiar preturile pe care le obtine.

Deci noi facem ceva care este de mult mai transparent si mai usor de controlat. Oferim, deci, o alternativa pentru strategiile lor de afaceri, asa incat sa nu mai depinda de un singur partener. Nu spunem ca editorii locali nu ar trebui sa apeleze la Google, dar ar trebui apeleze la Google ca parte a unei strategii mai ample. Noi facem ceva la care Google e bun – sa monetizeze parte din inventarul de reclama – dar in interesul editorilor, nu in interesul Google.

Rep.: Vorbiti, pe piata locala, despre acest proiect de multe luni. Cum a fost primit de publisheri?
O.N.:
A fost primit pozitiv. Toti inteleg logica. Noi nu reinventam roata. Initiative similare s-au petrecut pe alte piete. Bineinteles, fiecare piata are specificul ei, are o abordare locala. Aici, cei cu care am vorbit au avut reactii poitive. Pe de alta parte, clientii de publicitate si agentiile sunt si ele multumite de aceasta evolutie, deoarece le oferim alternative in fata puterii pe care o are google. Ei vor sa vada si alti jucatori in piata, vor sa nu depinda 100% de Google.

Rep.: Daca discutati deja de multe luni in piata si raspunsul este pozitiv, de ce sunt doar doi membri anuntati pentru inceput? (n.red.: interviul a fost luat inainte sa se anunte ca si Ringier Romania se alatura Project Agora)
O.N.:
Inainte de toate, Mediafax si Thinkdigital reprezinta mai multi editori si site-uri, nu sunt “doar doi”. In ansamblu, circa 60 de editori si siteuri participa acum la proiect, prin Mediafax si Thinkdigital. Pe de alta parte, am tinut cont de moment – am vrut sa facem anuntul in cadrul ICEEfest, o platforma buna pentru a lansa operatiunea. Aceasta nu este finalizata – in urmatoarele trei luni vom incheia discutiile cu primul rand de publisheri, discutii care sunt deja pe punctul sa fie finalizate. In plus, am vrut sa transmitem un semnal in piata, ca suntem pregatiti, ca ne pregatim.

Rep.: Care sunt, in cateva cifre, asteptarile pe care le aveti pana in noiembrie, cand va fi lansat oficial?
O.N.:
In acest moment, cred ca avem deja un “reach” de 50% din piata – atingem o audienta de circa 50% dintre utilizatorii romani de online. Tinta pe care ne-am stabilit-o este un reach de cel putin 70%, intr-o prima faza.

In termeni de venituri – e cel mai important de precizat – nu vrem sa atragem bani dinspre placinta locala, sa canibalizam ce alte resurse mai au editorii locali. Modelul nostru de a vinde inventar este complet diferit. Clientii de publicitate nu vor cumpara in functie de site-uri, vor cumpara audiente indiferent unde se afla acele audiente, pe site-urile prezente in aceasta platforma.

Pe de alta parte, ca sa sprijinim grupul publisherilor locali, avem o companie, Tailwind, care le ofera instrumente care sa-i ajute sa-si realizeze strategiile individuale legate de programmatic. Nimeni nu spune ca editorii trebuie sa se alature Agora si sa uite de tot ceea ce mai fac ei pe cont propriu. Dar au nevoie sa-si dezvolte o strategie clara si coerenta legata de programmatic. Project Agora e parte din acest proces, ei vor trebui sa-si stabileasca pe cont propriu planurile individuale.

Rep.: Cum asteptati sa se dezvolte acest segment al vanzarii-cumpararii automatizate de publicitate online, pe termen scurt si mediu, in Romania?
O.N.:
Daca te uiti la ceea ce se intampa in lume – si vom publica, in cateva saptamani, si un studiu impreuna cu AppNexus pentru regiune  – vei vedea ca asteptarile legate de programmatic sunt foarte mari, dar sunt si obstacole. Unul dintre acestea este lipsa de inventar local premium – chestiune pe care noi o vom aborda. Un altul este ca acest inventar nu este usor de cumparat sau vandut – si noi avem si acest lucru in vedere.

In ansamplu, as zice ca piata de programmatic in ansamblul sau si in diversele forme va atinge peste 50% din totalul pietei de display, in urmatorii trei ani. Daca auzi ce anunturi au facut deja marii clienti globali de publicitate… P&G, de exemplu, a spus ca foarte curand – in urmatorul an – 70% din bugetul sau de digital va fi cheltuit pe platforme automatizate.

Opusul lui “programmatic” nu este non-premium, este “manual”. Urmam acelasi proces prin care au trecut si pietele financiare – unde oamenii obisnuiau sa strige unii la altii – sau agentiile de turism, care plimbau de colo-colo hartii. Tehnologia poate sa rezolve acum cea mai mare parte a chestiunilor operationale si, in plus, adauga acel strat al datelor, ca sa sporeasca valoarea fiecarei afisari, a fiecarui contact cu consumatorul.