Author Archives: 1traducator

Un exemplar rar din “First Folio”, primul volum cu opere de Shakespeare, descoperit în nordul Franţei

Un exemplar foarte rar din “First Folio”, prima colecţie cu piese de teatru scrise de William Shakespeare, publicată în 1623, a fost descoperit în nordul Franţei, a anunţat marţi pentru AFP bibliotecarul francez care a făcut această descoperire.

“Este cel de-al 231-lea exemplar descoperit în lume şi al doilea în Franţa”, a explicat Rémy Cordonnier, în vârstă de 31 de ani, bibliotecar în oraşul Saint-Omer din regiunea Pas-de-Calais.

În cadrul pregătirilor pentru o expoziţie despre literatura engleză, bibliotecarul francez a consultat un volum de Shakespeare (1564-1616), catalogat ca datând din secolul al XVIII-lea. Dar, foarte repede, Rémy Cordonnier, care are şi un doctorat în istoria artei, a avut mari dubii în legătură cu acea datare.

“Mi-a venit în minte că ar putea fi vorba de un «First Folio» neidentificat, cu o încărcătură istorică şi o valoare intelectuală foarte importantă”, a adăugat el.

Volumul ar fi putut să ajungă în Biblioteca din Saint-Omer prin intermediul englezilor, întrucât “Saint-Omer a rămas multă vreme unul dintre ultimele bastioane catolice din regiune şi numeroşi catolici englezi, persecutaţi de anglicani, şi-au găsit refugiul în oraş, în special pentru a urma învăţăturile iezuiţilor”, a adăugat el.

Deşi exemplarul se află într-o stare bună de conservare, acestuia îi lipsesc totuşi 30 de pagini, inclusiv aceea cu titlul, fapt care ar putea să explice motivul pentru care a rămas în uitare timp de patru secole.

Această descoperire a fost autentificată de specialistul mondial în “First Folio”, Eric Rasmussen, profesor de literatură la Universitatea Reno din statul american Nevada, venit să îl expertizeze, sâmbătă, la Saint-Omer.

“Volumele «First Folio» au o valoare cuprinsă între 2,5 milioane şi 5 milioane de euro, dar acesta valorează mai puţin, pentru că îi lipsesc nişte pagini”, a declarat Françoise Ducroquet, directoarea Bibliotecii din Saint-Omer.

“În orice caz, volumul nu va fi niciodată vândut, pentru că este o carte a statului, inalienabilă”, a adăugat ea, precizând faptul că volumul va fi păstrat în seiful bibliotecii, alături de alte lucrări valoroase.

Biblioteca din Saint-Omer, fost oraş-port care a avut o activitate culturală şi comercială foarte importantă în Evul Mediu, deţine 800 de manuscrise şi 230 de incunabule, ca şi o Biblie Gutenberg.

de Florin Badescu – Mediafax

Cele mai cumpărate cărți la Gaudeamus 2014

Ediția Gaudeamus de anul acesta s-a terminat ieri [duminică, 23 noiembrie]. 320 de expozanți au vândut aproximativ 117. 000 de cărți, cifră record în istoria evenimentului. Dar haideți să vedem care au fost cele mai cumpărate cărți pentru fiecare editură în parte.

Grupul Editorial Corint

–          „Experiment”,  ultimul volum din trilogia Divergent de Veronica Roth

–          „Testul Fierului”, primul volum din seria Magisterium de Holly Black si Cassandra Clare

–          „Copilăria regală” de Filip-Lucian Iorga

Editura Litera

–          pe primele trei locuri se află „Ură, prietenie, dragoste, căsătorie”, „Fugara” și „Dragă viață” de Alice Munro, câștigătoarea Premiului Nobel 2013.

–          „Întoarcerea barbarilor” și „Vino în rochia ta simplă de stambă”, volumele de versuri ale lui Mircea Dinescu,

–          pe locul șase al vânzărilor se află volumul „Patrimoniul umanității. Cele mai frumoase locuri din lume. Toate siturile UNESCO”

Editura Trei

–          „Viermele de mătase” de Robert Galbraith (pseudonimul lui J.K. Rowling)

–          „Urmărit” de Lee Child

–          „Un alt fel de fericire” de Mark Levy

Editura Polirom

–          „Bărbați fără femei” de Haruki Murakami la egalitate cu „Casa tăcerii” de Orhan Pamuk

–          „Tranziția. Primii 25 de ani” de Alina Mungiu-Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian la egalitate cu „Cum schimbăm mentalitatea? 25 de ani în România” de Sandra Pralong

–          „Călătorie de nuntă” și „Bulevardele de centură” de Patrick Modiano

Editura Cartea Românească

–          „Mecania fluidului” și „Acte originale/ Copii legalizate”, Seria Gheorghe Craciun

–          „Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelității” la egalitate cu Bogdan-Alexandru Stănescu, „AnaBASis”

–          „America de peste pogrom” de Catalin Mihuleac, la egalitatea cu „Și cuvintele sunt o provincie” de Adela Greceanu

Editura Humanitas

– „O idee care ne sucește mințile” de Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici

– „Fata de la marginea vieții. Povestiri alese” de Mircea Cărtăresc

– „Suveranii României. Monarhia, o soluție?” de Lucian Boia

Editura Humanitas Fiction

– „Strada Dughenelor Întunecoase” de Patrick Modian

– „Micuța Bijou” de Patrick Modiano

– „Laur” de Evgheni Vodolazkin

Editura Nemira

–          „Jocurile Foamei” de Suzane Collins

–          „Doctor Sleep” de Stephen King

–          „Basmania. Răspântia gândurilor” (cartea I) de Valentin Nicolau, cu ilustraţii de Tudor Popa

Okian

–          Seria „If I Stay” + „Where She Went” de Gayle Forman

–          „Let It Snow”, de John Green

–          Seriile „Assassin’s Creed”, „Maze Runner”, „Percy Jackson”, „Heroes of Olympus

Editura Herald

–          „Comunicare terapeutică” de Odette Dimitriu

–          „Mitul copilului răsfățat” de Alfie Kohn

–          „Mindfulness zi de zi” de Jon Kabat Zinn

Editura All

–          „Iubesc să fiu femeie” de Hedi Hoka

–          „A fost odată ca niciodată” de Andrew Nicoll

–          „Pisicile războinice” de Erin Hunter

Editura Publica

–          „Liderii mănâncă ultimii” de Simon Sinek

–          „Gândește ca un trăznit” de Stephen J. Dubner, Steven D. Levitt

–          „Finanțele și societatea bună” de Robert J. Shiller, la egalitate cu „Roger Federer. În căutarea perfecțiunii” de René Stauffer

Editura ART

–          „În cafeneaua tinereții pierdute” de Patrick Modiano

–          „Preaiubita” de Toni Morrison (Premiul Gaudeamus 2014 pentru cea mai bună traducere din limba engleză), în traducerea lui Virgil Stanciu

–          „Ocolul zilei în optzeci de lumi” de Julio Cortazar

Editura Arthur

–          „Jurnalul unui puști 9. La drum lung” de Jeff Kinney

–          „Istoria lui Răzvan de Horia Corcheș”, cu ilustrații de Alexandru Ciubotariu

–          „Și v-am spus povestea așa” de Florin Bican, cu ilustrații de Mircea Pop

Editura Paladin

–          „Zei americani” de Neil Gaiman

–          „A doua Fundație” de Isaac Asimov

–          „Oceanul de la capătul aleii” de Neil Gaiman

Scris de  

sursa: bookblog.ro

Literatura Copii – o punte de cultură între copiii din România și cei din comunitățile românești de pretutindeni

Micii scriitori își pot publica în continuare creațiile pe portalul Literatură Copii (literaturacopii.ro), o punte românească a țării noastre cu copiii din diaspora, care reunește deja peste 40 de astfel de autori, a declarat pentru AGERPRES coordonatorul și directorul portalului, scriitorul Petre Crăciun.

Potrivit acestuia, Literatură Copii este dedicat copiilor din România și celor din comunitățile românești de pretutindeni.

“Este un proiect relativ tânăr, iar la rubrica secțiunea micul scriitor pe care o avem pe portalul nostru la ora actuală sunt peste 40 de mici scriitori, nu numai din România ci și din afara granițelor. Am publicat creațiile unor copii din Chișinău. Noi avem o legătură foarte frumoasă, am realizat un pod peste Prut făcut prin literatura pentru copii. Dar nu numai din Chișinău. Mi s-au trimis creații ale unor copii din Marea Britanie, evident copii ai căror părinți sunt români și au plecat la muncă în străinătate, sau din Spania. Portalul nostru a devenit din fericire un portal internațional dedicat tuturor vorbitorilor de limbă română, copiilor din toată lumea, pentru că la ora actuală diaspora românească este răspândită în toate cele patru puncte cardinale. În continuare micii scriitori se pot baza pe noi. Portalul Literatura Copii este la dispoziția lor, este deschis, noi vrem ca această mică armată a scriitorilor pentru copii să crească tot mai mult, pentru că vrem să rămânem cu toții locuitori în țara copilăriei”, a spus Petre Crăciun.

El a arătat că unii dintre micii scriitori sunt deja consacrați și cu premii internaționale — Denisa Lepădatu, Alexia Ghergan, Ana Maria Gâbu.

Petre Crăciun a precizat că cei mici din Chișinău sunt foarte bucuroși atunci când are loc o lansare de carte. “Eu merg acolo foarte frecvent. Volumul ‘Fetița din floare’ îl voi lansa pe data de 3 decembrie, la Chișinău, la Biblioteca ‘Bogdan Petriceicu Halșdeu’, în cadrul unui eveniment la care vor participa foarte mulți copii. Am mai avut în acest an încă două lansări, vom merge în continuare pentru că acolo găsim ceea ce și în București descoperim, dar acolo parcă mai potențat cred — o foarte mare dragoste de carte și o dorință foarte mare a copiilor de a participa la acest spectacol al literaturii și al limbii române, chiar dacă uneori mijloacele materiale pe care le au sunt mai sărăcuțe. Dar cei mici, vin cu atâta bucurie, uneori în costume naționale, și se implică și, de fiecare dată când merg acolo, cărțile pe care le am ei le pregătesc înainte și fac spectacole după ele, cu jocuri, cu roluri. Sunt impresionanți”, a detaliat acesta.

La standul Editurii “Zorilo”, cei mici, dar și cei mari au putut găsi multe dintre titlurile de pe portalul Literatura Copii, sub forma unei bogate oferte.

“La Târgul Gaudeamus 2014 am avut o ofertă foarte bogată de carte pentru copii, am venit cu multe titluri noi, am venit cu autori români contemporani. Noi promovăm autorii în viață, autori moderni, care scriu pentru copii în acești ani și care găsesc un limbaj adecvat pentru a înțelege copilul ceea ce dorim noi. Am avut multe lansări la care au participat serii de copii de la mai multe școli din București. De asemenea, în cadrul unui atelier pe care l-am numit împreună cu Alex Ștefănescu ‘Regatul Poveștilor’ — cum să reinventăm basmul — au venit copii și de la Școala 280 și alți mulți copii însoțiți de părinți. Și am făcut împreună un basm. Am plecat de la un basm de-al meu și, împreună, am realizat un nou basm. Fiecare copil a venit cu o idee, apoi s-a completat. Acum îl punem pe hârtie și îl vom publica pe portalul Literatură Copii”, a mai spus Petre Crăciun.

Printre titlurile lansate la Gaudeamus se află “Basme pentru familia mea”, “Fetița din Floare” — de Petre Crăciun, “Cu Greta în bucătărie. Rețete în versete”, de Simona Epure, “Cu stele în buzunar”, autor Mihaela Hură, “Dorințe călăuzitoare în trei povestioare”, de Claudia Groza, “Făt Frumos din Carpați”, de Petru Demetru Popescu. De asemenea nu au lipsit o serie de titluri ale scriitorului pentru copii din Chișinău, Alexandru Plăcintă, între acestea fiind “Pomul fermecat” și “Povestea focului, lansate anul trecut.

Portalul Literatură Copii a fost lansat la data de 1 iulie 2013 și este destinat copiilor din România și din comunitățile românești de pretutindeni. Proiectul este inițiat, din anul 2012, de scriitorul Petre Crăciun, împreună cu Optimal Media Solution și are ca principal obiectiv oferirea unui spațiu liber, gratuit, în care autorii din România și din comunitățile românești să se exprime, să își publice textele, să vorbească despre ei, despre cărțile lor, despre experiențele lor.

AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Cristina Tatu)

Andrei Pleşu va fi “librar pentru o zi”, miercuri, la librăria Bizantină

Andrei Pleşu se alătură personalităţilor din viaţa culturală care au acceptat să-şi arate calităţile de librar şi va lua parte, miercuri, de la ora 19.00, la campania “Librar pentru o zi”, susţinută de librăria Bizantină din Bucureşti.

Astfel, publicul este invitat să afle cele mai personale recomandări ale acestuia, într-un dialog informal, dar plin de substanţă, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Campania a demarat în urmă cu două săptămâni, cu prezentatorul TV Andi Moisescu, şi îşi propune să susţină cartea în formă fizică şi să dea meseriei de librar importanţa cuvenită.

Alexandru Coman, proprietarul librăriei, sintetizează profilul librarului: “Văd zilnic că rolul cărţii nu se diminuează, ba dimpotrivă. Cartea încă trăieşte în forma ei fizică, iar librarul rămâne principalul promotor al acesteia. Relaţia cu librarul poate naşte subiecte infinite de conversaţie, dar, mai ales, păstrează intactă dorinţa de a citi”.

În fiecare miercuri din următoarele săptămâni, mai multe personalităţi din România îşi vor arăta calităţile de librar, la librăria Bizantină.

de Dorina Calin

sursa: mediafax.ro 

sursa foto

SFada cu literatura. Între „New Weird“ şi ciudăţenii, între debut şi re-boot

„New Weird“ este, probabil, primul dintre sub-curentele fantasticii care s-a bucurat de o dezvoltare cvasi-simultană (adică n-am mai aşteptat 10 ani să înţelegem ce se întîmplă) în România şi în spaţiul anglo-saxon. O întoarcere la şi o extindere a ceea ce fusese literatura insolitului nu neapărat fantastic din Anglia victoriană, o reacţie la post-cyberpunk, diferită de steampunk (cu care îşi dispută mari teritorii de graniţă în estetica urbanului şi în re-codificarea moravurilor), literatura „New Weird“  a apărut după anul 2000 în Marea Britanie şi a avut imediat ecou în restul mediului literar anglofon. „New Weird“ se datorează aproape exclusiv popularităţii şi energiei lui China Miéville, care a avut cu romanul său Perdido Street Station, în 2000, acelaşi impact ca William Gibson, cu Neuromancer, în 1984. În afară de traducerile reuşite de Millenium Press (antologia soţilor VanderMeer, din 2008) şi Tritonic (trilogia lui Miéville, cu începere în 2005), în limba română a apărut „New Weird“ de calitate sub semnăturile Kult (Ana-Maria Negrilă, Costi Gurgu, Bogdan Bucheru, Jean-Lorin Sterian), antologia Radharc (Millenium Press, Satu Mare, 2005) continuând să fie, până în ziua de astăzi, cea mai bună carte de (sub)gen de la noi.

indexDebutul cu romanul Spre seară nu se întâmplă nimic al lui Cătălin Marin (editura Karth, Bucureşti, 2014) nu cade, iată, din cerul aculturaţiei cu orice chip. Ba s-ar putea spune, la terminarea lecturii, că relativa întârziere îi conferă o anumită eleganţă. Altfel spus, Cătălin Marin şi-a scris romanul nu pentru că dorea o carte „New Weird“, ci pentru că aşa a simţit că trebuie să scrie. Într-un oraş nenumit care conţine mahalale şi un centru nedelimitat clar, cu un port la o mare anonimă, trăiesc personaje ale căror nume din două silabe provin în principal din engleză şi care primesc din cînd în cînd replica unora cu nume provenind din franceză, germană, rusă etc. Atmosfera şi codurile comportamentale sunt departe de-a fi anglo-saxone, mai degrabă levantine, sau măcar sînt ceea ce simt şi fac nişte expaţi anglo-saxoni aproape asimilaţi de un port levantin. Se vorbeşte de precizie, mai ales în legătură cu timpul (personajul principal, Django Schifrin, este ceasornicar), de ordine, de coincidenţă, dar nu se ţine seama de ele. Nu este cazul să ne aducem aminte de Lawrence Durrell, Cătălin Marin deschide şi închide mai multe poveşti de-a lungul romanului său de 17 capitole decît tot cvintetul alexandrin la un loc, sîntem în altă parte a narativului, în aceeaşi literaritate. Marea majoritate a capitolelor din Spre seară nu se întâmplă nimic au în centru o poveste de iubire care se termină rău. Trei exemple: Benoit Grapelli se trezeşte într-o dimineaţă că nu se mai poate vedea, căci îşi spusese că dacă fata de care s-a îndrăgostit nu există – fiindcă n-a reuşit să o regăsească –, nici el nu există; moare zdrobit de pavaj – autorul ştie că nu trebuie să spună dacă este sau nu sinucidere (capitolul V). La fel, Alistair Stokes trăieşte cu Sophie Saint Germain, dar „inima lui avea nevoie de fantasma Denissei“ şi ajunge să îşi piardă minţile vizualizând-o şi conversând cu aceasta (capitolul XI). Nici protagonistul Django nu scapă neatins, aventura sa cu Catherine, femeia pe care o confundase cu dragostea sa secretă, rămâne exact ceea ce este – o aventură de o noapte (capitolul XVI). Totuşi, nu în catalogul de iubiri rezidă efectul de lectură al romanului lui Cătălin Marin, ci în modalitatea în care le spune, iar aceasta este de sorginte „New Weird“. Probabil puriştii (dacă există şi pentru „New Weird“ ca pentru celelalte sub-curente) ar fi cerut decoruri mai elaborate, obiecte şi mai bizare, câteva amănunte ale cotidianului cu semn schimbat, şi încheieri ambiguizate sau ritualizate ale conflictelor. Spre seară nu se întâmplă nimic este, totuşi, numai romanul de debut al lui Cătălin Marin, cu un echilibru foarte bun între conţinut şi expresie, astfel că dacă următoarea carte va veni, poetica ei are de unde să crească barocul „New Weird“ abia schiţat aici. Spre seară nu se întâmplă nimic este cel mai bun debut in fantastica românească de la Îmblânzitorul apelor al lui A.R. Deleanu.

A doua carte a lui Cristi Giambaşu,Epitetele iubirii (Karth, Bucureşti, 2014), are cu fantasticul, cu literatura în general, o conexiune ciudată la propriu, un „New Weird“ sui-generis. Cele nouă capitole ale opului sînt scrise fiecare într-o retorică diferită: primul este un basm cu animale, al doilea este proză psihedelică, al treilea este scris ca teatru, al patrulea începe ca proză realistă şi se încheie într-o pastişă a Divinei Comedii (nu degeaba protagonista se numeşte Beatrice… şi Moraru), al cincilea începe ca o proză realistă şi continuă cu un delir de grandoare, al şaselea este scris în discurs dramatic, ar putea fi teatru erotic dacă…, al şaptelea este o şedinţă de hipnoză, al optulea este epistolar, al nouălea este sfîrşitul, este scris ca un final de basm – aşezare la casa de piatră a iubiţilor-miri – şi eseu filozofic. Toate retoricile sînt puse de Cristi Giambaşu în slujba unei poetici a tumultului senzual care produce descărcări mentale ce duc, la rîndul lor, la acest de neoprit torent textual în undele căruia se rostogolesc de-a valma enormităţi şi platitudini, referinţe culturale şi descrieri stîngace, confesiuni şi fantasme. Efectul total este năucitor şi ridicol în acelaşi timp, năucitor prin beţia de cuvinte şi ridicol prin insistenţa cu care autoreferinţele se iau în serios. Epitetele iubirii ar putea trece drept un catalog de exerciţii de stil, dacă nu ar fi a doua carte a autorului şi dacă nu ar exhiba convingerea genialităţii acestuia (vezi epistolarul – turul mondial de lansare a unei cărţi de Cristi… Deistaşu, personajul principal masculin prins în stihinica poveste de dragoste cu Beatrice M.); confuzia scriitor-autor-narator nu îmi aparţine, am căutat cu sîrg vreo marcă a distanţării, a obiectivării, a auto-ironiei sau a ironiei simple pe tot parcursul Epitetelor… şi nu am găsit. Nu vreau să dau nici un citat edificator din această… ciudăţenie, mai ales din prea desele încercări de transcriere a extazului şi/sau tehnicilor erotice, atît de bombastice încît nu ating nici măcar pornografia, deşi sînt foarte explicite, ci un nou nivel al rizibilului. Totuşi, din capitolul de teatru (Eroticacte – sic!), scena 8, la pagina 178, începe astfel: „Admiraţia beethoveniană a chipului dezvelit/ Evoluţiei feminine generează din hormoni inventivi, / În-timp-ce întinderea judiciosului kilocuvânt…“ şi aşa mai departe. O foarte bună aducere aminte că nu trebuie să caut prima carte a lui Cristi Giambaşu şi un îndemn să nu o aştept pe următoarea.

Autor: Cătălin BADEA-GHERACOSTEA 

sursa: observatorcultural.ro 

Scriitorii Sebastian A. Corn, Dănuț Ungureanu și Marian Truță, câștigătorii Premiilor Naționale “Ion Hobana”

Scriitorii Sebastian A. Corn, Dănuț Ungureanu și Marian Truță sunt laureații ediției din acest an a Premiilor Naționale SRSFF “Ion Hobana”, acordate celor mai bune cărți din genurile Science Fiction și Fantasy, apărute în anul 2013.

Scriitorul Ion Hobana, la decernarea premiilor pe anul 2007 ale Asociației Scriitorilor București
Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU/AGERPRES ARHIVĂ

“Premiile care poartă numele regretatului scriitor Ion Hobana se acordă celor mai bune cărți de gen din anul precedent și unor personalități ale genului pentru ‘Opera Omnia’. Anul acesta, am decis să oferim doar premiile “Ion Hobana” scriitorilor Sebastian A. Corn, Dănuț Ungureanu și Marian Truță”, a declarat, pentru AGERPRES, Horia Gârbea, președintele Asociației Scriitorilor București.

Printre laureații edițiilor precedente, se numără Gheorghe Săsărman, Mircea Oprița, Liviu Radu, Cristian Mihail Teodorescu.

În deschiderea evenimentului, găzduit de Institutul Cultural Român, a avut loc cea de-a cincea ediție a Colocviului Național de Literatură SF și Fantasy.

Colocviul a fost organizat de filialele Uniunii Scriitorilor București-Dramaturgie și București-Proză, în colaborare cu Societatea Română de SF și Fantasy (SRSFF).

“Este un proiect la care am ținut foarte mult și, de fiecare dată, am beneficiat de sprijinul Ministerului Culturii, care a asigurat finanțare pentru manifestare, ca și pentru Premiile “Ion Hobana”, care se acordă cu acest prilej în memoria regretatului corifeu al domeniului, Ion Hobana, colegul nostru de la filiala București.(…) Tema colocviului nostru de astăzi este ‘Europa SF: locul ficțiunii speculative românești în domeniul imaginarului continental’. De fiecare dată lucrările și comunicările prezentate au fost publicate în revista Luceafărul de dimineață”, a spus, sâmbătă, Horia Gârbea.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Vicențiu Purcărea)

Raport OIF, la Gaudeamus: Peste 270 milioane de francofoni în lume. Franceza, a patra limbă folosită pe internet

Chantal Moreno, reprezentanta francofoniei la Bucureşti pentru Europa Centrală şi Orientală, a prezentat vineri, la Târgul Gaudeamus, raportul “Limba franceză în lume – 2014″, care arată că, în prezent, sunt 274 de milioane de francofoni în lume, iar franceza este a patra limbă folosită pe internet.

Cu numai câteva zile înainte de deschiderea celui de-al XV-lea Sommet al Francofoniei, organizat la Dakar, în Senegal, Organisation Internationale de la Francophonie (OIF) a prezentat raportul “Limba franceză în lume – 2014″, publicat la editura Nathan.

Evenimentul a fost organizat de Biroul Regional pentru Ţările din Europa Centrală şi Orientală, în Sala Cupola a Pavilionului Central Romexpo din Bucureşti, unde, începând de miercuri şi până duminică, se desfăşoară Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură.

Raportul a fost prezentat atât pentru membrii GADIF – Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România, cât şi pentru francofoni şi francofili.

Cu o prefaţă semnată de Abdou Diouf, secretarul general al Francofoniei, noua ediţie a raportului elaborat de Observatorul limbii franceze al OIF are drept principal obiectiv furnizarea, pentru specialişti, dar şi pentru marele public, a unor date fiabile referitoare la situaţia limbii franceze în mai multe domenii. Astfel, cititorul va găsi cartografii şi anchete inedite, precum şi studii noi.

Potrivit raportului citat, franceza este, în prezent, a cincea cea mai vorbită limbă din lume, cu 274 de milioane de vorbitori. Ea se poziţionează astfel după limbile mandarină, engleză, spaniolă şi arabă.

De asemenea, franceza este a doua limbă învăţată ca străină după engleza.

Şi în ceea ce priveşte domeniul business, franceza are o poziţionare bună în lume, fiind a treia cea mai folosită limbă în afaceri, după engleză şi chineză.

Totodată, franceza este a patra limbă folosită pe internet – pe primul loc se află engleza, pe al doilea, chineza -, potrivit unor date furnizate la nivelul anului 2011 de InternetWorldStats.

O altă informaţie importantă prezentată în raport este că aproximativ 125 de milioane de persoane învaţă franceza sau în limba franceză. Astfel, există 2% francofoni în Europa Centrală şi Orientală – 11% vorbitori în Macedonia, 10% în Albania, 9% în România, 3,8% în Slovenia, 3,4% în Serbia, 2,7% în Polonia şi 2,6% în Bulgaria.

La finalul conferinţei de presă a fost anunţat concertul organizat în parteneriat cu Orchestra Simfonică Bucureşti, care va avea loc sâmbătă, de la ora 19.00, la Sala Radio din Capitală, un eveniment care va omagia diversitatea culturală francofonă.

de Dorina Calin

sursa: mediafax.ro